12 matches
-
a lui Augustin Buzura, a constatat la Redacție cum „femeia în negru” Angela Martin, cu un aer superior-visător, îl domină „în mod inexplicabil” pe Gusti, corectându-i brutal unele cuvinte ce I le dicta. „Lipsită complet de simțul limbii, se gâgâie și se mâmâie minute în șir”, scrie despre ea dl. Alex. „Augustin Buzura, pe care l-am admirat și iubit decenii la rând, m-a dezamăgit prin dependența lui de Angela Martin; ca să nu mai vorbesc de paginile ei ideologice
ALEX. ŞI FEMEILE de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1484069544.html [Corola-blog/BlogPost/362888_a_364217]
-
înving, și jefuiesc Troia, și micul compendiu istoric - “gâștele au salvat Capitoliul”, folosit ori de câte ori naivitatea dă o soluție de geniu, și care exprimă într-o formă scurtă episodul în care Roma, asediată de huni, este salvată de gâștele care ies gâgâind la călăreții huni care, nemaivăzând în viața lor asemenea păsări, o iau la sănătoasa; -“să te încălzești cu o pătură intelectuală” - dacă înțelepciunea ar avea preț, în sens creștin, și dacă ar fi prețuită măcar atât cât să acopere un
Fifth International Anthology on Paradoxism by http://revistaderecenzii.ro/fifth-international-anthology-on-paradoxism/ [Corola-blog/BlogPost/339655_a_340984]
-
frumos acum. Așa că trebuie să învățăm imnul regal! Cine știe să cânte? Liniște totală. Chestia asta l-a enervat pe domnul Fusulan. Cum? Nimeni nu știe să cânte imnul regal? Și cu vocea lui de butoi dogit a început să gâgâie : - Trăiască regele / în pace și onor / de țară iubitor... După ce l-a chinuit până la sfârșit, ne-a invitat și pe noi să cântăm împreună cu el. Dezastru. Mormăieli de neînțeles sau urlete, precum câinele la lună. Domnul Fusulan își astupase urechile
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1444326536.html [Corola-blog/BlogPost/381773_a_383102]
-
Justo Jorge Padrón, Cercurile infernului, (versuri), Editura Orient-Occident, București, 1995 (în colab.); 23. Mihail Rengiov, Intrarea în Ierusalim (versuri), Editura Orient-Occident, București, 1996 (în colab.); 24. Paskal Ghilevski, Instinctul luminii (versuri), Editura Orient-Occident, București, 1996 (în colab.); 25. Sîrba Igniatovici, Gâgâind în noul veac (versuri), Editura Orient-Occident, București, 1997 (în colab.); 26. Nikolai Stoianov, Viză de tranzit, (eseuri), Editura Orient-Occident, București, 1997 (în colab.); 27. Tașko Gheorghievski, Calul roșu (roman), Editura Orient-Occident, București, 1997 (în colab.); 28. Resul Șabani, Apa iubirii
Carolina Ilica () [Corola-website/Science/326735_a_328064]
-
cârciumii gemea de căruțe, trăsuri de oraș cu cufere legate la spate, hulube ridicate în sus ca la bâlciuri; caii cu botul în fân, cu urechile pleoștite în țârâiala ploii. Oameni legând a doua oară boccelele desfăcute. Pasări cârâind, cotcodăcind, gâgâind, măcăind în cuști. Înjurături și femei bocindu-se. Peste toate: stoarcerea neistovită din bureții norilor. Niciodată nu se văzuseră strânși laolaltă oameni din lumi atât de pestrițe: țărani și târgoveți, soldați de toate armele, răniți și sănătoși, ciobani cu glugile
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
râde, a plânge, a suspina, a boli, a respira, a dormi, a tuși, a strănuta etc. • verbe de devenire: a deveni, a adormi, a se ticăloși, a roși etc. • verbe de acțiune - de natură onomatopeică: a măcăi, a fâlfâi, a gâgâi, a mieuna etc. Planul semantic al verbelor obiective este orientat de către subiect spre exterior, reprezentând doar o depășire a sferei subiectului sau implicând un obiect exterior. Se cuprind în această categorie: • verbe de acțiune: a citi, a merge, a omorî
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
frânturi de amintire a fost un coșmar și, Doamne, câte au mai fost... Lumina unui soare obosit, la asfințit, soare de toamnă târzie, inundă paraclisul destrămând, parcă, umbrele trecutului întunecat. Un cârd de rațe sălbatice zboară spre zări mai însorite, gâgâind răgușit a jale că-și părăsesc cuibul unde au bătut din aripi dintâi... Undeva, departe, un clopot bate rar, greu și dangătul strecoară o undă de tristețe. La biserica Mirăuților toacă de vecernie. Ștefan respiră adânc... Într-un târziu, spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
toate cele trei consoane ale regiunii a treia, pronunțate prelung sunt însoțite de sunetul î datorită poziției retrase a limbii. Fonemul î odată obținut se exersează prin metoda analitico-sintetică izolat, apoi în cuvinte și propoziții de genul: Cârdul de gâști gâgâie din gât, când vin pe rând la râu. (22, 184, 228) Recuperarea în dislalia vocalelor Antrenamentul motricității articulatorii 1. Exerciții de respirație și vocalizare integrate în gimnastică generală: - respirații cu accentul pe inspirația lentă pe nas sau pe gura rapidă
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
nu mai zburase atât de departe. într-un lan de grâu binișor răsărit alerga în salturi leneșe o căprioară însoțită de puiul ei neastâmpărat. Pe malul unui iaz zări o fată numai în zdrențe păzind un cârd de gâște care gâgâiau tare. Uitându-se la sărmana făptură, duioșia o apucă" O privea de pe creanga unui tufiș de măcieș pe care se oprise" Frecându-și iarăși cu putere elitrele una de alta, cum făcea de obicei când vrea să obțină mai multă
Prințesa urgisită (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12451_a_13776]
-
de gărgărița năzdrăvană care rostise solemn cuvintele cunoscute. Și tot așa, că fata era desculță, deși acum era o prințesă reală, stând sfioasă cu capul jos, bălaie, pieptănată ca prin farmec, de o frumusețe răpitoare, înconjurată de gâștele ei ce gâgâiau acum cumințite... Totul, raportez că fusese atât de strălucitor, încât soarele hotărî să se stingă brusc o secundă în cinstea evenimentului... Veți crede că e un basm... Parol, așa a fost! Nășică fiind Rița, în fruntea alaiului, tronând pe un
Prințesa urgistă (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12429_a_13754]
-
trimițând atenția spre un baladesc germanic; fără el, „Tunetul liniștii” câștigă în grandoare. Metaforele magistrului Ursachi sunt austere, rare - și cu atât mai prețioase. Iată una din ele, în piesa „Punct de vedere (p. 131): „Se duc gâștele toamnei și gâgâie duios,/ cu flautele tari ale gâtului/ țintite înspre luceafăr”. Mai atras este poetul de lumea auzului, după cum și marile religii monoteiste acordă prioritate verbului a auzi în detrimentul lui a vedea... La pagina 165, se vorbește despre un imens orologiu: Un
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
București, 1993; Miloș Lindro, Poezii, București, 1993; Vesna Ațevska, Caussa Sum, București, 1993; Esad Bayram, Divan, București, 1993; Justo Jorge Padron, Cercurile infernului, București, 1995; Antologia poeziei chineze, I-II, București, 1995; Dimitar Bașevski, Vremelnică trecere, București, 1996; Srba Ignijatovici, Gâgâind în noul veac, București, 1997; Nikolai Stoianov, Viză de tranzit, București, 1997; Resul Șabani, Apa iubirii, București, 1997; Adnan Ozer, Moartea clopoțelului, București, 1997; Visar Zhiti, Psalm, București, 1997; Ștefan Țanev, Poezii, București, 1997; Liubomir Levcev, Dincolo, București, 1997. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]