674 matches
-
echilibru, de narcisism sau de revoltă - pe care omul le traversează sub impactul revoluției industriale și al deselor reconsiderări în raport cu imaginea consacrată despre sine. Astfel, titluri cum sînt Între două lumi, Romantismul, Realitatea, Impresioniștii, Simboliștii, Postimpresioniștii, Perioada crizei, Cubiștii și futuriștii, Avangarda, Expresioniștii, Abstracțiunea, Dadaiști și suprarealiști și între cele două războaie nu reprezintă doar capitole de istoria artei, ci și, dacă nu cumva mai întîi, încercări de autoclarificare ale unei umanități aflate într-o goană irepresibilă. Cei o sută unu
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
biruie ultimul, chiar dacă vremelnic și chiar dacă nu neapărat din pioșenie, familia personajului nu e tocmai cucernică, iar bunicul cezaro-crăiesc spune despre preotul care îi frecventa: "Un preot nu e de lepădat. Dă bine în societate, e decorativ ca un tablou futurist, nu-l înțelegi, dar îl privești cu plăcere." Cît despre Transilvania multietnică în care tatăl, un adevărat domn (sau un adevărat comerciant, cum sugerează mătușile) salută în cîteva limbi, romanul nu compune o imagine tocmai armonioasă. Totuși, ne aflăm într-
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
tocmai în consecința acestei timidități) îl face interesant pentru camarazii de nonconformism spectaculos ai momentului - și Tzara nu se dă în lături de la cele mai sfidătoare atitudini. în amalgamul avangardist în care interferează, în primele seri de la Cabaretul Voltaire, provocarea futuristă, austeritatea cubist-abstracționistă, violențele expresionismului și formele mai echilibrate propuse de poezia unor Apollinaire, Cendrars și a altora, el întreprinde o acțiune de bruiaj radical, scriind și recitând cu Iancu (autor și de măști primitive) "'poeme negre' cu câteva împrumuturi amuzante
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
de multe ori sua sponte, ceea ce demonstrează cât de adânc sunt ele înrădăcinate în conștiința noastră. Curentele și modele culturale se schimbă de-a lungul secolelor, dar spiritul și tradiția Antichității transpar volens, nolens chiar și în operele cele mai futuriste (Hurmuz, de pildă, nu știa că "Aristotel/ nu mâncase ostropel"). Un autor atât de modernist la vremea sa, cum a fost James Joyce, și-a intitulat cel mai cunoscut roman al său după numele legendarului rege al Itacăi, Ulise, iar
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
vorba de nașterea anvangardelor, de constituirea acelui fenomen în măsură să pună între paranteze cam tot ceea ce, de mai bine de două milenii, omenirea a creat și a stocat, cu o imensă grijă, în muzee. La această dată, Manifestul Poeziei futuriste (1909) al lui Marinetti apăruse deja de vreo 3-4 ani, iar Manifestul Pictorilor futuriști (1910), redactat de G. Boccioni, era și el în circulație. Peste numai un an, în urma asasinării la Sarajevo a arhiducelui Franz Ferdinand, moștenitorul tronului Austro-Ungariei, și
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
cam tot ceea ce, de mai bine de două milenii, omenirea a creat și a stocat, cu o imensă grijă, în muzee. La această dată, Manifestul Poeziei futuriste (1909) al lui Marinetti apăruse deja de vreo 3-4 ani, iar Manifestul Pictorilor futuriști (1910), redactat de G. Boccioni, era și el în circulație. Peste numai un an, în urma asasinării la Sarajevo a arhiducelui Franz Ferdinand, moștenitorul tronului Austro-Ungariei, și a declarației de război pe care Austria o face Serbiei, avea să izbucnească, energică
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
ea. În mod confuz, refuzau să întemeieze o nouă școală de artă modernă. Lucrurile au explodat la Cabaret. «Cei care sînt cu noi își apără libertatea - explică Tzara. Noi nu recunoaștem nici o teorie. Ne-am săturat de academiile cubiste și futuriste, laboratoare de idei despre formă. [...] Să răcnească fiecare, avem înaintea noastră mult de distrus, de negat. Măturați, curățați!»1) Hans Arp mergea și mai departe spunînd că, în mijlocul «abatoarelor create de războiul mondial, noi căutam o artă elementară, care trebuia
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
toate uzanțele și convențiile. Richter spune că publicul, insultat fără încetare, a reacționat violent: «Oamenii erau atît de înfuriați de producțiile noastre, mai ales de cele ale lui Tzara și Serner, că s-a iscat o adevărată încăierare.»14) Decepții futuriste Dragul meu confrate. Iată cîteva poezii futuriste dintre cele mai îndrăznețe. Nu-ți putem da versuri libere, fiindcă noi credem că versul liber nu mai are azi nici o rațiune de a fi. Îți trimit deci cuvinte în deplină libertate, lirism
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
publicul, insultat fără încetare, a reacționat violent: «Oamenii erau atît de înfuriați de producțiile noastre, mai ales de cele ale lui Tzara și Serner, că s-a iscat o adevărată încăierare.»14) Decepții futuriste Dragul meu confrate. Iată cîteva poezii futuriste dintre cele mai îndrăznețe. Nu-ți putem da versuri libere, fiindcă noi credem că versul liber nu mai are azi nici o rațiune de a fi. Îți trimit deci cuvinte în deplină libertate, lirism absolut, eliberat de orice prozodie și de
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
azi nici o rațiune de a fi. Îți trimit deci cuvinte în deplină libertate, lirism absolut, eliberat de orice prozodie și de orice sintaxă. Țin foarte mult ca futurismul să fie reprezentat în interesanta dumneavoastră antologie lirică de opere cu adevărat futuriste.» 15) Scrisoarea e semnată de Marinetti. Trebuie să-l fi agasat rău pe tînărul Tzara. Dar el a fost acela care a căutat să ia legătura cu adepții avangardei italiene. Luni de-a rîndul s-a străduit să iasă din
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
mare admirator al lui Marinetti: Alberto Spaini. Corespondent de presă la Berlin din 1912, el îi frecventase pe intelectualii grupați în jurul revistei Der Sturm și îl cunoștea bine pe Hugo Ball. El a informat grupul de la Zürich despre reușitele mișcării futuriste. Este evident că Tzara se străduia din răsputeri să aibă cît mai multe contacte pentru a atinge o dimensiune internațională. În euforia de la Zürich, unde se vorbeau toate limbile, Tzara se și vedea în fruntea unei adevărate avangarde europene. La
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
Aproape toate începeau cu „caro amico”, dar cei mai mulți dintre corespondenții mei mă numeau „carissimo e illustrissimo poeta”. Asta m-a făcut să rup relațiile cu acest popor prea entuziast.» 16) Într-adevăr, proiectul unui volum de literatură neagră elaborat împreună cu futuristul Mériano avea să eșueze. Într-o scrisoare către Mériano, Tzara i-a împărtășit decepția sa în fața unei poezii care nu a reușit niciodată să depășească «momentul sentimental, sau etalarea romantică și aferată în diverse conjuncturi.» 17) Pe Tzara îl oboseau
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
simultan» de Iancu, Huelsenbeck și Tzara, reprezentat la Cabaret pe 31 martie 1916. La recomandarea lui Ball, toate exagerările au fost evitate. Sîntem departe de agitația propagandei de extremă-stîngă. Volumul, foarte rezonabil, se inspira mult din estetica expresionistă sau cubistă. Futuriștii erau reprezentați masiv. E ușor de înțeles că internaționalismul era singurul exces revendicat. De altfel, lucrul reiese și din sumar. Se găsesc aici francezul Apollinaire, italienii Marinetti și Modigliani, spaniolul Picasso, rusul Kandinsky, nemți, români și chiar apatrizi... În Dialog
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
despre romantismul exaltat al relației dintre poetul solitar și strălucita intelectuală angajată în trezirea conștiinței feministe, care-și abandonase familia pentru a scrie și a trăi liberă. În viața ei amoroasă haotică s-au succedat, între alții, Giovanni Papini, pictorul futurist Boccioni, poetul Salvatore Quasimodo, dar și un dansator de bar, un campion olimpic de scrimă, un mistic... Dintre toți, doar Dino Campana i s-a părut un partener pe măsura fervorii ei intelectuale. Axa tatălui După cum se știe, arhitectul oficial
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/13555_a_14880]
-
că facem un exercițiu de imaginație, lunând în considerare predicțiile sau afirmațiile despre viitor realizate de specialiști în ultimul timp și să horărâm la ce ne-am putea aștepta sau nu, în anii ce urmează. În fiecare an, editorii revistei Futurist aleg 10 cele mai interesante predicții și afirmații pentru anul ce urmează și chiar și pentru viitoarele decenii. Recent, aceste predicții au fost alese, dezbătute și publicate într-un raport anual numit „Outlook”. Fiecare dintre cele 10 puncte sunt alese
10 predicţii ştiinţifice pentru 2014 şi anii ce vor urma [Corola-blog/BlogPost/94257_a_95549]
-
scandalului” dadaist regizat de Tzara pe la Zürich sau Paris, cu teribilisme în mare parte jucate, alăturându-le unor texte care puteau trimite deopotrivă la hazardul extragerii din sacul dadaist a cuvintelor ori la “imaginația fără șir” și “cuvintele în libertate futuriste”, nu fără accente “constructiviste”, marcate de lexicul tehnic și de sugestia unei anumite mecanici a sintaxei. Manifestul publicat în același loc sub semnătura sa, intitulat semnificativ Aviograma, nu era mai cuminte: adresându-se “cetitorului”, îi cerea să-și “deparaziteze creierul
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
că atunci “cînd formulă va deveni ceea ce facem ne vom lepăda și de noi în aerul anesteziat”... “Inventează inventează” - repeta el cu majuscule groase și colorate, într-o îngrămădire de vocabule scoase din dicționarul tehnic curent și într-o foarte futuristă punere în pagină prin care era făcută vizibilă în chipul cel mai direct desfășurarea de antene vibrând spre Paris, Londra, New York și Berlin, cu o viteză de telefonie fără fir... În anul imediat următor, la “revista de artă constructivistă” Punct
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
îndepărtarea oricărui subiectivism, integrarea portretului, naturei moarte, nu ca expresie de suflet, ci ca existență materială, organică”. Sintetic, aceste operații se concentrau într-o definiție a imaginii poetice care circula, în datele ei de bază, în întreg mediul avangardist, de la futuriști la dadaiști și chiar suprarealiști, însă pe care Voronca o remodelează sub accent constructivist-abstracționist: “Plăsmuire abstractă, imaginea: raport pur a două elemente cât mai îndepărtate (sau cât mai apropiate) între ele” (v. Tudor Arghezi, fierar al cuvântului, în nr. 3
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
G. Călinescu, care l-a plasat în Istoria sa la capitolul... Tradiționaliștii. Poezia roadelor, în baza unui criteriu mai degrabă tematic, de altfel restrictiv, identificând ecoul pillatian, nu foarte important. Marele critic, care se întreba, contrariat, dacă Voronca e un futurist, un dadaist ori un suprarealist, îi înregistra, totuși, pertinent, un număr de trăsături aproximate la media acestor orientări, recunoscându-i puterea de “a ridica la rang poetic oprice percepție” și un “simț al plasticei cuvântului, excelent”. Astăzi, poziția sa în
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
30 mai ales, i-au fost alături, i-au prețuit opera profund novatoare, au făcut ca numele său să fie recunoscut printre campionii modernității literare. Faptul, apoi, că Ramón Gómez de la Serna a tradus și popularizat imediat după apariție Manifestul futurist al lui Marinetti din 1909, că s-a exersat în ambianța revistei moderniste "Prometeo" din Madridul anilor 1910-12, că a scris mai târziu, în 1931, o carte intitulată Ismos, sinteză a reflecțiilor sale despre diversele avangarde ale veacului, că a
Ramon Goméz de la Serena în româneste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12246_a_13571]
-
fost, dacă-i citim atent manifestele, o critică de la stînga a societății liberale, în care valorile reale nu păreau să intereseze pe cineva, în schimb codurile sau convențiile care le limitau fatalmente începeau să nu mai fie suportate. Dacă inițial, futuriștii și ceilalți împărtășeau optimismul și încrederea burgheză în progresul material, vorbind despre necesitatea ca arta să intre în "ritmul vremii", ulterior atitudinea avangardiștilor s-a răsucit cu o sută optzeci de grade. Poate nu e fără sens a reaminti că
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
lungit, ca și cînd "mecanicul" a adormit la masa de montaj sau ca și cînd bobinele s-au încurcat între ele. Filmul, o variantă mai nebuloasă a lui "In the Mood for Love", e un fel de "8 și jumătate" futurist și asiatic, cu un "Marcello" - Tony Leung, scriitor rătăcind, obsedant, printre femei și epoci. "2046" e numărul unei camere de hotel (hotel-bordel) din anii '60, în care scriitorul lucrează la proza lui SF, dar și un an al mileniului trei
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
comparativă a textelor românești și italienești este pregătită cu multă răbdare și atenție - aparent cu un ,exces de zel" chiar, dar care în cele din urmă se dovedește necesar. Se conturează în această ,pregătire" spiritul epocii și în special spiritul futurist al epocii pentru o determinare corectă a influențelor, mai ales tematice, pe care avangarda românească le-a primit din literaturile străine și prin care s-a sincronizat cu ,noua sensibilitate și poetica modernă" europeană. Manifestarea futurismului contestatar, efervescent, revoluționar din
Avangarda și futurismul pentru specialiști by Irina Groza () [Corola-journal/Journalistic/12510_a_13835]
-
mai ales, 75 H.P. - o revistă care, ne convinge autoarea, trebuie cercetată cu mai multă atenție. Merită urmărit în mod deosebit modul în care pictopoezia și literatura tipografică, prezente în grade diferite în revistele românești, sunt analizate prin perspectiva manifestărilor futuriste. Se observă de-a lungul întregii lucrări o privire mereu atentă a autoarei spre opiniile formulate de criticii literari contemporani avangardei, ceea ce permite, pe de o parte, o înțelegere clară a contextului în care lucrările acestei mișcări au fost create
Avangarda și futurismul pentru specialiști by Irina Groza () [Corola-journal/Journalistic/12510_a_13835]
-
să te întorci la lectura textelor avangardei românești cu impresia că le vei revedea într-un cadru mult mai larg și din unghiuri la care nu te gândisei. Analiza tematică și comentariile stilistice, delimitarea migăloasă a ecourilor cel mai evident futuriste, operarea foarte atentă cu termeni ca modernism, modernism moderat, suprarealism, decadentism, urmuzianism etc., compararea lucrărilor celor trei poeți și plasarea, oarecum neașteptată în final a unui ,prozator" precursor al avangardismului, toate acestea aduc în final un aer de prospețime. Printre
Avangarda și futurismul pentru specialiști by Irina Groza () [Corola-journal/Journalistic/12510_a_13835]