44 matches
-
nicio domnișoară când i-l dai. - Măi fato, merg la spital, nu la pețit! - Lasă, lasă, că știu eu că mergi la o domnișoară, că am văzut eu cum îți străluceau ochii când ai văzut trandafirii. Dacă vrei, îți și gâcesc dacă tă place și dacă tă-nsori cu ea. - Ești nebună copilă! Nu mă duc la pețit, tu nu auzi? Cât face buchetul? întrebă el iritat de insistența țigăncușei. - Pentru matale 150 lei, că ești boier, să vede dă la distanță
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1395984754.html [Corola-blog/BlogPost/353561_a_354890]
-
nicio domnișoară când i-l dai. - Măi fato, merg la spital, nu la pețit! - Lasă, lasă, că știu eu că mergi la o domnișoară, că am văzut eu cum îți străluceau ochii când ai văzut trandafirii. Dacă vrei, îți și gâcesc dacă tă place și dacă tă-nsori cu ea. - Ești nebună copilă! Nu mă duc la pețit, tu nu auzi? Cât face buchetul? întrebă el iritat de insistența țigăncușei. - Pentru matale 150 lei, că ești boier, să vede dă la distanță
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1494912535.html [Corola-blog/BlogPost/376628_a_377957]
-
Tipuri de habitate: 40C0* - Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; 91AA - Vegetație forestiera ponto-sarmatică cu stejar pufos; 91I0* - Vegetație de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. Specii de nevertebrate: 1088 - Cerambyx cerdo (Croitor mare, gornicul); 4033 - Erannis ankeraria; 1083 - Lucanus cervus (Rădașca, R��gâcea) Specii de plante: 4091 - Crambe tataria (Tartan, Hodolean); 4067 - Echium russicum (Capul șarpelui); 4097 - Iris aphylla ssp. hungarica (Iris, Stânjenel); 2093 - Pulsatilla grandis (Dediței, Sisinei) 149. ROSCI 0152 - Pădurea Floreanu - Frumușica - Ciurea Tipuri de habitate: 9130 - Păduri de fag de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
pomenitără numai că la ea îi tot ziceau F.M.I. Ori să scrie și ei bine o dată de ale Domniei treburi, săracă, veșnic batjocorita și huiduita de cînd o aduseră din seraiul da la Tarigrad pe muierea aia bălae, babana care gîcea în palmă si-ntr-o banița da grîu, și tot fielul de aplecă vizirul ori și sultanul urechea la gură ei cu dinți mari cică din diamant ciopliți de o Maharajaouă tomnai din Indii că sultanul i-o dăruise pintr-o
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
împăratul Eghipetului, „vrăjitorul Valaam”, și „înțeleapta Sivilla”. Acest grup din care fiecare persoană pictată după indicații anumite trebuie să poarte câte o inscripție, care c câte un extras din scrierile lor, se numește: „înțelepții Elinilor, când au proorocit și au gâcit pentru iconomia cea trupească a Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru lisus Hristos”. Erminiile îi numesc Elini în sensul de păgâni, desigur, fiindcă acești „înțelepți, prooroci și gâcitori” nu sunt toți de origine greacă; unii sunt reprezentanții Egiptului, alții, ai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
se evocă un moment important din istoria Moldovei, din secolul al XVII-lea. Acesta este un bun observator și comentator și urma împreună cu însoțitorii "drumul cel mare din valea Siretului". Portretul fizic: "Sub mantaua-i largă de postav întunecos se gâcea un trup, deși scund, încă destul de voinic și destul de sprinten; iar de sub glugă privea o față blândă cu trăsături fine și spirituale". Provenind dintr-o familie veche franțuzească, abatele călătorea ca să propovăduiască "lumina cea adevărată" din Apus spre Răsărit. Era
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să nu-ți devie dușman. Se crede că cel ce poartă la sine os de vită crăpată, acela va fi scutit de uneltirile dușmanilor, care vor crăpa. Dacă-ți țiuie urechea și este cineva cu tine, pune-l să-ți gîcească; iar de nu ți-a gîci, să știi că ți-e dușman și să te ferești de el. Cînd cineva scoate mălaiul* din țăst, astupă urma unde a fost, astupînd prin aceasta gura dușmanilor. Cînd șezi la masă, să închizi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că cel ce poartă la sine os de vită crăpată, acela va fi scutit de uneltirile dușmanilor, care vor crăpa. Dacă-ți țiuie urechea și este cineva cu tine, pune-l să-ți gîcească; iar de nu ți-a gîci, să știi că ți-e dușman și să te ferești de el. Cînd cineva scoate mălaiul* din țăst, astupă urma unde a fost, astupînd prin aceasta gura dușmanilor. Cînd șezi la masă, să închizi ușa, căci vei închide gurile duș
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dai altuia pînea ce-ți rămîne nemîncată, că ți dai puterile. în prima săptămînă a Postului Mare nu se lasă plămădeala* pînii peste noapte afară, căci se crede că Toader noaptea s-ar mîzgîli în plămădeală și nu s-ar gîci* pînea. Fărămăturile de pîne ce cad de la masă să le dai în foc în loc curat, ca să nu le calci, că pă cătuiești. Dacă s-a copt pîne, și una, din întîmplare, a fost uitată în cuptor, apoi se crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd îți țiuie urechea, ți-a dat dracul o palmă. Cînd îți țiuie în ureche, te înjură cineva. Cînd îți țiuie urechea, se zice că se rătăcesc morții. Dacă-i țiuie cuiva într-o ureche și pune pe cineva să gîcească în care ureche-i țiuie, și gîcind acela, se crede că cel din urmă are pentru el devotament. Cînd îți piuie vreo ureche ori lemnele pe foc, atunci să știi că vrăjmașii te vorbesc de rău. Dacă îi bubuie cuiva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dracul o palmă. Cînd îți țiuie în ureche, te înjură cineva. Cînd îți țiuie urechea, se zice că se rătăcesc morții. Dacă-i țiuie cuiva într-o ureche și pune pe cineva să gîcească în care ureche-i țiuie, și gîcind acela, se crede că cel din urmă are pentru el devotament. Cînd îți piuie vreo ureche ori lemnele pe foc, atunci să știi că vrăjmașii te vorbesc de rău. Dacă îi bubuie cuiva în urechea stîngă e semn că va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care vestește ploaia galiță - pasăre de curte garoi - pasăre gavăt - lup găoace - coajă de ceapă gătej - vreasc găvan - partea scobită a lingurii găzar - vînzător de petrol lampant ghilit - albitul pînzei ghioc - coajă de ou ghizd(ea) - lada de deasupra fîntînii gîci (a) - a descoperi gîlci - inflamație a ganglionilor gîtului gîrlă - cută, pliu gîtlan - gîtlej glistir - clistir goană - vînătoare gobaie - gobac, pasăre de curte gogoașă - excrescență sferică pe creangă gorăi (a) - a gărăi, a cîrîi gorgoasă - fruct cu sîmbure goz - gunoi gresie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
hipotesele cele mai ingenioase, au trecut; numai faptele singure au rămas; metodele de speculațiune n-au putut fonda nimic durabil; oamenii datoresc toate cunoștințele pe care le posedă metodelor de observație și experimentative (Cuvier). Dar mania de a voi să gâcească și de a raționa în vânt este inerentă spiritului omenesc. Oamenii trebuie să se fi lăsat la urma urmei de mania de a căuta să gâcească în loc de a observa; căci mai întăi ar trebui să se obosească, cu vremea, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
le posedă metodelor de observație și experimentative (Cuvier). Dar mania de a voi să gâcească și de a raționa în vânt este inerentă spiritului omenesc. Oamenii trebuie să se fi lăsat la urma urmei de mania de a căuta să gâcească în loc de a observa; căci mai întăi ar trebui să se obosească, cu vremea, de a gâci totdeauna rău; și apoi ar trebui să recunoască în sfârșit că ceia ce imaginezi e mai prejos totdeauna de ceiace există; și că, într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de a raționa în vânt este inerentă spiritului omenesc. Oamenii trebuie să se fi lăsat la urma urmei de mania de a căuta să gâcească în loc de a observa; căci mai întăi ar trebui să se obosească, cu vremea, de a gâci totdeauna rău; și apoi ar trebui să recunoască în sfârșit că ceia ce imaginezi e mai prejos totdeauna de ceiace există; și că, într-un cuvânt, minunile imaginației sunt departe de a se apropia de minunile naturii. Le christianisme romain
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu Gheorghe Leondari, care a omorât pe frate-său, hoțul Haralamb Leondari Duca-Vodă cel bătrân și baba care l-a blăstămat. Dediu și Cantemir Bătrânul. Muzicant orb din cimpoi, care cântă balade. Trage, mândro, cu bobii Trage, mândro, și-mi gâcește Frunza de ce-ngălbenește Omul de ce-mbătrânește. Bătăi și banditisme la morți pentru drepturile hulpii. Poveștile lui Zavodnicu. 1 Mai 1925 [NOTE DIVERSE]** [Cele mai vechi amintiri] Amintire dela un Sfântu Gheorghe, în Rădășeni, când m-am dus cu Nicușor Beldiceanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pristavul pădurarilor, în frunte. Nu știu zău câți urși va fi împușcat Codreanu, căci el le cam împodobea; dar Catrințaș, om nalt cât un brad, care călca sănătos, vorbea răspicat și cu temei și avea niște ochi pricepuți de parcă-ți gâceau gândul, știu bine că era dintre acei care se băgau în vizuina ursului cu lumânărică aprinsă în buza puștei. Și ne urcam, mă rog, la deal pe cărări neumblate, prin codri de brazi pe unde nu cred să fi răsunat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
soare noaptea, și te iubesc. Și ochii tăi, topite stele a dimineței, privesc atât de adânc, atât de ferice de adânc în noaptea sufletului meu, cât te visez veghind și, de dorm, la imaginea luminei lor sunt deștept. Poți oare gâci simțirea cu care am scris, înger? ... O nu! În viața ta luminoasă nu s-a putut ivi nici umbra măcar a unei dureri asemenea aceleia ce-mi nimicește inima. O nimicește! închipuește-ți că dintr-un om cu simțire, dintr-o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de floarea soarelui, pe care le scuipau pe unde se nimerea. Au mers glonț la laboratorul de analize. Au intrat și fără să dea măcar bună ziua, întreabă pe asistenta ce le ieșise în întâmpinare: „Ascultă fă, aicea șade doctorul care gâcește în pișat?”. Asistenta le-a răspuns politicoasă: „Aici este laboratorul de analiză a urinei, dar domnul doctor, momentan lipsește”. La care balaoacheșele îi pun în vedere: „Noi o să plecăm fă, pentru că avem nește alte afaceri, dar când vine doctoru’ spunei
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
constitutive a Convenției să fie dar de acum înainte deviza tuturor românilor, insuflați de iubire pentru țeara lor." într-un alt articol, de la începutul anului 1859, B.P. Hasdeu sublinia că "cine ni s-a alege de domn, nu o va gâci srigătul partidelor, ci o voință de sus, care, când timpul ei va fi sosit, însufleți-vă inimele deputaților prin sloboda-nțălegere și sfătuirea fiecărei dintre-nșii cu ceilalți ș-a tuturor împreună. Acea voință din sus nu ni va alege de domn
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7056_a_8381]
-
dulci ciripiri serba. Plugarul cu hărnicie s-apucase de arat. Pămîntul ce era încă d-al său sînge rourat; Uitat-acum moldovanul trecutele lui nevoi, Și cu fluierul la gură, păstorul pe lîngă oi Cîntă dragostele sale. Vai, el nu putea gîci Că vrăjmașu-ntr-a lui țeară se gătește-a năvăli". Figura inaugurală a prozatorului Negruzzi îi covîrșește pe poet și pe dramaturg. Prima impresie, bizară, este aceea că proza negruzziană pare scrisă de un om extrem de cult, frecventator al marilor literaturi europene
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
împrejurările dv. grele, vă este cu putință. După cum veți fi înțeles, am nevoie de o restaurare cum se cade, și sânt multe lucruri care ar putea s-o grăbească și de cari trebuie să mă lipsesc, din cauze lesne de gâcit. Sărutîndu-vă mâinile și îmbrățișînd pe Șerban și Matei. rămân al d-voastre supus fiu Mihai {EminescuOpXVI 43} 29 [GHEORGHE ȘI RALUCA EMINOVICI] Viena, 18 mart 1872 [1r] Scumpii mei părinți, Anul acesta e într-adevăr un an nefast pentru mine
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
față cu mine nici un moment individualitatea, de a nu fi ipocrit, și ca să-mi poți acorda drept mângâiere [... ] Crezi tu că nu le-am presimțit toate aceste? Ce vrei, sunt nefericită că am un fel de a doua vedere și gâcesc direct câte îmi pregătește soarta, ce să-ți mai spun, mă tem să nu-mi pierd după ce am pierdut tot, și puțina minte ce mi-a rămas. Eminescule, nu le lua aceste ca reproșuri, poți reproșa inimei ceva? Și din
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
dacă te-am mai văzut? Ce mai faci? Și când ai de gând să mai treci pe la el? Să nu-l lași să aștepte prea mult, conașule. Da’ de unde ai știut că am să plec de la sfinția sa tocmai astăzi? Mai gâcesc și eu, conașule. Da’ le gâcesc bine. Asta se vede. Și acum încotro? Apoi merg și eu până la târg. Da’ să nu te aștepți că oi putea ține pasul cu matale, conașule... Matale ai mers de soldat, iar eu abia
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mai faci? Și când ai de gând să mai treci pe la el? Să nu-l lași să aștepte prea mult, conașule. Da’ de unde ai știut că am să plec de la sfinția sa tocmai astăzi? Mai gâcesc și eu, conașule. Da’ le gâcesc bine. Asta se vede. Și acum încotro? Apoi merg și eu până la târg. Da’ să nu te aștepți că oi putea ține pasul cu matale, conașule... Matale ai mers de soldat, iar eu abia îmi târâi papucii... Spunând acestea, învârtea
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]