79 matches
-
care aparținea familiei. Cel care a avut locul către Calea Victoriei era văr cu bunicul meu. Bunicul meu avea casa în care mi se pare că e o școală primară acolo. Chiar acolo s-a născut mama în 1863, mai în fundac așa. Pe cînd spre stradă, vărul bunicului meu, Ionaș Grădișteanu, care a fost de mai multe ori ministru. Și deci e o casă clădită de Ionaș și de sora lui, care era măritată Ghica. Fiindcă Ionaș nu a avut copii
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
o altă vârstă”. Vladimir Streinu a elogiat pe cei mai de seamă prozatori sau cel puțin remarcabili, dar a știut să și critice (în sensul de a obiecta) și chiar să respingă. Lui Ionel Teodoreanu îi reproșa lirismul de album (Fundacul Varlaamului), cu oricâte menajamente, maestrului său E. Lovinescu, deficiența analizei psihologice și caracterul livresc din romanele Mite și Bălăuca și chiar multele scene artificiale, “de placaj”. Eros în mănăstire de Damian Stănoiu reprezintă o greșeală grosolană contra gustului”, Ion Iovescu
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
la Agapia și în octombrie 1804 se deschide seminarul care a funcționat, cu întreruperi scurte, până în 1886, când este mutat în Iași în palatul Sturza. Prin 1855 ̀îl ̀ întâlnim aici, ca învățăcel pe Ion Creangă. Biserica Socola Mică, Fundac Socola, Nr. 9 Este zidită în 1812 de banul Atanasie Gosan, unul dintre cei mai generoși binefăcători. După 1804 biserica Mănăstirii Socola devenise capela seminariștilor. În cimitirul bisericii este înmormântată Virginia Micle-Gruber a doua fiică a Veronicăi Micle (25 sept
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
Schitul Vlădiceni, Str. Trei Fântâni, Nr. 3.................................................... ............ 40 Castelul Cantacuzino Pogonat, Vlădiceni............................................ .................42 Biserica din Vlădiceni............................................ .................................................44 Casa Kogălniceanu din Bucium............................................... ...............................46 Mănăstirea Socola, Șoseaua Bucium, Nr. 36................................................... .........48 Seminarul de la Socola, Șoseaua Bucium, Nr. 36................................................... ..50 Biserica Socola Mică, Fundac Socola, Nr. 9.................................................... ........52 Hanul Trei Sarmale, Șoseaua Bucium............................................... ...................... 54 Prima școală din Bucium, Șoseaua Bucium............................................... ..............56 Fosta primărie a Comunei Bucium, Șoseaua Bucium.............................................. 58 Vulturul din Bucium, Șoseaua Bucium............................................... .....................60 Plopii fără soț, Șoseaua Bucium............................................... ................................62 Casa Micle, Str.
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
Eternitatea"-n roți. Strada pe care stau e rămasă din altă vreme a Iașului (îmi asum eroarea asta gramaticală, dacă este eroare: Iașul, la singular, singularizat, cum a scris și buna mea prietenă, Magda U., în cărțile ei). Ca și fundacul Abrahamfi, ca și hudița Italiană, ca și Dochia, ca și Golia, strada mea mărturisește despre un timp revolut al uriașei grădini care era cartierul Tătărași. Cînd coborîm din mașină, mirosul de vară al Tătărașilor, mirosul sănătos de iarbă coaptă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
dinspre niște rampe de descărcare. Se Însera... ― Până aici ne-a fost binele, frate Drâmbă . Hai să ne facem nevăzuți până nu-i târziu! Am sărit din vagon și ne-am aciuat după o stivă de traverse uitate Într-un fundac al triajului. ― Primul tren gata de plecare, cu locomotiva agățată cu fața spre apus, este al nostru. Indiferent de felul trenului. Dacă-i personal, ne urcăm pe vagon - mă sfătuiește Drâmbă. ― Dacă am ajuns până aici și, cum mi se
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
poezii Tatianei Popovici, amanta și complicea unui ilustru pedofil american, straturile de lalele frînte de ploaie, strada Sărărie în întregime plus stradela Sărărie, stîlpii de beton ai marelor relee, tramvaiele cu reclame în limba engleza (deși nu știu o boabă!), fundacurile discrete, podidite primăvara de liliacul înflorit, și minunata chemare de la postul de televiziune sport.ro: }ară, țară, vrem fundașe!... aroma cafelei de dimineață, pe la ora patru sau cinci, deschizînd computerul care scoate un țipăt sexual și îmi apare deodată coloana
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
31 decembrie; - prepelițe și cîrstei, de la 15 august la 30 noiembrie; - turturele, porumbei sălbatici, sturzi, grauri, cocoșari, guguștiuci, de la 1 august la 31 martie; - cocori, de la 15 august la 30 aprilie; - gîște și rate sălbatice, lișițe, cormorani, fierastrasi, corcodei, cufundari, fundaci, găinuși de baltă, culici și țigănuși, de la 15 august la 15 martie; - sitari, fluerari, duble, becaține și nagîți, de la 1 septembrie la 30 aprilie; c) specii la care vînătoarea este interzisă: zimbri, elani, nutrii, veverițe, acvile, pelicani, lebede, berze, bufnite
LEGE Nr. 26 din 5 noiembrie 1976 privind economia vinatului şi vînătoarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106459_a_107788]
-
sălbatică Rîsul Șacalul Ursul Veverița Vidra Viezurele Vulpea Zimbrul B. Păsări Acvila Becațina Barza Bufnita Călifarul Cirsteiul Cioară Ciuful Cocorul Cocoșarul Cocosul de munte Cocosul de mesteacăn Corbul Corcodelul Cormoranul Coțofana Cucuveaua Cufundarul Culicul Dropia Dublă Egreta Fazanul Fierastrasul Fluerarul Fundacul Găinușa de baltă Gaița Gîsca sălbatică Graurul Guguștiucul Huhurezul Ierunca Lebădă Lișița Lopătarul Nagîțul Pelicanul Porumbelul sălbatic Potîrnichea Prepelița Rata sălbatică Sitarul Spîrcaciul Stîrcul Sturzul Șoimul Șorecarul Turturica Țigănușul Uliul Vinderelul Vulturul ------------------------------------ Anexă 2 Animale sălbatice care se vînează cu
LEGE Nr. 26 din 5 noiembrie 1976 privind economia vinatului şi vînătoarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106459_a_107788]
-
tot opaiț, drumul tot cărare, casă tot bordeiu. Pentru că cu banii câștigați la noi, finanța internațională clădește oile la Amsterdam sau Stockholm, iar noi rămânem tot cum am fost, săraci și ursuzi, narcotizându-ne amarul unei vieți naționale intrate în fundac cu doine melancolice și chiolhanuri abrutizante. Aici e sursa adevărată a indolenței romanești: în exploatare. Să nu ne înșele palatele bucureștene: sunt contuarele străinilor. Să nu ne înșele vilele din noile cartiere ale capitalei: sunt ale vechililor. Să nu ne
N-A VĂZUT BRUXELLESUL CE POATE ROMÂNIA! de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354735_a_356064]
-
Catargi, a trecut un Mercedes în sus, apoi totul s-a-nfundat în liniște, o liniște nefirească, îmi zic acum, nu era însă decît liniștea unei nopți de februarie, fără zăpadă, atîta tot. Am dat colțul în Pallady și din fundacul de pe dreapta a apărut o fată, ieșea probabil de undeva, pentru că se-ncheia, s-a uitat în dreapta, în stînga, m-a văzut, și-a tras eșarfa la piept și a-nceput să coboare. În dreptul Caramanilor m-am oprit. Din același
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de pe dreapta a apărut o fată, ieșea probabil de undeva, pentru că se-ncheia, s-a uitat în dreapta, în stînga, m-a văzut, și-a tras eșarfa la piept și a-nceput să coboare. În dreptul Caramanilor m-am oprit. Din același fundac... da, din același fundac a ieșit un ins în cămașă, probabil albă, s-a uitat în sus, în jos, deși mă lipisem de grilaj, m-a văzut și a luat-o după fată. M-am desprins de gard și l-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o fată, ieșea probabil de undeva, pentru că se-ncheia, s-a uitat în dreapta, în stînga, m-a văzut, și-a tras eșarfa la piept și a-nceput să coboare. În dreptul Caramanilor m-am oprit. Din același fundac... da, din același fundac a ieșit un ins în cămașă, probabil albă, s-a uitat în sus, în jos, deși mă lipisem de grilaj, m-a văzut și a luat-o după fată. M-am desprins de gard și l-am urmat. Vedea că
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Vorbește Clinton. 21 iulie Mai ies o dată pe la unsprezece jumătate. Luna bate razant pe cupola Fundației și totul alunecă-n somn. N-aș putea adormi. O iau pe lîngă Voievozi și m-afund în cărarea ce duce-n Gane. În fundac, mă opresc. El, cu păr lung, în coadă, o ține îmbrățișat pe la spate. Ce îmbrățișat! O gîtuie. O fi doar joc, înscenarea unei nebunii adolescentine. Da' de unde: fata începe să se zbată tot mai horcăit și cade-n genunchi. Băiatul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Mihai Beniuc, Coca Farago, Al. Voitin, Al. Bilciurescu, N. Țațomir, Ștefan Ciubotărașu, A. Ivănescu, Gr.T. Popa, Eusebiu Cămilar. Proza semnează Mihail Sadoveanu, Lucia Mantu, Otilia Cazimir, Sandra Cotovu, Al. Lascarov-Moldovanu, Eusebiu Cămilar, I.I. Mironescu, M. Ștefănescu-Galați, Adrian Păscu, Ionel Teodoreanu (Fundacul Varlamului). Sectorul publicistic, cât și cel de cultură și știința au câțiva colaboratori de marcă, precum G. Călinescu, Octav Botez, I.I. Mironescu, Traian Bratu, Al. Bădărău, Iorgu Iordan, N.I. Popa, Grigore Scorpan, Petre Comarnescu, I.C. Andreescu, D. Murărașu, Ion Petrovici
INSEMNARI IESENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287556_a_288885]
-
unde scrie despre Enigma Otiliei de G. Călinescu, Gorila de Liviu Rebreanu, Ogio-san de Ioan Timuș, Marea fugă de Lucia Demetrius, Pânza de păianjen de Cella Serghi, Satele de B. Jordan, Viață frântă de Petru Șerbănescu, Rădăcini de Hortensia Papadat-Bengescu, Fundacul Varlaamului de Ionel Teodoreanu, Primăvara în țara fagilor de Iulian Vesper ș.a. Tot Perpessicius tipărește un impresionant articol de bilanț, Anul literar 1938, net superior intervențiilor gazetărești ale lui Vlaicu Bârna, Petru Manoliu ori Nicolae Roșu. Prezența criticului în paginile
ROMANIA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289344_a_290673]
-
și o emancipare de sub tutela esteticii tradiționale, el apelează la tehnica narațiunilor paralele, subsumate unei idei, prototipul fiind Decameronul lui Boccaccio. În proza de observație, de investigare a realității sociale imediate se înscriu romanele Fata din Zlataust (I-II, 1931), Fundacul Varlaamului (1938), Tudor Ceaur Alcaz (I-IV, 1940-1943) și La porțile nopții (1946). T. caută să strunească poematicul, încearcă să dea prioritate analizei obiective și plăsmuirii de personaje cu o stare civilă riguros determinată. Dar exceptând Tudor Ceaur Alcaz, celelalte
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
Tudor Olteanu, București, 1971; ed. București, 1991; Arca lui Noe, I-II, București, 1936; ed. I-II, îngr. și postfață Ion Nistor, București, 1991; Iarbă, București, 1936; Secretul Anei Florentin, București, 1937; ed. îngr. și pref. Ion Nistor, București, 1992; Fundacul Varlaamului, București, 1938; În casa bunicilor, București, 1938; Prăvale-Baba, București, 1939; Ce-a văzut Ilie Pânișoară, București, 1940; Tudor Ceaur Alcaz, I-IV, București, 1940-1943; ed. I-II, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1996; Întoarcerea în timp, București, 1941; Hai, diridam
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
în altul și, în miros de usturoi, facem copii. Vara? Vara e nenorocire. Pute curtea, pute hulubăria și cotețul și lada de gunoi. Gardurile din bucăți de tablă ruginesc. Sub pilote zac plozii cu bătrînii, la un loc cu ploșnițele. Fundacurile putrezesc de zemuri în care se joacă purății cu gălețile sparte pe care le scot din gunoaie. Cine ne pedepsește să trăim aici? Copiii călăresc pe găleți și visează că trec oceanul la Monte Carlo, unde-a fi aceea. Apoi
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
de case, prin care se putea trece în voie de la un capăt la altul al uliței, erau putrede și aplecate. Din când în când incendiile le mistuiau și alte scânduri vechi și ziduri completate le luau locul. Din uliță plecau fundacuri cu mlaștini și noroaie înverzite, de-a pururi mustitoare. Zidării pline de lepră își arătau dosul spre ele iar curțile, înguste și adânci, îmbulzeau cotețe, sugând aerul curat. Jigodii canine și mâțe scheletice dormitau pe bolovanii între care nu-și
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
un omuleț surprinzător de mărunt (...) cu trăsături negricioase": pictorul Giorgio de Chirico; îl revede în același loc, de câteva ori, însă din timiditate nu îndrăznește să-i vorbească (Rețetele vechilor maeștri). La Pompei, "un târgușor roman", străzile "cam de lărgimea Fundacului Dochia din Țicău" erau cu adevărat străzi ("Cultura" străzii?). Sufletește, rămâne "pentru totdeauna un american, adică un om liber" (Ironia ontologică, p. 54). I La contemporanii lui Platon, cercul (simbol al interiorității) era figură geometrică perfectă; la poetul ieșean, inelul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
românească 2259 prostire [2cercevele *]2 prosop tocmagi posmagi (posmag) tăieței (tăiețel) vorbește mărunt mărunt, mărunt (mărunțel) cărunt stare Vermoegen înstărit vermoegend a se disprimăvăra Fruehling werden jitar jitărie prisacă {EminescuOpXV 110} prisăcar jintiță [2a dospi]2 aluatul aluățel temei ostrețe fundac coromâslă vită-ncălțată sulă suliță a depăna cir ciaun ceruială a cerui *** coroi * cioară, (unuia de bat *** pentru țigani) ciur ciurariu (sitarii * cari îmblă cu ciururi mari din *** în *** ca să ciuruiască grâul proprietarilor mari) cimilitură sau cimulitură cinel, cinel (ciumel, ciumel
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și diversificate, din anul 1997 până în anul 2002 numărul aparatelor telefonice a crescut de 1,75 ori, inclusiv pentru populație - de 1,9 ori, pentru ceilalți beneficiari - de 1,1 ori. în oraș sunt 266 străzi, 5 stradele și 4 fundacuri. Lungimea totală a străzilor asfaltate este de 72 km. Transportul urban este organizat pe 6 rute cu o lungime totală de 62 km. Unica sursă de transport de la și la Soroca este transportul auto. Populația orașului Soroca este de 39
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Biserica Socola a făcut parte întotdeauna din tezaurul cultural al țării, pionul de înaltă spiritualitate creștină și românească, merit�ndu și pentru aceasta locul de cinste ce i se conferă. 39. BISERICA "SOCOLA MICÂ" Departe de tumultul orașului, într-un fundac ce poartă numele modestului locaș (Fundacul Socola Mică), se află o biserică modestă, căreia i se potrivește cum nu se poate mai bine numele de "mică", pe care locuitorii cartierului i-au dat-o. Biserica Socola mică își sărbătorește hramul
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
din tezaurul cultural al țării, pionul de înaltă spiritualitate creștină și românească, merit�ndu și pentru aceasta locul de cinste ce i se conferă. 39. BISERICA "SOCOLA MICÂ" Departe de tumultul orașului, într-un fundac ce poartă numele modestului locaș (Fundacul Socola Mică), se află o biserică modestă, căreia i se potrivește cum nu se poate mai bine numele de "mică", pe care locuitorii cartierului i-au dat-o. Biserica Socola mică își sărbătorește hramul de ziua Nașterii Maicii Domnului (8
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]