44 matches
-
pomenitără numai că la ea îi tot ziceau F.M.I. Ori să scrie și ei bine o dată de ale Domniei treburi, săracă, veșnic batjocorita și huiduita de cînd o aduseră din seraiul da la Tarigrad pe muierea aia bălae, babana care gîcea în palmă si-ntr-o banița da grîu, și tot fielul de aplecă vizirul ori și sultanul urechea la gură ei cu dinți mari cică din diamant ciopliți de o Maharajaouă tomnai din Indii că sultanul i-o dăruise pintr-o
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
constitutive a Convenției să fie dar de acum înainte deviza tuturor românilor, insuflați de iubire pentru țeara lor." într-un alt articol, de la începutul anului 1859, B.P. Hasdeu sublinia că "cine ni s-a alege de domn, nu o va gâci srigătul partidelor, ci o voință de sus, care, când timpul ei va fi sosit, însufleți-vă inimele deputaților prin sloboda-nțălegere și sfătuirea fiecărei dintre-nșii cu ceilalți ș-a tuturor împreună. Acea voință din sus nu ni va alege de domn
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7056_a_8381]
-
dulci ciripiri serba. Plugarul cu hărnicie s-apucase de arat. Pămîntul ce era încă d-al său sînge rourat; Uitat-acum moldovanul trecutele lui nevoi, Și cu fluierul la gură, păstorul pe lîngă oi Cîntă dragostele sale. Vai, el nu putea gîci Că vrăjmașu-ntr-a lui țeară se gătește-a năvăli". Figura inaugurală a prozatorului Negruzzi îi covîrșește pe poet și pe dramaturg. Prima impresie, bizară, este aceea că proza negruzziană pare scrisă de un om extrem de cult, frecventator al marilor literaturi europene
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
întâmpinat, ca de fiecare dată: Bine ați venit, gospodarilor! Nu vă era sete? Cum să nu ne fie sete, moș Petrache? Asta-i vreme să nu fii însetat? a răspuns Pâcu, cu ochii strălucitori. Dacă-i așa, atunci v-am gâcit bine - i-a încurajat moș Petrache, umplând cele două ulcele pe care le ținea în mână și pe care le-a întins lui Pâcu și lui moș Dumitru. Ia pftim și beți de sufletul părinților mei și al babei mele
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Ce întrebare, bade Dumitre? Apoi noi am avea doi flăcăi buni de treabă. Au care cu boi buni. Ei sunt gospodari și... Si ai vrea să-i iei în cărăușie cu dumneata și cu badea Pâcu. Nu-i așa? Ai gâcit, jupâne Aizic. Noi am venit doar să te întrebăm dacă se poate... Nu-i nevoie să mă rugați, că am nevoie de cărăuși ca de aer. Anul ista grâul s-o făcut ca niciodată și nu am cu cine-l
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pungaș bătrân! Credeai că m-ai pus în cofă, ai? Ia uite că nu! Stiu la ce te-ai gândit când m-ai scos dator. La ce, Pâcule? La povestea de vânătoare pe care am promis-o... Ei, te-am gâcit ori ba? M-ai gâcit, Pâcule. Aista-i semn că mai ai ceva în capul acela, afară de fum... Am, Dumitre. Am, că nu beau. Adică nu apuci să bei destul, vrei să spui... Dumitre, știi ceva? Nu știu, Pâcule. Află
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ai pus în cofă, ai? Ia uite că nu! Stiu la ce te-ai gândit când m-ai scos dator. La ce, Pâcule? La povestea de vânătoare pe care am promis-o... Ei, te-am gâcit ori ba? M-ai gâcit, Pâcule. Aista-i semn că mai ai ceva în capul acela, afară de fum... Am, Dumitre. Am, că nu beau. Adică nu apuci să bei destul, vrei să spui... Dumitre, știi ceva? Nu știu, Pâcule. Află tu că mi s-o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
De această dată, Mitruță s-a făcut alb ca un perete proaspăt văruit. „De unde știe moș Pâcu de Zâna și Iordache?” l-a săgetat întrebarea în creier și nu a mai deschis gura o bună bucată de drum. „L-am gâcit pe flăcău. Da’ lasă că i-o fac eu lui Iordache!” își zicea Pâcu, călcând rar pe lângă Mitruță... Bine te-am găsit, Dumitre! Ai scos nasul de sub ogheal? Bine ați venit. Eu tocmai mă întrebam dacă mai trăiești, Pâcule, și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
nicio domnișoară când i-l dai. - Măi fato, merg la spital, nu la pețit! - Lasă, lasă, că știu eu că mergi la o domnișoară, că am văzut eu cum îți străluceau ochii când ai văzut trandafirii. Dacă vrei, îți și gâcesc dacă tă place și dacă tă-nsori cu ea. - Ești nebună copilă! Nu mă duc la pețit, tu nu auzi? Cât face buchetul? întrebă el iritat de insistența țigăncușei. - Pentru matale 150 lei, că ești boier, să vede dă la distanță
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353561_a_354890]
-
nicio domnișoară când i-l dai. - Măi fato, merg la spital, nu la pețit! - Lasă, lasă, că știu eu că mergi la o domnișoară, că am văzut eu cum îți străluceau ochii când ai văzut trandafirii. Dacă vrei, îți și gâcesc dacă tă place și dacă tă-nsori cu ea. - Ești nebună copilă! Nu mă duc la pețit, tu nu auzi? Cât face buchetul? întrebă el iritat de insistența țigăncușei. - Pentru matale 150 lei, că ești boier, să vede dă la distanță
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376628_a_377957]
-
dacă te-am mai văzut? Ce mai faci? Și când ai de gând să mai treci pe la el? Să nu-l lași să aștepte prea mult, conașule. Da’ de unde ai știut că am să plec de la sfinția sa tocmai astăzi? Mai gâcesc și eu, conașule. Da’ le gâcesc bine. Asta se vede. Și acum încotro? Apoi merg și eu până la târg. Da’ să nu te aștepți că oi putea ține pasul cu matale, conașule... Matale ai mers de soldat, iar eu abia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mai faci? Și când ai de gând să mai treci pe la el? Să nu-l lași să aștepte prea mult, conașule. Da’ de unde ai știut că am să plec de la sfinția sa tocmai astăzi? Mai gâcesc și eu, conașule. Da’ le gâcesc bine. Asta se vede. Și acum încotro? Apoi merg și eu până la târg. Da’ să nu te aștepți că oi putea ține pasul cu matale, conașule... Matale ai mers de soldat, iar eu abia îmi târâi papucii... Spunând acestea, învârtea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
împrejurările dv. grele, vă este cu putință. După cum veți fi înțeles, am nevoie de o restaurare cum se cade, și sânt multe lucruri care ar putea s-o grăbească și de cari trebuie să mă lipsesc, din cauze lesne de gâcit. Sărutîndu-vă mâinile și îmbrățișînd pe Șerban și Matei. rămân al d-voastre supus fiu Mihai {EminescuOpXVI 43} 29 [GHEORGHE ȘI RALUCA EMINOVICI] Viena, 18 mart 1872 [1r] Scumpii mei părinți, Anul acesta e într-adevăr un an nefast pentru mine
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
față cu mine nici un moment individualitatea, de a nu fi ipocrit, și ca să-mi poți acorda drept mângâiere [... ] Crezi tu că nu le-am presimțit toate aceste? Ce vrei, sunt nefericită că am un fel de a doua vedere și gâcesc direct câte îmi pregătește soarta, ce să-ți mai spun, mă tem să nu-mi pierd după ce am pierdut tot, și puțina minte ce mi-a rămas. Eminescule, nu le lua aceste ca reproșuri, poți reproșa inimei ceva? Și din
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
ca să se chinuie și să țipe din nou, răsucindu-se cu mațele pe afară în proțapurile de oțel. Undeva se aude o sirenă și luminile roșii ale unui ceas electronic anunță ora exactă. Fă, dă-te mai încolo să-ți gâcesc de bărbat. Ia lasă nu te mai preface că te știu io cum ești. Și geometria se reașează ușor-ușurel peste parcul Plumbuita care se înfățișează din nou cu aleile sale rectilinii, un parc atât de trebuincios și cuminte. Un țânc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
soare noaptea, și te iubesc. Și ochii tăi, topite stele a dimineței, privesc atât de adânc, atât de ferice de adânc în noaptea sufletului meu, cât te visez veghind și, de dorm, la imaginea luminei lor sunt deștept. Poți oare gâci simțirea cu care am scris, înger? ... O nu! În viața ta luminoasă nu s-a putut ivi nici umbra măcar a unei dureri asemenea aceleia ce-mi nimicește inima. O nimicește! închipuește-ți că dintr-un om cu simțire, dintr-o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
frumos poem În stil popular (Toată lumea est-o școală): „Lumea este Învățătura, Lumea-i dragostea și ura. Oare dragostea ce este, Adevăru-i sau poveste? Este-un adevăr pe lume Căruia cu nu-i pun nume, Îi las lumii să-l gîcească. Ce-i simhaiioa fireasca. Care lumea Împărătește, Inimi, suflete robește, Aducînd Într-o unire A raiului fericire. CÎnd să trezesc doi din somn, Îngeru-i om pentru om, Iată dragostea ce este. Adevăru-i nu-i poveste.” Ingenioase rotiri de propoziții, slobodă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de floarea soarelui, pe care le scuipau pe unde se nimerea. Au mers glonț la laboratorul de analize. Au intrat și fără să dea măcar bună ziua, întreabă pe asistenta ce le ieșise în întâmpinare: „Ascultă fă, aicea șade doctorul care gâcește în pișat?”. Asistenta le-a răspuns politicoasă: „Aici este laboratorul de analiză a urinei, dar domnul doctor, momentan lipsește”. La care balaoacheșele îi pun în vedere: „Noi o să plecăm fă, pentru că avem nește alte afaceri, dar când vine doctoru’ spunei
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
spicul ca brâul preotului / Și snopul ca preotul."319 În preajma solstițiului de iarnă, pasărea-suflet din colinde este reprezentată ca simbol al comuniunii dintre pământesc și ceresc: "Voi, sfinților, stați aici, / Eu mă duc cu îngerii / Pe cărarea-ntr-aurită. Unde raiul îi gâcit, / Este-un pom în drum înflorit / Tăt cu mere și cu pere, / Da nu-s mere și cu pere, / Da nu-s mere, nici nu-s pere, / Ci-s mai multe suflețele."320 O altă reminiscență a noului an agrar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
să nu-ți devie dușman. Se crede că cel ce poartă la sine os de vită crăpată, acela va fi scutit de uneltirile dușmanilor, care vor crăpa. Dacă-ți țiuie urechea și este cineva cu tine, pune-l să-ți gîcească; iar de nu ți-a gîci, să știi că ți-e dușman și să te ferești de el. Cînd cineva scoate mălaiul* din țăst, astupă urma unde a fost, astupînd prin aceasta gura dușmanilor. Cînd șezi la masă, să închizi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că cel ce poartă la sine os de vită crăpată, acela va fi scutit de uneltirile dușmanilor, care vor crăpa. Dacă-ți țiuie urechea și este cineva cu tine, pune-l să-ți gîcească; iar de nu ți-a gîci, să știi că ți-e dușman și să te ferești de el. Cînd cineva scoate mălaiul* din țăst, astupă urma unde a fost, astupînd prin aceasta gura dușmanilor. Cînd șezi la masă, să închizi ușa, căci vei închide gurile duș
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dai altuia pînea ce-ți rămîne nemîncată, că ți dai puterile. în prima săptămînă a Postului Mare nu se lasă plămădeala* pînii peste noapte afară, căci se crede că Toader noaptea s-ar mîzgîli în plămădeală și nu s-ar gîci* pînea. Fărămăturile de pîne ce cad de la masă să le dai în foc în loc curat, ca să nu le calci, că pă cătuiești. Dacă s-a copt pîne, și una, din întîmplare, a fost uitată în cuptor, apoi se crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd îți țiuie urechea, ți-a dat dracul o palmă. Cînd îți țiuie în ureche, te înjură cineva. Cînd îți țiuie urechea, se zice că se rătăcesc morții. Dacă-i țiuie cuiva într-o ureche și pune pe cineva să gîcească în care ureche-i țiuie, și gîcind acela, se crede că cel din urmă are pentru el devotament. Cînd îți piuie vreo ureche ori lemnele pe foc, atunci să știi că vrăjmașii te vorbesc de rău. Dacă îi bubuie cuiva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dracul o palmă. Cînd îți țiuie în ureche, te înjură cineva. Cînd îți țiuie urechea, se zice că se rătăcesc morții. Dacă-i țiuie cuiva într-o ureche și pune pe cineva să gîcească în care ureche-i țiuie, și gîcind acela, se crede că cel din urmă are pentru el devotament. Cînd îți piuie vreo ureche ori lemnele pe foc, atunci să știi că vrăjmașii te vorbesc de rău. Dacă îi bubuie cuiva în urechea stîngă e semn că va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care vestește ploaia galiță - pasăre de curte garoi - pasăre gavăt - lup găoace - coajă de ceapă gătej - vreasc găvan - partea scobită a lingurii găzar - vînzător de petrol lampant ghilit - albitul pînzei ghioc - coajă de ou ghizd(ea) - lada de deasupra fîntînii gîci (a) - a descoperi gîlci - inflamație a ganglionilor gîtului gîrlă - cută, pliu gîtlan - gîtlej glistir - clistir goană - vînătoare gobaie - gobac, pasăre de curte gogoașă - excrescență sferică pe creangă gorăi (a) - a gărăi, a cîrîi gorgoasă - fruct cu sîmbure goz - gunoi gresie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]