260 matches
-
2016 Toate Articolele Autorului Hristos a înviat ! În prenatalul zorilor Așteptam în așternut O rază a Soarelui, Să penetreze geamul Ca un fascicul de laser, Să se împlânte În perna-mi de sub cap. A venit clipa, Ne-am îngemănat Și gâlgâind sângele-n vene Am osândit sărmanul pat, Până când spre prânz, alene, Cu ea aură în juru-mi Am ieșit cocon în sat. Pomii mai înveșmântați Făceau mari închinăciuni Până-n poale albe, grele, De ghirlandele cu flori; Cucu-și bisa numele Într-
HRISTOS A ÎNVIAT ! de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1462049641.html [Corola-blog/BlogPost/380862_a_382191]
-
idolul lui din lumea filmului, despre care - după ce îi face o emoționantă prezentare a marilor creații - scrie că „n-am întâlnit un alt om care să radieze o asemenea forță lăuntrică, doar privindu-l simți cum viața-ți renaște, cum gâlgâie în tine, fără să mai privești, cu sau fără mânie, înapoi...” Și ne redă apoi discuția pasionantă pe care a avut-o cu acest monstru sacru al celei de-a șaptea arte, care i-a făcut cinstea să-l numească
MĂRTURIA UNEI EXISTENȚE REMARCABILE by http://uzp.org.ro/marturia-unei-existente-remarcabile/ [Corola-blog/BlogPost/94099_a_95391]
-
imenși și unsuroși) începe meciul. Mătușa dă să spună ceva, dar volumul televizorului, parcă din proprie ințiativă, crește simțitor: „- O întreagă generație așteaptă...O întreagă generație trebuie...O întreagă generație merită să poarte un nume: Mutu!” Mamaie, dă în râs. Gâlgâie. Râmâne fără aer și, la ceva vreme după, reușește să horcăie știrb: - Așa ca primărie...La primărie! Mutu, laaa primărie! La primăriiiiie!... Ce te-a mai votat proștii...Tot satu’...La primărie! Mutu, laaa primărie... Am fi plecat, era clar
Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită. Ficțiune cu români by https://republica.ro/nicio-fapta-buna-nu-ramane-nepedepsita-fictiune-cu-romani [Corola-blog/BlogPost/338043_a_339372]
-
din 11 martie 2015 Toate Articolele Autorului 11 Martie 2015 N-a plecat din toamnă nicio frunză, Toate sunt la locurile lor, Primăvara tremură sub bluză, Nu-i așa că mugurii te dor? Peste tot acum e-atâta sevă Și viața gâlgâie sub coajă, Frumoasa mea, neprețuită Evă, Mi se umple sufletul de vrajă Când te strâng nelămurit la sân Ca izvorul hohotind din stâncă, Cine-a spus că ochiul meu bătrân Nu mai știe să iubească, încă? Ce bucurie sinceră mă
NU-I AȘA CĂ MUGURII TE DOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1426054348.html [Corola-blog/BlogPost/344115_a_345444]
-
-o ramură de spini. Dacă-mi lipesc urechea de cimentul celulei,/ ascult, ascult/ cum sângele temniței, ca un mare tumult,/ ca un geamăt abrupt,/ curge pe dedesupt,/ curge torent de veninuri amare,/ ținut în pământ sub zăvoare./ Sângele temniței, prizonier,/ gâlgâie`n cruntă durere/ pe sub piatră și pe sub fier,/ pe sub osândă, pe sub zăcere,/ prin subterane artere./ Lipesc urechea jos și-l aud:/ uneori fierbe cu muget fierbinte,/ plânge, plânge în fund de morminte.../ Alteori țipă, sălbatec și crud./ ca o aprigă
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
din pâlpâirea candelei la altar, până devin nimburi crucifere pe creștete de sfinți. E atât de bine în pufoasa lumină! Ca-n cuibul cald al sânului matern. Cine se odihnește în el are parte de dulceața naturală a laptelui cald, gâlgâind cu spume în gura pruncului nesățios, care smocăie cu voluptate. Da, versul ne poate hrăni, ne poate potoli setea, oferindu-ne chiar, vitaminele trupești și sufletești de care ducem lipsă. Ca să nu mai vorbim de stările de emoție care ating
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_la_cartea_auricai_is_cezarina_adamescu_1367701514.html [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
poartă străjuită de doi vulturi uriași, cu labe de lup, mă aștepta, mă aștepta mereu s-o deschid, întrezăream, așa, ca în somn, cum eram, ciorchini de struguri prinși în ornamentele metalice grele, apoi, deodată, brusc, un nechezat în care gîlgîia setea de apă mă trezea la realitate și, obosit, adormeam pentru o bună bucată de vreme. Referință Bibliografică: Purtau în buzunare nuci / Dragoș Niculescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2346, Anul VII, 03 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
PURTAU ÎN BUZUNARE NUCI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1496507618.html [Corola-blog/BlogPost/383091_a_384420]
-
Turnă câteva picături într-un pahar. Ești mulțumit? -Așa, da! Hai noroc! -Și dragoste, dragul meu, cât mai multă dragoste, că asta ne trebuie! Iar părinților, care țin la noi, să le dea Dumnezeu sănătate! Gigi n-o mai asculta. Gâlgâi paharul până la fund: -Aoleu, că tare mai este! Mai toarnă-mi un păhărel să-i simt gustul! Silvica îi umplu din nou paharul pe care-l dădu pe gât dintr-o sorbitură. După ce îl goli, îl puse cu zgomot pe
FRAGMENT 2 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1412484360.html [Corola-blog/BlogPost/362754_a_364083]
-
dovedesc? Uite...mai toarnă un pahar de chihlimbar! Silvica i-a turnat imediat un pahar pe care l-a sorbit pe nerăsuflate. Și i-a mai turnat unul...Și el l-a băut. Ea turna...el bea...ea suspina...el gâlgâia...ea sughița...Uite-așa se împăcară, dovedindu-și reciproc cât de mult se iubesc. După fiecare pahar, Gigi îi șoptea duios:mă, fato...nici nu știi cât de mult te iubesc eu pe tine... Silvica se înseninase și îi turna
FRAGMENT 2 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1412484360.html [Corola-blog/BlogPost/362754_a_364083]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > DE TOAMNĂ Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 1002 din 28 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului de toamnă Duhul toamnei se strecoară Prin livezi și prin ponoare Și, pe cerul ca o spuză, Gâlgâind îmi trec cocoare. Norii beau din iaz albastru Apa picurând în plete Și, cu trup ca de- alabastru, Trec pe drum fete cochete: Nimfe zvelte și cu nurii Frăgeziți ce dau pe-afară, Dolofani ca și bostanii Și gustoși, precum
DE TOAMNĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 by http://confluente.ro/De_toamna_leonid_iacob_1380377476.html [Corola-blog/BlogPost/365104_a_366433]
-
acela de a face păguboasă reclamă unui sfânt, care nu a scris, a vorbit unor oameni, și a fost surprins în aceste momente de genială expansiune spirituală. Cartea aceasta are simplitate, are oralitate, are părintească dojană și mânie și mângâiere, gâlgâie de viață și sinceritate. Este un compendiu de verticalitate. Ce să fac ? mă întreb și eu. Să o redau - în totalitate - cu sublinierile mele, nu pot. Atunci aleg un orizont de timp în care îmi este frică să cred, al
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/carte-romaneasca/ [Corola-blog/BlogPost/339687_a_341016]
-
trebuit să apună; să fie înecate nopțile de neguri și de lună. A trebuit, dinadins, să plouă, fluxuri de căldură s-aducă secetă; cerul să-mbrățișeze pământul, piatra să ardă, albindu-se cretă. A trebuit toate sevele să văd cum gâlgâie-n frunze și muguri; cum plânge vie de-i prăpăd, savurându-i elixirul din struguri. A trebuit și-o stea să văd cum arde pe cer cu coadă, să mor și să-nviez de-atâtea ori precum Hristos, într-o
A TREBUIT... de GEORGE PENA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 by http://confluente.ro/A_trebuit_george_pena_1337238571.html [Corola-blog/BlogPost/358461_a_359790]
-
las ceva mai în umbră unele aspecte mai întunecate - deși nu le voi uita nici pe acestea - și să scot la iveală cu lumina și căldura sufletului, ceea ce a fost demn de reținut și de transmis peste generații, căci amintirile gâlgâie de atâtea vieți și imagini din trecut, demne de reliefat.” Obiceiuri și ritualuri ale localnicilor țigăneșteni, specifice fiecărui anotimp în parte și care multe astăzi au dispărut, în cartea doamnei Buică prind viață: “Pe vremea copilăriei mele, la lăsata secului
ELENA BUICĂ: ÎNTOARCEREA LA OBÂRŞII – O DRAGOSTE CE DUREAZĂ DE-APROAPE OPT DECENII! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_elena_buica_intoa_georgeta_resteman_1346065144.html [Corola-blog/BlogPost/355282_a_356611]
-
kile, unul. Mâine încărcăm un tir și plecăm la nenea, la Galați. Că acolo e un preț bun și cerere mare. Am vorbit cu el. Nu ți-am spus că sunt hotărât să dau lovitura? Plec cu Gica și alde Gâlgâitu cu nevastă-sa. Ce, bă, s-au copt? Tu n-auzi că mâine încărcăm un tir și plecăm să-i vindem? Când se făcură, bă, când se făcură? Doamne, cum mai trece timpul!.. Așa gândea moș Ion, sprijinit cu capul
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
Așa gândea moș Ion, sprijinit cu capul în baston. Că nu mai poate ține pasul cu vremea. Până să se dumirească el dacă s-au copt pepenii, a doua zi, de dimineață, pe la patru, auzise claxon la poartă și pe Gâlgâitu strigând ca disperatul: Hai, bă Mihai, mai repede, că ne prinde căldura pe drum! Atunci i-a văzut pe Mihai și noră-sa Gica, zorind prin casă. Mihai, cu gura plină a strigat la el: - Gata! Noi plecăm, tete! O să
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
să te descurci, că...cine altul? Scoală puturosul ăla de băiat și apucați-vă imediat de treabă. Când ne-ntoarcem, să nu văd casa pe dos și orătăniile moarte de foame! De la poartă, claxoanele nervoase și vocea repezită a lui Gâlgâitu: Haideți, bă, moșmăiților! Mihai luă în spinare geanta cu catrafuse și o smuci pe nevastă-sa: Gata! Hai, Gico! Lasă că se descurcă el! Când să iasă pe poartă, Mihai mai strigă: Bă, tete, nu te mai ține de glume
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
trei zile, de la zece mii, ajunse la două. Ținem noi de preț, ținem, de! Degeaba! Prețul se duse de-a berbeleacul, că se făcură-n piață munți de pepeni. De unde mama lor or fi venit, nu știu. Că-i spusei lui Gâlgâitu:„Gata, bă, hai și noi la două, că ne-apucă toamna p-aici! Lasă, bă, tată...lasă!...Voi să fiți sănătoși...lasă!... Să fim, bă, să fim! Că de-o viață-ntreagă doar cu asta ne-alegem și cu șale
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
se distrează, bă, nu ca noi. Dacă au euroi cu carul... Dă-i, bă, telefon...dacă...mor... Termină, bă. Nu-ți spusei? Cu dinții, bă, cu dinții! Da...cu...dinții... Hai, lasă, că mă grăbesc! M-așteaptă Gica și alde Gâlgâitu, că n-au mâncat nimic până acum. Și...nu uita: cu dinții, bă! Cu...dinții... Moș Ion dădu receptorul lui Ionică, închise ochii și lasă mîna să-i atârne pe lângă pat. Ionică se sperie: N-auji, bă, că n-ai voie
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
câte puțin în fiecare rostire atinsă de lumina argintie a versului. ÎNTRE VERDE SI ALBASTRU-(Ioana Voicilă Dobre) găsește loc suficient pentru a-și declama gândurile îmbibate de iubire, precum și pentru a-și întinde cearceaful violaceu-liliachiu al așteptării și speranței. Gâlgâie vara aici, ca într-o felie de pepene spintecată, proaspăt și se scutură petalele florilor de nu-mă-uita, pregătindu-se să-și nască bobițele năzdrăvane ale rodirii bine temperate. ÎNTRE VERDE ȘI ALBASRU este un loc de rugăciune luminoasă și limpede
CARTEA CU PRIETENI (VI)- ION BUCIUMAN de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_vi.html [Corola-blog/BlogPost/367351_a_368680]
-
tineri de succes, băieți dă băieți, adevăratele modele ale noii generații. La sfârșit se comandă câte o bere. Beau, pupând scurt sticla, pe gură, ca în filmele americane cu personaje pozitive, că ălea negative sunt mexicani și beau ca nesimțiții, gâlgâind din sticle nespălate. - Așa-i trendy, bă, vitelor, spune cel ce pare a fi șeful lor, numit Bobby, apoi râgâie și, pătruns de un frison ideatic irepresibil mai rostește una, bună de cartea recordurilor: - Bă, dovlecilor, știți voi care-i
UN ET PRINTRE CORPORATIŞTI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420306152.html [Corola-blog/BlogPost/357820_a_359149]
-
odată cu ele, Mă coboară în beznă pustie și rece. Încerc să mă smulg din strânsoarea lor crâncena, Să mă eliberez din urzeala lor blestemata și crudă, Aș vrea să le retez, să le golesc de seva amară și neagră, Ce gâlgâie în venele lor lemnoase, Dar sunt neputincioasa și slăbită, Ma-nghit tot mai adânc și adânc, Până la strămoși, Până la origini, Până la neființă... Referință Bibliografica: Rădăcini / Eleonora Stoicescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1753, Anul V, 19 octombrie 2015. Drepturi
RADACINI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1445279194.html [Corola-blog/BlogPost/368328_a_369657]
-
copt de gând, e suveran, miroase-a clorofilă de departe. Cu luna de pe cer contemporan, privighetori plantează-n zări de carte. Poetul, plin de muguri, mulge oda sătulă de păienjeni și de dor, Dă dracului și turnul și pagoda și gâlgâie luceferi din urcior.. Poetul, prin cuvinte, paște flori iar rimele, cochetele! ades le înțarcă de moloz și, dintre nori, aduce miei și zei de pluș în iesle. Poetul, stol de păsări, pune schele să tencuiască vechi figuri de stil. Așijderi
CITEŞTE ŞI VEI VEDEA CĂ POEŢII SUNT,DAR NU EXISTĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Citeste_si_vei_vedea_ca_poetii_sunt_dar_nu_exista_janet_nica_1326354513.html [Corola-blog/BlogPost/357203_a_358532]
-
am ajuns aici? De ce nu m'am oprit mai de mult să caut o altă cărare? Cerul își picură tristețile în ochii mei obosiți de resemnare. Unde ești primăvară a sufletului meu? Unde s-a ascuns râsul zglobiu al copilăriei gâlgâind ca un izvor sub soarele primăverii? Tăcerile mă învăluie în ruginiul toamnei ce se înstăpânește în mine lăsând în atâtea întrebări fără răspuns. De câte ori mi-au plâns urmele, pașii pierduți inutil pe drumul către tine? Am fost acolo, de câte ori m-
ZIUA ÎN CARE VOI ÎNVĂȚA SĂ TAC de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1443078898.html [Corola-blog/BlogPost/381856_a_383185]
-
Așa am alunecat la venire pe un țipăt de glorie, în spasmele materne, învingând moartea sub al cărei scut m-am așezat imediat ca să mă simt ocrotită! Puterea mea venea din propria-mi slăbiciune, din strigătul de moarte al mamei gâlgâind de sânge. Nu știu ce m-a înduplecat să rămân totuși, aici. Poate scorpia care m-a îmblânzit, Scorpia mea, Singurătatea...care poartă numele Poesiei... Lăsasem libertatea în urmă, închisoarea aceea călduță rotundă, umflată precum balonul, din care sorbeam printr-un soi
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bocet_vesel_pe_fond_depresiv_tratat_de_singuratate_i_cezarina_adamescu_0.html [Corola-blog/BlogPost/375143_a_376472]
-
copt de gând, e suveran, miroase-a clorofilă de departe. Cu luna de pe cer contemporan, privighetori plantează-n zări de carte. Poetul, plin de muguri, mulge oda sătulă de păienjeni și de dor, Dă dracului și turnul și pagoda și gâlgâie luceferi din urcior.. Poetul, prin cuvinte, paște flori iar rimele, cochetele! ades le înțarcă de moloz și, dintre nori, aduce miei și zei de pluș în iesle. Poetul, stol de păsări, pune schele să tencuiască vechi figuri de stil. Așijderi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/janet_nic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]