22 matches
-
Este cunoscut pentru faptul că în 1950 a pus bazele omologiei prin lucrarea "Homological Algebra" (apărută la "Princeton University Press"). Prin aceasta, a adus o contribuție importantă în dezvoltarea algebrei omologice din topologia algebrică. În 1944 a introdus noțiunea de functor și cea de categorie în teoria spațiilor topologice, care, ulterior, au fost extinse și în alte domenii ale matematicii, fiind încorporate mai târziu în algebra modernă. A creat spațiile topologice cunoscute ulterior sub denumirea de spații Eilenberg. În 1966 a
Samuel Eilenberg () [Corola-website/Science/331411_a_332740]
-
în acest volum, subliniem articolul doamnei Rodica Zafiu, activa observatoare a „păcatelor limbii” noastre (oralitatea în limbajul jurnalistic), precum și unele cercetări asupra numelor proprii de persoană. Acordul gramatical și „abaterile” de la corectitudinea construcției, „adaptarea” gramaticală a unor termeni noi (operator, functor, ambreiori etc.), unele „formații verbale” noi (a erotiza, a pirata, a se dopa) fac de asemenea obiectul unor articole din această a doua culegere de studii dezvoltate de catedra de limba română a Universității bucureștene. Meritul este fără îndoială al
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
ale prescripțiilor. În afara acestor componente, mai identifică două elemente care aparțin în mod esențial fiecărei prescripții, fără a fi "componente" ale acestora în același sens ca cele șase de mai sus: promulgarea și sancționarea. Caracterul unei norme sau, altfel spus, functorul creator de normă, se referă la faptul că o normă ordonă, interzice sau permite săvârșirea unei acțiuni. Normele care ordonă, adică cela care au caracterul "trebuie" (notate cu simbolul O) se numesc norme obligații, iar cele cu caracter de permisiune
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Această corelație interioară poate fi redată astfel: calitatea morală indică imaginea spontan-reflexivă pe care oamenii o au despre însușirea morală, iar însușirea morală este calitatea morală pe care oamenii o recomandă ca dezirabilă într-o normă 13. Expresia trebuie, numită functor deontic sau operator modal deontic, poate avea două forme: pozitivă, trebuie și negativă, nu trebuie. Această posibilitate este un indiciu formal al faptului că morala în sens larg este structurată valoric contradictoriu: din valori, care sunt recomandate (trebuie), și antivalori
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
forme: pozitivă, trebuie și negativă, nu trebuie. Această posibilitate este un indiciu formal al faptului că morala în sens larg este structurată valoric contradictoriu: din valori, care sunt recomandate (trebuie), și antivalori (sau pseudovalori), care sunt interzise (nu trebuie)"14. Functorul deontic "se deschide egal atât spre a face ce trebuie sau nu trebuie să faci cât și spre a fi cum trebuie sau cum nu trebuie să fii deci, atât spre natura morală a acțiunilor subiectului, cât și spre însușirile
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cum trebuie sau cum nu trebuie să fii deci, atât spre natura morală a acțiunilor subiectului, cât și spre însușirile morale ale subiectului acțiunii"15. Ca expresie autonomă și pură, imperativul trebuie nu trebuie nu are o semnificație valoric-morală intrinsecă. Functorul deontic fiind a-valoric, rezultă că semnificația valorică a normei stă în calitatea morală pe care el o recomandă sau o interzice obligatoriu 16. În ceea ce privește structura logică a normelor morale, distingem două elemente: dispoziția și sancțiunea. Dispoziția reprezintă cel mai
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nu este suficientă pentru a impune o normă juridică, ci obligativitatea și exigibilitatea normei trebuie să rezulte din legitimitatea ei, din "valoarea ei intrinsecă"63. Orice normă conține o constrângere, "o modalitate a lui trebuie"64. În limba română, acest functor deontic, trebuie, poate fi exprimat și în alte modalități. C. Noica cercetează expresiile se cade nu se cade, spunând că "de la început te surprinde în bine faptul că e un cuplu, așadar că e vorba de o pendulare, aproape o
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
civică, 126 non-cognitivism, 14, 20, 105 normativitate: caracterul de, 116; sursele normativității, 140, 146, 152 normă: clasificare, 14; conceptul de, 14; condiția de aplicare, 95; conținut, 102, 121; de drept, 73, 74; expresia calitativă, 100; expresia imperativă, 100; formă, 102; functor deontic, 96; generalitatea, 124; impersonalitatea, 124; logica normelor, 97; juridică, 109, 114, 116, 119, 121, 125, 127, 134, 170; morală, 101, 139; obligativitatea, 124; semnificație, 94; structura, 101, 102 O obligație: legală, 51; legitimă, 48; morală, 29, 86, 134, 177
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
mentale din alte obiecte și transferul de proprietăți Între obiectele mentale. De asemenea, la un nivel mai avansat decât acela la care se plasa Fred Sommers, atunci când interpreta În stil aritmetico-algebric atât predicatorii de tip silogistic, cât și conectorii (sau functorii) din logica (interpropozițională a) funcțiilor de adevăr. 12. Pe măsura extinderii „tratamentului formal“ asupra Însuși formalismului logic, inteligența artificială precipită Înțelegerea logicii ca supraștiință a formelor interpretării. Avem În vedere , pe de o parte, Împrejurarea că, acum, mai mult ca
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
spune despre conținutul informativ al unei propoziții că este dat de numărul situațiilor în care este falsă. O propoziție ne spune mai mult despre realitate dacă pe baza ei putem exclude mai multe moduri ale realității. O propoziție complexă având functor conjuncția are cel mai înalt conținut informativ, pentru că ea exclude trei din cele patru moduri ale realității când sunt puse în relație două variabile. Conjuncția are spațiu de joc egal cu o unitate. Spațiul de joc al unei propoziții este
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
și enhein "a avea"), epistemic (gr. episteme "cunoaștere, știință"), eristică (gr. eristikos, de la erizein "a discuta în contradictoriu"), esoteric (gr. esoterikos "interior"), euristic (gr. heuriskein), exoteric (gr. exoterikos "exterior" în opoziție cu esoteric), fatum (lat. "ceea ce a fost spus, predestinat"), functor (lat. functus, de la fungi "a îndeplini un rol"), geștaltism (germ. Gestalt "structură, configurație"), henoteism (gr. henos "unu" și theos "zeu, dumnezeu"), lemă (gr. lemma "ceea ce este acordat, supoziție, teză"). Termeni de altă sursă: karma (în sanscr. "faptă, acțiune, răsplată"), nyaya
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
general mulți organizatori textuali și frecvente mărci de reformulare în încheierea unei secvențe. V. conector argumentativ. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; ADAM 2005. GM CONECTOR ARGUMENTATIV. Tradiția anglo-saxonă are în uz conectori propoziționali, în timp ce tradiția continentală îi denumește operatori propoziționali, functori sau relatori. Există în limbajul de specialitate o multitudine de termeni pentru a denumi dierite tipuri de conectori: conectori semantici și conectori pragmatici (T. van Dijk); conectori argumentativi (O. Ducrot și alții); conectori discursivi (Sarah Jayne Blakemore); conectori interactivi (E.
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aparte ocupă aici terminologiile (de exemplu, terminologia lingvistică 5), unde mare parte dintre termenii noi se includ în tiparul prototipic de masculine: actanți, adjuncți, ambreiori, antecedenți, aproximatori, clasificatori, complementizatori, conectori, constituenți, cuantificatori, determinanți (și varianta terminologică determinatori), determinativi, focalizatori, formanți, functori, guvernori, indicatori ai deixis-ului, integratori enunțiativi, intensificatori, marcatori, modalizatori, modificatori, operatori, predeterminanți (și predeterminatori), referenți, relativizatori, relatori, rematizatori, semnificanți, semnificați, specificatori, șifteri, tematizatori. - Substantivele atrase de la alte genuri către masculin se includ în același tipar (în DOOM1: acumulatoare/acumulatori, adjuvante
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
warum. Pentru că acum cînd, anii trecînd ca apa Topologului, Aurel Dumitrașcu se risipește cum excelent formulează Adrian în amintiri, acum cînd fragmentele mnezice se preschimbă și în volumioare de stihuri, amicul nostru își devoalează tot mai limpede structura-i de functor, de sincategorem, de conjunctor. Începusem să-l percep astfel încă de pe la finea lui 1979... * * * ... Atunci voi fi făcut cunoștință cu el, mergînd eu într-o vizită vicinală cătră garsoniera vasiliuană (a lui Lucian Vasiliu n. red.) de pe Corabia Nebunilor din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
care le-a abordat. Prezentăm succint cele mai importante realizări științifice ale sale. (a) Algebra abstractă. În [1], împreună cu I. Tofan, studiază sisteme interioare pe latici complete cât și operatori interiori și semi-interiori pe mulțimi parțial ordonate. De asemenea, investighează functorul indus de o relație binara din AxB de la categoria sistemelor interioare pe laticea completă a tuturor submulțimilor lui A, la categoria sistemelor interioare pe laticea completă a tuturor submulțimilor lui B. În [2], pornind de la produsul direct al unei familii
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
o moțiune în care cerea încetarea bombardamentelor în Iugoslavia. Se supune la vot solicitarea, și numai Rusia, China și Namibia sunt de acord, restul împotriva. Votul de respingere a unei interziceri a bombardamentelor - vot negativ - este în acest caz un functor logic - negația -, care traduce astfel hotărârea ONU: bombardamentele pot continua. Iată deci, aprobarea mult invocată. Să ne fie foarte clar, războiul, din orice parte ar veni el, este o acțiune oribilă, dar nu asta este tema pusă în discuție, ci
Lipsa de respect fată de regulă by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/17944_a_19269]
-
op se privilegiază tratarea acelor motive lirice care dau relief relației dintre poezie/ cuvânt și poet/emițător, o relație pe care se bazează o întreagă tradiție artistică. Și aici, prin urmare, Nicolae Panaite își asumă perfect nonșalant riscul operării cu functori lirici imediat recognoscibili, preferând să rămână fidel modelului modernist, recunoscut de altfel în elementele de paratext (a se vedea, spre exemplu, motto-ul extins al cărții, selectat dintr-un cunoscut poem al lui T. S. Eliot). Epigonic, actantul liric își
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
am auzit că s-a întâmplat) înseamnă să-i pierzi și să ți-i faci ostili. Dacă menționezi formula Kimneth, nu faci niciun rău să spui asta, cel puțin atât timp cât numerele Betti merg, este ca și când ai multiplica polinoame. Dacă menționezi functori, atunci spune că un exemplu tipic este formarea dualilor de spații vectoriale și a vecinătăților de transformări liniare. Fii simplu, fiind concret. Ascultătorii sunt pregătiți să accepte generalizări nedeclarate (dar sugerate) în mai mare măsură decât sunt capabili, sub impulsul
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
condiția postmodernă. Implicațiile pentru ideologia naționalistă sunt majore: "căderea în desuetudine a dispozitivului metanarativ de legitimare" (Lyotard, 1993, p. 15), adică a periodizării cronologice a istoriei, antrenează mai departe prăbușirea funcției narative a istoriei, care înseamnă că istoria își "pierde functorii, marele erou, marile primejdii, marile aventuri și marele scop" (Lyotard, 1993, p. 15). Renunțarea la prezentarea teleologică a istoriei, abandon evidențiat prin restructurarea non-cronologică a informației istorice, semnalează delimitarea de o filosofie evoluționistă a istoriei, care prezenta contemporaneitatea ca încununarea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1978) au în vedere doar planul asertiv; am extins conceptul pentru o analiză biplană a semantismului conectorilor - vezi Gorăscu (1975) și (2007). 12 Vezi supra, 4.1.2.1. 13 Putem vorbi de factivitate/contrafactivitate/nonfactivitate a conectorilor, aceștia fiind functori logico-semantici, deci predicate de grad înalt - vezi și Gorăscu, "Condiționalul indiferenței" [...], în acest volum. 14 Alternative terminologice: prospectiv//retrospectiv; progresiv//regresiv 15 De altfel, nu întotdeauna posibilitatea de opțiune alternativă antrenează modificări de structură sintactică: putem avea și I-a
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
rogi așa frumos, bine, o să vin.) 6 În lucrările de lingvistică, conceptele de factivitate/contrafactivitate sunt definite, de regulă, în raport cu predicatele (cf. DSL 1997) sau cu verbele (cf. Moeschler, Reboul 1999). Utilizarea lor în raport cu conectorii este absolut legitimă, aceștia fiind functori ai unor funcții logico-semantice (de tipul "funcții de funcții", având drept argumente tot funcții propoziționale), putând fi deci considerați predicate de rang înalt, în legătură cu care se poate pune problema caracterului "necesar adevărat"/"necesar fals" al unuia/unora dintre argumente. 7
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
condiția postmodernă. Implicațiile pentru ideologia naționalistă sunt majore: "căderea în desuetudine a dispozitivului metanarativ de legitimare" (Lyotard, 1993, p. 15), adică a periodizării cronologice a istoriei, antrenează mai departe prăbușirea funcției narative a istoriei, care înseamnă că istoria își "pierde functorii, marele erou, marile primejdii, marile aventuri și marele scop" (Lyotard, 1993, p. 15). Renunțarea la prezentarea teleologică a istoriei, abandon evidențiat prin restructurarea non-cronologică a informației istorice, semnalează delimitarea de o filosofie evoluționistă a istoriei, care prezenta contemporaneitatea ca încununarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]