163 matches
-
în brațele buruienii.// agresiv arogant aristocrat fără prieteni fără dușmani/ dacă l-aș fi atins, nu m-ar fi mușcat.// o viespe uriașă lichefiată: picioroange de antracit/ pictate cu galben./ (deschis) floare a venerii în brațele buruienii./ aștepta pule de gândăcei și de muște,/ pule de buburuze și de cărăbuși,/ pulă de furnică și pulă de vaca-domnului/ trompe fastuoase de fluturi-curtezani:/ le dizolva măruntaiele (iată SYNTHEZA)/ ei acceptau cu voluptate și umilință (ASCEZA)/ vedeam în el voința divină, învățătura revelată./ îi
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
experiență adevărată./ am încercat să plâng, n-am izbutit./ voiam să mă sinucid, n-am făcut-o./ soarele se scufunda în calcarul translucid al dealului./ dealul sub mine lumina". Nimic obscen în evocarea directă a mărunțelului, dar indispensabilului organ al gândăceilor și muștelor, buburuzelor și cărăbușilor; și, de asemenea, nici o inflexiune egolatră în crearea acestui personaj, manasia, cu un nume și o identitate proprii autorului. Poetul clujean se află la ani-lumină de violența lexicală a fracturiștilor și de atitudinea lor protestatară
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
Simona Tache Cam asta e replica-standard a oricărei femei, atunci când dă nas în nas cu cel mai mic gândăcel de bucătărie, și e invariabil anticipată de un lung șir de țipete. Nici dacă ne-am întâlni c-un monstru cu șase capete din care țâșnesc 18 tentacule dotate cu ventuze, din care curge un lichid verde-gălbui, nu am reacționa
Avem gândaci! Ne mutăm sau mă sinucid! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19919_a_21244]
-
medical fiind pus neîncetat în situația de a recupera bolnavii de pe tavan, lustre și dintre gratiile de la etajul IV al cladirii, pe unde încearcă să se strecoare, în încercarea disperată de a pleca după Regină. Una dintre bolnave plânge după gândăcei și refuză să mănânce.
Regina porno cu suflet de aur by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19986_a_21311]
-
29 martie Elena Farago Acum 125 de ani s-a născut poeta română Elena Farago (pseudonimul lui Elena Paximade). Opera sa cuprinde versuri simboliste („Șoaptele amurgului“, „Șoapte din umbră“) discret meditative, de inspirație erotică, povești pentru copii („Să fim buni“, „Gândăcelul“, „4 gâze năzdrăvane“ ș. a), dar și traduceri. Duminică, 30 martie Miron Costin Se împlinesc 370 de ani de la nașterea cronicarului Miron Costin, cea mai însemnată personalitate a literaturii române din Moldova secolului al 17-lea. Opera lui cuprinde, pe lângă
Agenda2003-13-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280848_a_282177]
-
participa profesori ai Agora Art Studio Grup și specialiști ai Muzeului Național de Istorie Naturală “Grigore Antipa”. 5. Pentru a accentua specificul domeniului, Muzeul va aduce la anumite teme material didactic (ex: fosile, scoici, mici animale împăiate, cutii cu fluturi, gândăcei etc). Agora Art Studio Grup va participa cu material didactic din zona Artelor Vizuale (albume și imagini diverse din Istoria Artei, fotografii pentru lucru). 6. Înscrieri: pe adresa de e-mail maria.bezede@antipa.ro. 7. Plata taxei se face la
De la Natură la Artă la Antipa [Corola-blog/BlogPost/99593_a_100885]
-
după mine, mâine aș legaliza treaba, ca să vadă oamenii cum e și să înceapă să strige singuri că nu mai vor. Să ne imaginăm o zi din viața lui Gigel - posesorul de harem. Ora 8: „Mmmm, iubiii“, „Pisicel, dormi?“, „Ahhh, gândăcel...“, „Tăurașuleeee!“, „Rrrrrr...“. De la atâta gălăgie, Gigel se trezește în final. În jurul lui, cele 40 de soții torc ca pisicile, se întind, îl alintă, îl strigă, iar apoi îl anunță în cor că vor să le țină un pic în brațe
Adevărul despre poligamie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18424_a_19749]
-
Amarata turturea” de Ienachiță Văcărescu, „Furtună” de George Topârceanu, „Dimineață marină” de Nichita Stănescu ”‚ „Pastel mecanic” de Ion Minulescu, „Rondelul de Murano” de Alexandru Macedonski, „Bătrânul pădurar” de Nicoale Labiș, „Poveste” de Radu Gyr, „O ramură întîrziată” de Octavian Goga, „Gândăcelul” de Elenă Farago, „Diana” de Mihai Eminescu, „Mama” de George Coșbuc, „Navală lui Țepeș” de Dimitrie Bolintineanu, „Stalactita” de Lucian Blaga, „Poema în oglindă” de George Bacovia, „Creion” de Tudor Arghezi, „Limba ce-o vorbim, cea mai măreață catedrală a
PAGINI ROMÂNEŞTI ÎN NOUA ZEELANDA [Corola-blog/BlogPost/93698_a_94990]
-
e candid și zemos, cu nuferi grași ce stau să odoreze totul de în lumină mare-i lași. limbajul fin, cel pomădat cu umbre și sulemeneli dibace, e chinuit și hurducat, un insectar prea plin de ace. nehotărâtă ca un gândăcel, pe trupul ierbii-n sus urcând, spre soarele-nțelesului dau zor, trec hopurile doar urlând și nu zicând cu chef și spor cuvântul ce mă trage-n țeapă ca pe-un nevrednic trădător. o moarte prea sublimă-ar fi de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
et tendre. negoț demult, am schimbat păpușile pe cărți, una câte una pe cea subțire și blondă am negociat-o la sânge contra unui volum cu pagini galbene al elenei farago m-am pregătit pentru serbare și am plâns, recitând gândăcelul am regretat păpușa cu păr auriu până în liceu. negresa mare cu părul creț am plasat-o, mai târziu unei alte fete, căreia nu îi plăcea să citească, de la care mi s-au tras repetatele coșmaruri cu vrăjitoarea mâncătoare de copii
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
coaja lor roșie, portocalie, verde, galbenă sau maro nie, e timpul șlefuirii fructelor și legumelor dar și a pietrelor, din care să faci statuete delicate, cu nume simple: bucuria, zâmbetul, râsul, dorul, speranța, așteptarea emoției puternice, răpăitul ploii de vară, gândăcelul de colorado, buburuza, furnica albă, muntele care este așezat pe pământ, care fără pământ, indiferent cât de mare și puternic este, ar cădea, faci o statuetă mică și scumpă, din piatră neagră stră lucitoare, șlefuiești cu mânuțele tale roz o
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
eroi, pentru că totul le era în sprijin. În sfârșit, braconierii aproape că s-au așezat, când, iată că vine, din spate, un ropot de aripi grăbite și de trânteli în apă a unui stol de rațe sălbatice mari. Scrofițele și gândăceii lor nu au luat în seamă rațele aterizate, și ele, la scăldat, pe neașteptate. În clipa următoare, mistreții sosiți să-i pedepsească pe cei care le strică, de câteva seri, scăldatul, se opresc în spatele acelora, și prind a guița, ca
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
sunt atât de plăcute cum e privitul la unii care asudă și se spetesc muncind în timp ce tu stai și lenevești, degustând tacticos ceva bunuț. Mă simțeam din ce în ce mai bine, iar nefericitele pățanii nocturne se estompaseră până aproape de dispariție. Eram ca un gândăcel cocoțat sus, pe o bibliotecă, pe un tablou, și mă uitam la amărâții care se canoneau acolo, jos. Mda... ce bine e să fii un gândăcel! Nu tu șefi, nu tu obligații, nu tu datorii, nu tu "e alegerea ta
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
din ce în ce mai bine, iar nefericitele pățanii nocturne se estompaseră până aproape de dispariție. Eram ca un gândăcel cocoțat sus, pe o bibliotecă, pe un tablou, și mă uitam la amărâții care se canoneau acolo, jos. Mda... ce bine e să fii un gândăcel! Nu tu șefi, nu tu obligații, nu tu datorii, nu tu "e alegerea ta", care întotdeauna numai alegerea ta nu e. Faci ce ai chef, când ai chef și cum ai chef. Da, domnule! De pe poziția asta plină de înțelepciune
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ai chef. Da, domnule! De pe poziția asta plină de înțelepciune ar fi trebuit prietenul lui frate-meu să privească lucrurile ca să scrie ceva ca lumea. O poziție plină nu numai de înțelepciune, ci și de serenitate. Să fii un biet gândăcel. Ce poate fi mai simplu și mai fain? Uite o dorință pe care Universul ar putea să mi-o îndeplinească. Că, vorba aia, e ditamai entitatea, nu? Pentru asta trebuie să mă destind, să adopt o atitudine pozitivă și să
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
aia de creier, n-aș putea să spun. Și nici n-aș vrea să aud comentarii răutăcioase pe chestia asta. Dar, dincolo de tot soiul de întrebări de asemenea gen, cu iz intelectualist, situația era clară. Eram pur și simplu un gândăcel, cam scârboșel poate, după gustul unora. Năzuința ce avusesem, iată, se împlinise. Pohta ce-am pohtit m-a pocnit! Stăteam și mă holbam în mijlocul patului. Cutele cearșafului erau tot atâtea denivelări de relief, iar dormitorul întreg era imens. Brusc, am
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
pe chestia asta. Nicio îngrijorare, nicio nedumerire. Rezultat: niciun apel telefonic, nicio căutare, nimic. Asta putea să mă lovească nițeluș în orgoliu, dar se vădea, în condițiile date, o stare de fapt destul de mulțumitoare. Pe de altă parte, deși invidiam gândăceii pentru lipsa lor de probleme, dinaintea mea se ridica un mare semn de întrebare. De fapt vălurea un noian de asemenea semne și n-aș spune că mă puteam orienta prea clar prin vălmășagul ăsta de incertitudini și variante. Mai
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
o lase pe Nicoleta să ia autobuzul până la fosta Scânteii, actuala Piață a Presei Libere. Am șters-o și eu, lăsându-i în plata Domnului pe cei doi ipochimeni. Am luat-o la goană spre facultate, dar pentru mine, biet gândăcel, era un drum groaznic de lung și la fel de riscant. Trebuia găsită o altă metodă de a ajunge. Mă uitam la toată puștimea aia parcată de-a lungul spațiului verde din fața Teatrului Național și soluția mi s-a înfiripat de-a
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
m-am înfruptat din ea, deși era uscată pietroi. M-am ghiftuit în lege. Nu știu cum, dar parcă deja aveam altă stare de spirit. Mă mai liniștisem cumva, iar lumea parcă era mai prietenoasă și mai puțin complicată. Eram eu un gândăcel, însă trebuia să recunosc că nici lumea oamenilor nu era chiar atât de imposibilă pe cât mi se păruse mie uneori. Ce bine era când mergeam la tata, cu sporovăielile noastre, cu șartul blând al meselor! Ce bine mi-era când
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
spus nu era nimic înăuntru, iar afirmația anterioară mi s-ar fi părut ilogică. Cum să fie cineva într-un sertar? Deodată mi s-a părut că o coală de hârtie vibrează. Am ridicat-o și sub ea era un gândăcel. M-am simțit de-a dreptul emoționat. Am luat imediat un pix și am scris cu majuscule, intuind, simțind, mai degrabă, într-un mod nedeslușit cu cine am de a face: "DORINELE, TU EȘTI?". I-am pus repede alături o
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
dărîmat de nemți (dărîmaseră sala, ca să sape adăposturi antitanc), iar cele două odăi din strada "Coroi" erau de tot neîncăpătoare pentru Conservator și pentru Filarmonică. Așa s-a făcut că Iordan a ajuns, din Ungaria, înaintea tatei, de la Iași. Că gîndăcelul care eram i-a confundat. Țin mult la impresia asta venită de foarte departe. "Tătișor, s-a întors tătișor!" Mă tem că și pentru Victor, și pentru Iordan Marievici, marile evenimente ale vieții au fost concertele, audițiile. Pentru tata, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
sa, dar Învingător, cu flori de maci sălbateci și sângerii, cu care lanul era decorat din loc În loc, fluturâdu-le victorios deasupra capului cu păr transpirat și plin de țărnă. Studia vreme Îndelungată, urmărind cu atenție și curiozitate sporită, câte un gândăcel fricos, preocupat de cine-știe-ce probleme familiale sau o furnicuță cu povara grea În spate, așezând În drumul acestora, palma sa de copil și Înfiorându se ori de câte ori furnicile i se urcau pe mâini sau picioare, scuturându-se grăbit și având adevărate
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
furnicuță cu povara grea În spate, așezând În drumul acestora, palma sa de copil și Înfiorându se ori de câte ori furnicile i se urcau pe mâini sau picioare, scuturându-se grăbit și având adevărate accese de panică, atunci când o furnică sau un gândăcel ce făcea obiectul studiului său, Îi intra pe sub cămășuță, speriindu-se reciproc. Se oprea cu teamă și stătea multă vreme nemișcat, la o depărtare bunișoară de gușteri, niște șopârle mici, verzi cu ochi frumoși, declanșându se În suflețelul său mici
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
afon și pătimaș scos din gâtlejul Mumei pădurii, În timp ce fata cu o chircă prășea straturile de ceapă iar gândurile-i cutreierau cine știe ce universuri sentimentale. Va, mai rămânea un piculeț liniștit, urmărea cu ochii lipiți o buburuză viu colorată ori un gândăcel preocupat de problemele sale diurne și deodată, ca un zmeu În miniatură, se repezea vijelios spre cârdul de rațe adormite și găini moleșite de căldura soarelui de vară, scoțând țipete ce se voiau Înfiorătoare. Orătăniile alergau bezmetice din calea viforului
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de-a binelea, florile din zarzăr se scuturaseră iar Va nici nu a avut timp să se supere pentru că urmărea alte flori care desfătau privirea curioasă a copilului, era timpul florilor de cireș, de vișin, apoi de măr, furnicile și gândăceii roșii cu pete negre, Vacile Domnului, musculițele de primăvară erau urmărite de Va cu mare interes. Ghioceii și viorelele aveau un efect total asupra sufletului dornic de frumos al băitului, Victor Olaru Îl privea Îngândurat cum urmărea pasionat mulțimea florilor
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]