1,521 matches
-
depuneau la picioarele zeiței din marmură albă. Mai făceau asta și în amintirea Soniei, fata cu părul bălai. În seara aceea m-am culcat devreme, pentru că mă simțeam foarte obosită. Pe la miezul nopții, razele argintii ale lunii pline s-au furișat în camera mea intrând pe fereastra larg deschisă. M-am trezit brusc. În clipa aceea, dinspre mare se auzea un cânt suav. Am ieșit din casă urmând ca hipnotizată sursa melodiei ce venea dinspre stânca sălbatică. Susurul venea dinspre statuia
MARMURA VIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marmura_vie_floarea_carbune_1328100050.html [Corola-blog/BlogPost/347014_a_348343]
-
cea șireată Dăduse iama-ntr-o poiată Și căuta cu disperare Ceva gustos pentru mâncare. Nu a găsit ce și-a dorit, Stăpânul rău a și venit. Vicleana iute și roșcată, Deloc nu se simțea jenată. Omul încet s-a furișat, Pe hoață iute-a capturat Și a legat-o de picioare, Dorind s-o pedepsească tare. Biata, atunci s-a speriat, Pe gospodar ea l-a rugat: „- Ție mă rog, de vei putea, Nu vătăma blănița mea! Căci jurăminte mari
VULPEA PEDEPSITĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 by http://confluente.ro/marioara_ardelean_1466846701.html [Corola-blog/BlogPost/375723_a_377052]
-
Acasa > Impact > Relatare > CÂND NE ASCUNDEAM DUPĂ CAIȘI Autor: Lilioara Macovei Publicat în: Ediția nr. 1539 din 19 martie 2015 Toate Articolele Autorului Atunci când ne furișam după caiși simțeam îmbrățișarea lor de îndrăgostiți și ne plăcea dar nu spuneam la nimeni. Era în aer o mireasmă cotropitoare care lumina toate amiezile, diminețile și serile și nu ne plictiseam deloc. Odată... când ne ascundeam după portocalul în
CÂND NE ASCUNDEAM DUPĂ CAIŞI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1426749294.html [Corola-blog/BlogPost/370251_a_371580]
-
lamei de cuțit, stăpânul caprei ar fi pregătit, pentru vecini, porția. Adulmecarea hălcii, cu bulboace de sânge irizând, ar fi dat drumul la izvorul cu bale. Pe sub dunga ușii din spate, după ce ar fi fost golită tigaia, s-ar fi furișat o molimă dulce de moleșeală: „Ehee, ce bună a fost capra vecinului...” Vremea aceea romantică s-a dus. Capra vecinului nu mai moare singură. Trebuie să moară capra, cu vecin cu tot. Dar dacă moare capra cu vecin cu tot
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dona_tudor_1417178853.html [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
măcar pentr-o clipire, Să mă arunc năvalnic în marea de iubire Ce a pulsat în trunchiul acum cu scorburi multe Pe care numai vântul mai stă să le asculte. Simțind cum mă cuprinde în lanțuri nemișcarea Și cum se furișează cu pași mărunți uitarea, Deși mă resemnez la tot ce e lumesc, Naivă libertate, eu totuși te doresc! Referință Bibliografică: NAIVĂ LIBERTATE / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1376, Anul IV, 07 octombrie 2014. Drepturi de Autor
NAIVĂ LIBERTATE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1412659312.html [Corola-blog/BlogPost/362396_a_363725]
-
oglindă? Te-ai văzut în ce hal ești? Nu mai fă pe viteazul cu mine că am mai văzut eu ca tine și nu m-am speriat... Când Lucica, mama Alinei, a intrat cu el în dormitor, fata s-a furișat în încăpere, a luat hainele băiatului, a căutat o perie de scânduri și a intrat cu ele în baie. A avut ce freca! Spăla de zor, cu ochii înlăcrimați. Intuia prin ce trecuse purtătorul acestor haine pline de tină că
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Darul_de_craciun_2_.html [Corola-blog/BlogPost/369442_a_370771]
-
omul vòii - nimic eu nu mai am doar niște voci uscate - strigându-mi de ocară afară nu există - e-o pierdere de timp iar înlăuntru bezna își pune-n cap coroană de undeva mă strigă - încòtrova mă schimb Hristos se furișează-ntre spinii buni de rană aș vrea să nu fiu singur - aș vrea opri Golgòta mi-a putrezit -zadarnic - și sângele din vine: pe min' mă răstignește - nu curg licori divìne deci nu e mântuire - din nou am greșit nota
CONTRADICŢIA SINGURĂTĂŢII (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 by http://confluente.ro/adrian_botez_1492584058.html [Corola-blog/BlogPost/375333_a_376662]
-
ne-au dăruit Prima Civilizație, Cucutenii... Pământul țării mănos, le dăruia Recolta vieții și traiul bun, Credința lor în Zamolxe stăruia, Iar medicina, un bun străbun! Lucruri multe, bune au lăsat Nu nouă, ci întregii omeniri, Guri flămânde s-au furișat Târând țara, prin război, uneltiri... Azi, istoria străbună se repetă, Străini revendicându-ne vatra, Din colțuri îndepărtate, pe planetă, Vin la noi să-și planteze șatra... Ei spun că au drepturi în țară, Au moșteniri, de când? De unde? Am ajuns cu
STRĂMOŞII NOŞTRII de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1444336308.html [Corola-blog/BlogPost/370269_a_371598]
-
CADOUL DIN CER Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1585 din 04 mai 2015 Toate Articolele Autorului lui George Enescu Se născuse fragil Minunatul copil Mama lui îl proteja și din ochi nu îl scăpa. Dar el mereu se furișa Spre grădină se-ndrepta Avea întâlnirea de seară Cu Preacurata Fecioară. Ea un înger a trimes La acest copil ales Să-l învețe, să-l inspire Cântece de mântuire. Sunete-l înconjurau Mii de viori îi cântau În taină îngeru-a
CADOUL DIN CER de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1430762252.html [Corola-blog/BlogPost/384523_a_385852]
-
aburiri polare și străluciri de-argint Iar vise și speranțe încerc să mi le culc În gândurile-astrale și murmur de colinde. Și-n casă lângă mine, în seara de Crăciun, Coboară câte-un înger în suflet cald și bun. Se furișează-n taină, prin hornul cel de sus Vestește bucuria, Nașterea lui Iisus. Iar stelele pe cer se-adună toate, toate, Ele trimit speranță la fiecare-n parte. Și-n sănii de argint alunecă-n grădină Minunea cea divină și plină
MAGIA CRĂCIUNULUI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Paula_diana_handra_magia_craciunului_paula_diana_handra_1355731601.html [Corola-blog/BlogPost/351734_a_353063]
-
22 august 2014 Toate Articolele Autorului Strop cu strop îți curg singurătăți pe frunte prieten blând, iubirile-ți zidesc poeme dulci, citindu-te, m-aș înălța pe-un vârf de munte, delirul deznădejdii m-ar mai durea atunci? S-au furișat silabe blânde în lacrima din geană, plângându-și șoapte nestrigate-n versuri fine, în toate toamnele ce-și trec iubirile în goană, pe palme de-anotimpuri să mai visezi la mine. Cerul se rupe-acum, ne învelește-n ploi mărunte de
URARE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1330 din 22 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1408697626.html [Corola-blog/BlogPost/352240_a_353569]
-
Toate Articolele Autorului A doua zi, oaspeții se treziră pe la orele prânzului. Până mâncară și mai turnară câteva ulcele de vin pe gât, ca să le treacă durerea de cap, se făcură ceasurile amiezii. În cele din urmă, câțiva călăreți se furișează pe drumeagul din pădure către munți, urmează poteca ce șerpuiește printre stânci și ajung pe firul unei ape repezi și zgomotoase ce se prăvălește furioasă la vale. O traversează când pe o parte, când pe alta, apoi, fiindcă râușorul e
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Sub_semnul_blestemului_ion_nalbitoru_1366552764.html [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
și de omenesc! Dar și atât de greu de înțeles după secole de minciuni sforăitoare! Parcă nici nu mai știai că acest cuvânt este atât de simplu și de cuprinzător, atât de aproape de tine încât chiar dacă o lacrimă ți se furișează în colțul ochiului știi că-și are rostul și menirea ei. Ai prilejul să simți, poate pentru prima oară, ce este patria și chiar să-ți dai seama că până acum ai învățat despre ea numai cuvinte fără acoperire. Dar
CUVINTE DIN SUFLET ÎN ZBOR PESTE MĂRI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1493778509.html [Corola-blog/BlogPost/368563_a_369892]
-
nu i se făceau poftele-i capricioase. Într-una din nopți, când la conac toată lumea dormea cufundată în lumea viselor, doar el rămase treaz. Se ridică ușor din pat, deschise fereastra, trecu pervazul și alunecă pe lângă zid în grădină. Se furișă printre tufele de trandafiri, apoi alergă pe o alee către păduricea din apropiere. Ajunse la cimitirul conacului și zâmbind crucilor și morților din morminte, se apropie de locul unde odihneau pe veci primii stăpâni ai conacului. - Voi ascundeți un mare
XXVI. MAGIA NEAGRĂ (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1429680918.html [Corola-blog/BlogPost/353974_a_355303]
-
peste-o secundă turle-ncep să ningă în zboruri tâmpe mii de lilieci iar cerbi în codri teama vor să-nvingă când turmele-și gonesc de pe poteci ciopor de lupi prin urlete îngână vedenii albe strânse către zare apoi se furișează către stână sperând să se sfârșească postul mare dar pân-ajung încep să se pălească luminile clipind parcă a moarte căci orizontul prinde să roșească iar haita flămânzește mai departe se umple cerul de lumină lină topind în ea icoanele
CLIPESC PE BOLTĂ STELE DE DEPARTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1422173144.html [Corola-blog/BlogPost/377053_a_378382]
-
Acasa > Poezie > Credinta > RĂTĂCIT PE CALEA VIEȚII Autor: Alina Avram Publicat în: Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015 Toate Articolele Autorului M-am furișat în zori Pe ușa vieții mele, Și am fugit desculță Unde-am văzut cu ochii, Nu mi-a lipsit nici casa Nici aerul, nici viața, Nu mi-a lipsit nimic Din tot ce e lumesc, Am hoinărit desculță În lanuri
RĂTĂCIT PE CALEA VIEŢII de ALINA AVRAM în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/alina_avram_1435719823.html [Corola-blog/BlogPost/343320_a_344649]
-
Și visul răni vii ne produce. Fugim de fantome trecute Și dăm peste palide fete, Privirea și gură sunt mute, Nu-i nimeni pe-aici să ne-nvete. Constrânși între ceasuri și bani Uităm că avem doar o viață, Pășim furișați prin castani În toamna cea tristă, semeața. Ne-ascundem în sufletul plin De farmecul zilei de ieri, Dar vin răsărituri, mai vin, Pe urme de pași și poveri. Simple operații aritmetice Iubirea ta plus neiubirea mea este egal cu zero
DIN VOLUMUL ,, CE ENIGMATICĂ EŞTI, FEMEIE .... de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Din_volumul_ce_enigmatica_esti_femeie_.html [Corola-blog/BlogPost/360695_a_362024]
-
importantă. E ca un domino. Căderea prin Parlament a lui Șova ar fi condus direct la eliminarea lui Ponta. De aceea s-au utilizat toate mijloacele pentru păstrarea libertății ministrului infractor. A venit vinerea neagră în care pisicul s-a furișat discret la DNA pentru a răspunde la ceva întrebări. La ieșirea lucrurile iau o turnură demult timp așteptată. Ponta este oficial urmărit/suspect penal pentru numai puțin de 17 infracțiuni, care de care mai gravă: fals, uz de fals, spălare
TABLETA DE WEEKEND (117): DEBARCAREA DIN VICTORIA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1433669826.html [Corola-blog/BlogPost/352864_a_354193]
-
făcea evaluări peste evaluări, dacă merită sau nu să-și pericliteze pielicica pentru cotorul de măr, care-i făcea cu ochiul. Oricum, ce avea ea în scorbură era mult mai prețios, dar nu-i strica un supliment, ca rezervă. Se furișă tiptil, în jos, de-a lungul tulpinii pomului, năvăli în ogradă, fură cotorul de măr și se văzu nevăzută în pom. Gustă, de poftă, doar două semințe din cotor, restul îl duse în scorbură, pentru zile mai negre. Doar popândăul
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1396429294.html [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
Iubirea ta mi-alină orice rană, Poet iubit - icoană în Absolut! STENAHORIA Mi-e a toamnă din oase azi. vânăt cer găurind ochi si poezia care nu mai vine spulberă gânduri, speranțe, jucându-se cu fiorii mei. E toamnă, pășesc furișat prin frunzele-adormite a moarte și înălțare, să nu trezesc rugina din plictis. Mi-e a toamnă în suflet azi. cerul vieții lovește cu bulgări castanii. Căutăm în căderea lor o nouă înălțare vioaie, verde, veselă, văpaie a noastră. -------------------------------------- Ligia-Gabriela JANIK
TOAMNA DIN SUFLET (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1451088032.html [Corola-blog/BlogPost/370125_a_371454]
-
și să ținem firul apei... altceva nu știu ce să vă spun! -Hai că o scoatem noi cumva la capăt, încercă Diplomatul să rupă tăcerea adâncă ce se lăsase după micul discurs al Americanului. -Da, da, să pornim degrabă, întări și Papa, furișând priviri peste umăr spre jocul de neînțeles al umbrelor peșterii, dar neînstare să atragă atenția și celorlalți asupra temerilor sale. Doar Patriarhul și Doc îi țineau isonul prin gesturi așijderea, în răstimpuri. Înfrigurați și înfricoșați, versiunile întinerite ale camarazilor cutezători
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1438495078.html [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
spate-n spate lâncezeau. „Ce le lipsește ăstora îndată eu am să le dau: Nițică variație în liniștea încremenită, ca să-și astâmpere aleanul cu seva-n vrere priponită ... ” Și, lunecos precum un șarpe cu chip de-arhanghel ipocrit, m-am furișat lângă femeie - chitind c-acolo-i de lovit de vreau ca zidul șubrezit al ascultării să-l străpung - și i-am șoptit c-o patimă mai verde ca mireasma-n crâng: -Tu, mult mai vie decât viul, de facere făcută
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_lucifer_pan_george_petrovai_1371735215.html [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
îndesat. În a patra noapte, când toată suflarea din palat părea să fi încremenit în mrejele somnului, stăpânul pădurilor îl auzi pe flăcău ieșind din odaia lui și îi zări umbra aruncată de razele lunii pe zidul exterior al palatului. Furișându-se ca o umbră printre copaci, regele îl urmări pe slujitorul său până în apropierea unei peșteri despre existența căreia el unul nu mai aflase până în acel moment. Flăcăul fluieră scurt și un balaur uriaș cu două capete se arătă la
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1476253571.html [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
milă a buzelor înghețate într-o metaforă falsă, vers, într-un poem al minciunii, și trup răstignit în uitare, nimic pe falii de timp, când culorile strigă în peștera așteptărilor? asta ești fericire? cine ești, umbră cu trup de femeie, furișându-ți picăturile de vopsea printre speranțe? cine ești tu, închisoare a iubirii? colivie a încercărilor cerului într-un pumn de pământ? ...strigă armăsarul mușcând zăbala, înainte de-a-și frânge trapul, în barierele de gheață ale umanului... Referință Bibliografică: cine ești
CINE EŞTI? de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cine_esti_anne_marie_bejliu_1330408698.html [Corola-blog/BlogPost/364533_a_365862]
-
și dor" ) Ionuț dormise bine în dimineața aceea. Dar se trezi, se spălă pe ochi, atâta cât îi lasă pe copii inima să se spele, gustă câte ceva din bucatele puse de bunica pe prosopelul de pe măsuța din odaia-bucătărie, apoi se furișă afară din casă, să vadă ce se petrece nou pe ulița care trece prin toloacă. Făcea acest lucru în fiecare zi, mai ales când mare lucru nu avea de făcut pe lângă casă. Ieșea pe uliță, se cățăra pe răzlogii de la
OMUL ŞI CÂINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1497351552.html [Corola-blog/BlogPost/376863_a_378192]