456 matches
-
în circumstanțial. �Colaborarea" lor m-a uimit din clipă în care mi-am dat seama de ea. Țîța era cea care-i furniza informațiile, ocaziile, brutul vieții cotidiene, detaliile. El le prelucră, răsucindu-le pînă deveneau de nerecunoscut. Ea era furnică harnica și neobosita, aprovizionînd conștiincios mușuroiul cu hrana spirituală. El era matcă, de care depindeau regenerarea și creația, ca și viitorul. Țîța nu se iluziona niciodată. Vină iluziile, și ale altora, cu o ironie cîteodată foarte malițioasa. În această privință
Tita by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14811_a_16136]
-
ale lui Kusok îmi devin din nou perceptibile. Realizez abia acum că mi-ar putea zice și mie foarte bine Kusok. Eu sunt fără picioare, așa cum este el lipsit de auz: un om incomplet. Măcar dacă nu m-ar mai furnica și nu m-ar mai zgândări acolo, înăuntru. Câteodată piciorul mi se contractă singur, mă uit la el, mi se pare că este altcineva. Eu care aveam așa o dexteritate la dat cu bidineaua, înainte, din trei arcuiri de braț
Recviem pentru un cui (Editura Curtea veche) – de Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12194_a_13519]
-
dacă-mi dă voie să scriu poeme despre el) Cu privirea un pic spre dreapta, Spre ușa plină cu sticle de compot făcut în casă. în rest nimic. între piciorul meu drept și piciorul lui stâng, Cu mișcări smucite, O furnică duce-n spate o aripă de flutur. Aproape că simțim cum aripa-i face curent, Atât este de fină nemișcarea lucrurilor mari. - Să scrii că mi-ar plăcea să trăiesc mult. Strâns, foarte strâns înghesuiți amândoi în cabina de telefon
Poezie by Lavinia Braniște () [Corola-journal/Imaginative/9581_a_10906]
-
Emil Brumaru De degetul tău lung subțire Ca să nu cadă căci se strică Prins de-a paianjenilor fire Și-i lins-prelins de melcii umezi Și-i umilit printre furnice Mă amăgeam c-o să te-ncumeți Unghia crinii să-i despice Să-i taie-n aer ca pe-o sticlă Lăsînd parfume să respire M-apropiam cu-atîta frică De degetul tău lung subțire
M-apropiam cu-atîta frică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12130_a_13455]
-
munți de sare și ochiul orb ia chipul sării. Tată, uraniul bombardează cu nuclee atomul înstelarea să-și dividă: altoiul și sămânța astartee și sila grea de vierme și omidă. La capătul podului întinde mâna mireasa nopții despuindu-și lună furnică a pustiei și stăpâna pe ape și asinii mei și tună prin sânii/turlă sfânta întristare lângă mormântul de păstor și frate (nu-i Sulamita implorând a toate o linie de cer însoțitoare?) îi pun în palmă vorbe de țărână
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
timpul cu senzația că pe parcursul lecturii se intersectase de cîteva ori cu o siluetă neclară abia acum la sfîrșit încerca să-și explice de ce nu reacționase în nici un fel preferase să rămînă atît de impasibil ar fi trebuit să-l furnice cîteva bănuieli mai ales că în cartea aceea nu se întîmplase aproape nimic se gîndi că după un somn bun lucrurile aveau să se limpezească să se așeze să ia poziția nisipului pe fundul apei în zori își dădu seama
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/13187_a_14512]
-
primus în fața cortului în acest decor de început de lume. Adrenalină unei traseu care-ți taie respirația pe cheile Râmețului, zâmbetul cu dinții înnegriți după un popas în afinișul din Retezat, perspectivele amețitoare de pe șoseaua Transalpina, durerea plăcută care te furnică la fiecare mișcare după o coborâre cu bicicleta de pe vârful Iezer din masivul Păpușă, beția de aer care te cuprinde pe vârful unei escalade și sfârșeala triumfătoare cu care ajungi în lumina apusului la poale. Primele raze ale soarelui deasupra
Geamantanul cu dor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82445_a_83770]
-
Emil Brumaru Cînd strig furnica dînsa vine grabnic. Melcul de-l chem, alene se pripește. Zefirul e năpraznicul harapnic Ce păpădiile pe cîmp le biciuiește. Și-n fiece pahar se plimb-un pește De aur și cu voaluri, ca-n calește. Bea-l seara, fie
Sonet by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11720_a_13045]
-
cu lămpi sIesireat ). Dar constatăm o ciudată nivelare a tărîmuilui infernal cu cel pămîntesc, ultimul umplîndu-l pe cel dintîi cu imagini familiare: "infern cu floarea soarelui și craniu/ cunoscător/ ce se poate roți că un glob pămîntesc pentru studiu/ o furnică urcînd golgota/ o cruce-n spinare// umbre de femei agață rufele pe frînghie,/ ameste-că-n oale/ sub foi de finic pregătesc cină/ pentru învingători și învinși" (Infern cu floarea soarelui). Așadar nu doar Lumea apare că Infern, ci și Infernul că
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
mai tăiat astăzi din mine ceva/ cu multă delicatețe, cu pricepere" (Sauna). Poeta are revelația mecanicii dragostei, acea mecanică atât de fastuos și caustic reprezentată în Casanova lui Fellini, dar nu devine niciodată cinica. Luciditatea ei este o luciditate visătoare: "furnică harnica a întâmplării și-a găsit în mine/ un depozit sigur/ din nou o ploaie de aur/ din nou trupul acesta amorțit se electrizează/ că o pisică în fața cărnii/ mă uit în oglindă/ figură mi-este străină: prea multa strălucire
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
dacă tu faci cîntecul acesta, eu îți pun în palmă o sută de ruble. Sau două sute de ruble. Sau trei... Te îmbrac în bani. Boierule, i-a spus Fotache, mîine ai cîntecul. O să-l fac așa de bine, că o să furnice pînă în creieri și pînă în inimă pe oricine îl ascultă. Doamna Ana i-a tradus lui Iogor ce a spus Fotache, i-a fost greu să înțeleagă el cum e cu cuvîntul boier, dar după ce a înțeles tare a
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
consecințe deosebit de grave, în formă continuată și spălare de bani. De asemenea, au mai fost trimiși în judecată Dumitru Dulămescu, vicepreședintele Consiliului de Administrație al SC CICO SA, și Elena Bujor Vasiliu, director general al Cooperativei de Credit “Banca Populară Furnica”, în sarcina cărora s-au reținut infracțiunile de spălare de bani, complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni. Vor mai fi judecați Alin Emil Giurgiu, director general executiv la Fondul Proprietății de Stat (F.P.S.
Sorin Beraru, trimis în judecată în dosarul privatizării CICO () [Corola-journal/Journalistic/24445_a_25770]
-
an der Wien, acolo unde compozitorul a stat un an, într-o cabină, și a compus Fidelio. E liniște. Nu pot să dorm. Îmi vin în cap pasaje pe care le știu, încă, pe dinafară din romanul lui Goethe. Mă furnică senzația pe care am avut-o atunci cînd, în anul doi sau trei de facultate, am tras un bilet formulat mai puțin obișnuit: analizați relația Charlotte-Werther. Și nu invers, cum era uzual. O simplă coincidență? Fereastra mea dă spre cabina
Charlotte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11982_a_13307]
-
enorm. Suntem supraviețuitorii acestei lumi nebune, deci niște oameni rari. Discrepanța dintre cei ce au și tot mai vor și ceilalți mulți, care nu au, dar tot speră, este din ce în ce mai mare. Și când vine vorba de mare ți se cam furnică pe șira spinării. Te gândești la o vacanță în Grecia în aceste zile sub-euro, parcă nu-i a bună. Acum cei ce și-au luat bilet au cam băgat-o pe mânecă, de. Vor merge cu sufletul la gură, cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92532_a_93824]
-
la băiat, Căci odată ce de la școala asta - plecat, Fară-o scrisoare de recomandare, S-ar putea ca tragedia să-i fie mare... Malin rămase aiurit cu fața crispată, Mai că mulți fiori i-au venit deodată, Pe spate l-au furnicat mulți kilovolți "Eu ce-aș mai zice că să și dezvolți?" Zise Alin în încheiere. Culcându-se ei așa în suflet terifiați, Malin -"ce-aș mai zice că să dezbați?" Vorbea în somn de profund dezgust, Chiar cu tot sportul
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384130_a_385459]
-
însuși infinitul cărarea mea să fie vântul și numai foșnete cuvântul a Celui toate știutor și gazdă când mi-o fi să mor cu privegheri de paparude pe năsălii de vreascuri ude și un prohod de licurici frunze lințoliu și furnici bocet boncăluit de cerbi iar lacrimi roua de prin ierbi când mă vor scrie în lumină copaci pe scoartă cu rășină și-n veșnicia de senin șopțiți-mi primul meu amin *** Referință Bibliografică: doina primului Amin / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare
DOINA PRIMULUI AMIN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380190_a_381519]
-
romantice te amețesc prin cuvinte încântătoare, cu zâmbete dulci, gesturi ce te strâng și te lasa, te ridica în spațiu prin plăceri divine date de inocență și de înțelegerile ”puritane ale partenerului. Ai strâns doar o mână și te-a furnicat o voluptate necuprinsă...? Mulți și-ar dori mai mult, cât mai rapid, cât mai promt, fără preludiul ală...dar, ție-ți este frică să nu scapi cealaltă mână pentru a nu pierde necuprinsul? Crede-mă, ești cel mai normal om
S-AR NUMI INTIMUL...? (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380215_a_381544]
-
asigurată prin semestriale rectificări de buget, la rândul lor acoperite prin spectaculoasele creșteri ale PIB-ului. De aceea năzuiește fiecare român care se respectă să locuiască în București. Dar nu numai ei: sunt dovezi concrete că un gând asemănător îi furnică pe d-nii Bush, Putin, Brown, pe madam Angela, pe Voronin al nostru... Orașul jubileului de la 1906, al Lunii Bucureștilor, din 1935, al unui festival mondial al tineretului, prin o mie nouă sute cincizeci și nu mai știu cât, al summit-ului
Un om, un destin, un card by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8525_a_9850]
-
mă dau cu bicicleta prin mănăștur/ să privesc blocurile afumate/ să trag puternic, în nări, forfota demențială a șmecherilor./ nu e loc mai frumos în lume decât ăsta./ aici inima mea își găsește pe de-a-n-tregul liniștea,/ iar picioarele îmi sunt furnicate plăcut pe pedale." (Capul acestuia rostogolindu-se pe suprafața moale a butucului). Unele titluri sunt lungi și amenințătoare. Poezia curge însă printre pericolele potențiale și în afara lor, într-o suspensie ideală a unui protagonist favorizat. Când acesta e vesel - și
Căminul liric by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8399_a_9724]
-
peste apa mîloasă a Dîmboviței, parapetul metalic al podului, fulgii albi de ninsoare, apusul, depărtarea, vîjîitul mașinilor. Buzele ei de gheață roșie, roșie-vînătă. Iată de ce, cînd văd în fața mea, pe masa de lucru, oglinda neagră a monitorului, simt cum mă furnică degetele și mi se umflă plămînii de o emoție grea. Senzația că mintea mi-ar putea zbura oricînd din cap. Senzația de carne fluidă. Coincidența numelor fusese ca o lovitură de pumn în plină figură. Priveam fotografia din ziar. O
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
secunde din Turnul Eiffel. Ploua mărunt. O nevoie colosală de a merge la toaletă îmi apăsa toți centrii nervoși. M-am târât ca o reptilă până-n stradă, cu eforturi supraomenești de a nu mă face de rușine în mijlocul Parisului. Mașinile furnicau în toate sensurile. Pietonii alergau, unii sub umbrelă, alții chirciți pe sub copertinele magazinelor. În alte circumstanțe, aș fi savurat un astfel de peisaj. Acum, treceam ca prin brânză, cu rucsacul în spate, mai greu ca niciodată, și fața schimonosită de
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
se regleze ca a celorlalți, că nu se poate, nici nu trebuie să i se fixeze prețul ca la o masă, la o vestă sau la un cîrnat. Asta o fac, fără îndoială, pentru a primi mai mult, căci te furnică când vezi expusă într-o vitrină o mizerie picturală și jos: 500 pesetas. Asta este la fel cum preotul trăiește din altar, și după ce credem că sfântul sacrificiu are un preț infinit, citim acest anunț: "Domnii preoți care doresc să
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
se ridică/ Dar vin nenorociri și strică/ Tot ce clădesc. Concluzia lui, ultimul rînd al unei cărți fărîmate între ambiții, servituți și fericiri cu miros de verde (nu de Paris, de izmă)? "Trăisem și eu." Cum trăiesc de bună seamă, "furnicînd pămîntul", cei cu care zeii aleg să se joace. Deopotrivă cu cei care, furnicați de talent, aleg să se joace de-a zeii.
Joacă pentru zei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8876_a_10201]
-
al unei cărți fărîmate între ambiții, servituți și fericiri cu miros de verde (nu de Paris, de izmă)? "Trăisem și eu." Cum trăiesc de bună seamă, "furnicînd pămîntul", cei cu care zeii aleg să se joace. Deopotrivă cu cei care, furnicați de talent, aleg să se joace de-a zeii.
Joacă pentru zei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8876_a_10201]
-
nu doar de percepție ci și de limbaj. Acel "semioriental imoderat", cum îl definea Paul Morand, balcanicul care, e într-una-i din fibrele intime, autorul Tragicului, se caracterizează printr-un dezechilibru uneori, doar uneori compensat de arta cuvîntului. Iată un portret-robot furnicat de maliții, să zicem, argheziene: "Intelectualul umanist face tot ce poate pentru a obține, mai cu seamă cînd e fotografiat sau filmat, o aură inconfundabilă. Fiind cabotin prin esența lui, megaloman și crezîndu-se mereu privit și admirat, el este în
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]