22 matches
-
Hexentraube Burgund mare Grossburgunder, Blaufrankisch, Kekfrankos, Frankovka Busuioaca de Bohotin Schwarzer Mușcat Cabernet Sauvignon - Cadarca Schwarzer Kadarka, Rubinroter Kadarka Chardonnay - Columna - Creată Zackelweiss Feteasca albă Madchentraube, Leanyka, Leanka Feteasca neagră Schwarze Madchentraube Feteasca regală Konigliche Madchentraube, Konigsast, Kiralyleanka Frâncușa Mildweisser Furmint - Galbenă de Odobești - Grasă de Cotnari Dicktraube Majarca, Majarca albă Slancamenca Merlot - Mușcat Ottonel - Mustoasa, Mustoasa de Maderat Mustafer, Straftraube Neuburger - Oporto Portugieser, Blauer Portugieser, Portugais Bleu Pinot gris Rulander, Grauburgunder, Grauer Burgunder, Grauer Monch, Pinot Grigio Plăvaie - Riesling italian
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222937_a_224266]
-
Hexentraube Burgund mare Grossburgunder, Blaufrankisch, Kekfrankos, Frankovka Busuioaca de Bohotin Schwarzer Mușcat Cabernet Sauvignon - Cadarca Schwarzer Kadarka, Rubinroter Kadarka Chardonnay - Columna - Creată Zackelweiss Feteasca albă Madchentraube, Leanyka, Leanka Feteasca neagră Schwarze Madchentraube Feteasca regală Konigliche Madchentraube, Konigsast, Kiralyleanka Frâncușa Mildweisser Furmint - Galbenă de Odobești - Grasă de Cotnari Dicktraube Majarca, Majarca albă Slancamenca Merlot - Mușcat Ottonel - Mustoasa, Mustoasa de Maderat Mustafer, Straftraube Neuburger - Oporto Portugieser, Blauer Portugieser, Portugais Bleu Pinot gris Rulander, Grauburgunder, Grauer Burgunder, Grauer Monch, Pinot Grigio Plăvaie - Riesling italian
EUR-Lex () [Corola-website/Law/145625_a_146954]
-
Hexentraube Burgund mare Grossburgunder, Blaufrankisch, Kekfrankos, Frankovka Busuioaca de Bohotin Schwarzer Mușcat Cabernet Sauvignon - Cadarca Schwarzer Kadarka, Rubinroter Kadarka Chardonnay - Columna - Creată Zackelweiss Feteasca albă Madchentraube, Leanyka, Leanka Feteasca neagră Schwarze Madchentraube Feteasca regală Konigliche Madchentraube, Konigsast, Kiralyleanka Frâncușa Mildweisser Furmint - Galbenă de Odobești - Grasă de Cotnari Dicktraube Majarca, Majarca albă Slancamenca Merlot - Mușcat Ottonel - Mustoasa, Mustoasa de Maderat Mustafer, Straftraube Neuburger - Oporto Portugieser, Blauer Portugieser, Portugais Bleu Pinot gris Rulander, Grauburgunder, Grauer �� Burgunder, Grauer Monch, Pinot Grigio Plăvaie - Riesling italian
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222939_a_224268]
-
numar de 13 centre viticole dintre care două (Halmeu și Seini) sunt independente. Soiurile dominante în cultura sunt cele pentru vinuri și în mai mică măsură pentru masa. Dintre soiurile pentru vinuri se amintesc: Feteasca albă, Riesling italian, Feteasca regală, Furmint, Pinot gris, Mustoasa de Maderat și Iordana. Dintre soiuri pentru vinuri roșii mai importante sunt Cadarcă și Burgund. Condițiile ecoclimatice permit producerea unei game largi de vinuri, începând de la cele albe și roșii de consum curent până la cele de calitate
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
Betlen, în 1860; colecția ampelografică de la Cluj, înființată în anul 1868 de Asociația agricultorilor ardeleni. Studiind soiurile ce se găseau în colecțiile ampelografice, încă din 1875, Nagy Ferencsz, făcea referiri asupra celor mai indicate soiuri pentru Transilvania și anume: Fetească, Furmint, Pinot gris, Traminer și Riesling italian (după A. Mihalca și E. Lazea, 1990) filoxera a fost identificată pentru prima dată tot în podgoriile din Transilvania. În anul 1881 ia ființă prima școală de viticultură la Miniș. Apariția filoxerei a constituit
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
unei colecții ampelografice experimentale, în cadrul Școlii de viticultură de la Miniș, care cuprindea un număr de 36 de soiuri autohtone și străine (Alb mărunt, Ardeleancă, Cadarcă albă, Cadarcă neagră, Mustoasă de Măderat, Chasselas doré, Burgund mare, Cabernet Sauvignon, Merlot, Riesling italian, Furmint, Sauvignon, Oporto). Tot aici se înființează și o colecție cu specii americane utilizate ca portaltoi (Vitis riparia, Vitis rupestris și Vitis solonis) și hibrizi direct producători (Taylor, Elvira, Herbemont, Cuninghan, Loiusiana și Clinton). Studiile ampelografice din această perioadă sunt relativ
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiuri pentru struguri de masă și vin (Aromat de Iași, Ozana, Alidor, Arcaș, Unirea, Raluca, Paula și Gelu), la Drăgășani soiurile Azur, Călina, Alutus, Negru de Drăgășani, Novac, Vilarom, la Greaca soiurile Tamina, Donaris, Xenia, Greaca, la Miniș soiurile Silvania, Furmint de Miniș, Roz de Miniș, Perlă de Feredeu, Oana, Șirian, la Murfatlar soiurile Columna, Mamaia, Cristina, la Odobești soiurile Miorița, Balada, Milcov, la Pietroasa soiurile Otilia, Centenar de Pietroasa, Timpuriu de Pietroasa, Istrița, Alb Aromat, la Stațiunea Blaj soiurile Amurg
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
P. Galet). Fără investigații specifice asupra soiului, privind genitorii, după culoarea bobului este extrem de dificil de stabilit care Augusta se află în colecții. Exemplu de omonimie îl reprezintă și denumirea de Tokay, pe care o întâlnim în Ungaria pentru soiul Furmint, în Alsacia pentru Pinot gris sau în California pentru soiul Ahmeur bou Ahmeur. În procesul de creare de noi soiuri de viță de vie, au rezultat sute de genotipuri, cărora de cele mai multe ori li s-au dat nume identice, a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
laterale, gofrări și prezența unor denivelări pe partea superioară a sa. În secțiune transversală profilul limbului poate fi: plan (Aramon noir), pliat în formă de V (Rupestris du Lot), involut, cu marginile răsfrânte în sus către fața superioară a limbului (Furmint), revolut, cu marginile răsfrânte în jos către fața inferioară a limbului (Alicante Bouschet) și răsucit (Sauvignon). Ondularea limbului se poate determina prin secționare și se poate manifesta în treimea inferioară a limbului , lângă pețiol (Riparia gloire), poate fi generală sau
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
forma secțiunii transversale, suprafața, culoarea dominantă, prezența lenticelelor, perozitatea și grosimea internodiilor. În secțiune transversală, coardele pot avea formă circulară (3309C), eliptică (Chasselas blanc) sau aplatizată (Kober 5BB). Culoarea dominantă a coardelor poate fi galbenă (Grenache noir, Riesling italian) galbenă-brună (Furmint), roșu - violaceu (Vitis aestivalis) sau gri. Lenticelele, în principiu sunt absente la soiurile vinifera și prezente și foarte numeroase la Vitis rotundifolia. Prezența nodurilor și internodurilor este un caracter specific vițelor portaltoi. În ceea ce privește lungimea internodurilor, aceasta este foarte variată, fiind
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Creață de Banat). 6.4. Lungimea și gradul de lignificare a pedunculului , interesează mai ales la soiurile de masă, fiind un indicator tehnologic important. 6.5. Forma strugurelui este definită de lungimea ramificațiilor (aripioare ale rahisului și poate fi cilindrică (Furmint), conică (Polonino) sau sub formă de pâlnie (Trebbiano Toscano). 6.6. Numărul de aripioare la strugurile principal 7. Bobul este elementul morfologic la care se examinează cele mai multe caractere și anume: lungimea, lățimea (lărgimea), uniformitatea mărimii, forma, culoarea pieliții, uniformitatea culorii
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
IBPRG 6.1.13.). Se analizează vizual, notându-se diferite nuanțe de culori și soiurile de referință: verde (nota 1 - soi de referință Silvaner), verde cu pete ruginii (nota 2 - soi de referință Aramon), gălbuie (nota 3 - soi de referință Furmint), galbenă cu pete ruginii (nota 4 - soi de referință Muscat Ottonel), galben arămie (nota 5, soi de referință 101-14 MG), arămie (nota 6 - soi de referință 3309) și roșiatică (nota 7 - soi de referință Chasselas blanc). 3.2. Intensitatea pigmentației
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cuviinț ă, ridicându se cupele de aur încărcate cu vinuri de soi. Și s-au adus pentru această sărbătoare, multe sortimente de vinuri, în diferite amestecuri, unele mai bune decât altele. Lui Ștefan i-a plăcut nespus vinul numit Șoim Furmint, soi local, din podgo ria AlbaIulia. S-a gândit voievodul, în marea sa înțelepciune, că pe dealurile însorite de la Cotnari, vița de vie din pod goriile de la Alba Iulia și Tokay ar putea crește și rodi chiar mai bine decât
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
crește și rodi chiar mai bine decât în locul ei de baștină. La plecare, Măria Sa i-a spus regelui că ar dori mult să cultive și pe dealurile Moldovei acele soiuri din care au băut la ospăț. Mai ales soiul Șoim Furmint. Matei Corvin, bucuros că poate mulțumi și el pentru darul adus de domnitorul moldovean, a dat poruncă dregătorilor săi să aducă, fără întârziere, d in acele vițe dorite de Măria Sa Ștefan. Și așa joardele de viță au luat drumul către
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
el a trimis joarde dintr-un soi mai puțin producător. Nu se știe cum s a întâmplat însă că joar dele au dat struguri mai grași și mai dulci. Iar, când s a făcut vinul, a ieșit mai gustos decât Furmintul. Date fiind calită țile lui superioare, i s-a spus Grasă. Soiului respectiv i a priit la Cotnar i, ajungând să nu mai aibă egal în lume. S-au apucat viticultorii aduși de la Alba Iulia să-l cultive cu mare
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Silvaniei Șimleul Silvaniei Salaj, Zalău, Samsud Sălaj, Rătești Satu Mare 2 centre distincte: Halmeu Satu Mare, Seini Maramureș Regiunea este specializată în producerea vinurilor de calitate, spumante, albe de masă și mai puțin a vinurilor roșii. Dintre soiurile cultivate în această zonă: Furmint, Iordană, Riesling italian, Fetească albă, Mustoasă de Măderat etc. VI. Regiunea viticolă a colinelor Dobrogei 30. Murfatlar Murfatlar Constanța, Medgidia Constanța, Cernavodă Constanța 3 centre distincte: Adamclisi Constanța, Chirnogeni Constanța, Mangalia Constanța 31. Istria-Babadag Istria Constanța, Babadag Tulcea, Valea Nucarilor
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de origine românească (după unii autori, din Alba Iulia Transilvania). Se presupune, că a fost trimisă de regele Ungariei, Matei Corvin, din Tokay, lui Ștefan cel Mare, care a plantat soiul în podgoria Cotnari. În Tokay - Ungaria, poartă denumirea de Furmint și nu se deosebește de soiul Grasă de Cotnari, decât prin anumite caractere imprimate de climă și natura terenurilor. Soi pentru vinuri albe de calitate. Struguri mijlocii cilindro-conici, uneori ramnificați, rahis fragil. Boabe rare, ovoide, mijlocii, neomogene, galben verzui, pete
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în el, ce dorea, ar fi vrut să se ridice să plece, ce dorea, la asta nu se gândise. Doamne, ce învălmășeală e în cap și ospătara asta e mare frumoasă, și-i stă în cale. O auzi vorbind, are Furmint la trei sferturi, fie și Furmint, ce naiba o mai fi și acela, crede că o fi vreo băutură, deoarece a spus că este la trei sferturi, ce importanță mai avea, la trei sferturi, la kil, la tonă, dădu mecanic
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
vrut să se ridice să plece, ce dorea, la asta nu se gândise. Doamne, ce învălmășeală e în cap și ospătara asta e mare frumoasă, și-i stă în cale. O auzi vorbind, are Furmint la trei sferturi, fie și Furmint, ce naiba o mai fi și acela, crede că o fi vreo băutură, deoarece a spus că este la trei sferturi, ce importanță mai avea, la trei sferturi, la kil, la tonă, dădu mecanic din cap afirmativ, fără să scoată
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
IV-V Feteasca albă 8 Is 1064 2002 IV-V Feteasca neagră 1059, 1069 1999 IV-V Feteasca regală 1060,1065,1069 1999 V-VI Feteasca regală 21 Bl. 1065 1979 2000 V-VI Frâncușa 1067, 1064 1998 v-VI Furmint 1065 1998 V-VI Furmint de Miniș 1065 1988 2002 V-VI Galbenă de Odobești 33 Od. 1067 1979 2000 V-VI Galbenă de Odobești 50 Od. 1067 1985 2001 V-VI Golia 1064 1999 IV-V Grasă de Cotnari
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
Is 1064 2002 IV-V Feteasca neagră 1059, 1069 1999 IV-V Feteasca regală 1060,1065,1069 1999 V-VI Feteasca regală 21 Bl. 1065 1979 2000 V-VI Frâncușa 1067, 1064 1998 v-VI Furmint 1065 1998 V-VI Furmint de Miniș 1065 1988 2002 V-VI Galbenă de Odobești 33 Od. 1067 1979 2000 V-VI Galbenă de Odobești 50 Od. 1067 1985 2001 V-VI Golia 1064 1999 IV-V Grasă de Cotnari 1068 1999 V Grasă de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
calitativă întocmit în urma verificărilor pe teren de către I.S.C.T.V. 3.11. Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentele norme. Reconversia Modernizarea Anexa 2 la norme Anexa 3 la norme Lista soiurilor de vin eligibile pentru realizarea programelor de reconversie/restructurare Furmint, Mustoasă de │Sauvignon,
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186016_a_187345]