25 matches
-
Biblie / Geneză (9, 16), desigur, «a mai crezut tâmp» despre curcubeu că este «sufletul ploii»: S-a dus pe apa sâmbetei / trupul meu de trestie, de adolescent / S-a dus și plăcutul miros de sudoare / de tânără piele jegoasă, / și gângăveala în fața oamenilor / și puritatea nespălată / a ochilor albaștri, / și timiditatea / de a avea imaginație / iar nu viziuni... // Un timp încă / îmi târam imaginea / pe un cal mort, de căpăstru, / pe șosea, printre mașini // Un timp încă / mai mângâiam dragonul / ca
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1388740640.html [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
conversația, cititul, scrisul etc. Afazia este o tulburare a limbajului "dobândită", adică survine la un individ care până atunci avea o vorbire normală, în acest fel se deosebește de tulburările ce apar în cursul dezvoltării unui copil, cum ar fi gângăveala sau legastenia (incapacitatea sau dificultatea de a citi). Utilizat de Platon (gr.: "αφασια" = lipsa vorbirii) pentru a caracteriza starea unei persoane care, înmărmurită în fața unui argument definitiv, "și-a pierdut glasul", termenul de "afazie" în înțelesul actual a fost introdus
Afazie () [Corola-website/Science/307926_a_309255]
-
ia o cameră la motelul din vecinătatea sălii de joc, un cub mic, Întunecat, fără ferestre, cufundat În fum acru și borîtură spălăcită. Așternutul rudimentar de pe pat miroase a sudoare. Aude prin somn, noaptea Întreagă, clinchetul aparatelor de poker și gîngăveala difuzoarelor. Se complace În mizerie, așteaptă să moară. CÎnd se trezește, se simte mai puțin Încrezător: nu este suficient de puternic ca să moară, cel puțin nu singur. Mai zace Încă o oră pe cearceaful duhnitor, privind mut la ecranul gol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
aveam bărbați În stare să conducă? Cum de Îndrăznise să-și Închipuie că era mai breaz decât noi? Învins, primarul a dărâmat ce construise și a plecat la el acasă. Dar nu asta voiam să-ți spun. Vecinul Mișu căpătase gângăveala din pricina lipsei de energie electrică din sat. Lanternele, cum am avut cinstea să-ți mai spun, erau obiecte de mare preț. Funcționau cu niște baterii pătrate, cu două lame de tinichea În prelungirea electrozilor. Erau foarte proaste, țineau puțin și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pe limbă. Palică, care stătea gard În gard cu el, s-a jurat că lui Mișu i se beliseră ochii de era să-i iasă din găvane și Îi ieșise fum din gură, nas și urechi. De atunci rămăsese cu gângăveala și cu simțul gustului atrofiat. Nu mai deosebea acrul de amar, dulce ori sărat. Ca să se dea mare și să ne câștige admirația, dar și bănuții de metal, băga În gură tot felul de porcării pe care le mesteca (spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Îi străbate pielea și carnea burții și duce direct În stomac. E de prisos să-ți spun că n-a mai vorbit niciodată. În seara asta, În cinstea copilului Mișu, care nu voia să fie dat la o parte din pricina gângăvelii și care a furat ca să fie darnic cu noi, o să mănânc biscuiți și rahat. Ți-am povestit despre prăvălia de la capul satului, care nu avea firmă și-și schimba numele după cel al gestionarului? La Titi, La Olga, La Marioara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
March, patru membri ai familiei Rothschild, fiul vicontelui Rothermere (baronul presei) etc. Lista este foarte lungă. * Regele Mihai al României, și el modest și timid (spre deosebire de tatăl său), a avut neșansa să sufere și el de un defect de vorbire (gîngăveală) de care nu a scăpat toată viața și care i-a atras comentarii nefavorabile. Primele date statistice naționale datează de la începutul secolului XIX (1801). ** Statisticile, ca și sondajele de opinie, se contrazic întotdeauna. M.G. Mulhall (Dictionary of Statistics, 1899) dă
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
a devenit desăvârșit și se simte încă nedesăvârșit, el lucrează neîncetat la desăvârșirea sa și apoi o păstrează nealterată... Ceea ce este foarte drept tot mai este îndoit. Știința cea mai înaltă este încă prostie. Elocvența cea mai strălucită este încă gângăveală. Mișcarea biruie frigul; repausul învinge căldura, calmul triumfă asupra pasiunilor. Omul virtuos și calm este un model admirabil pentru univers 535. Toate acestea definesc încercarea, construcții ce se doresc în inima marilor arhitecturi spirituale. Orice parte o conține pe alta
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
poemul e „un miracol”, „revelația de o clipă numai a invizibilului”, „un al doilea auz deschis la toate zvonurile văzduhului”. Intuiția, trăirea sînt Încă o dată opuse „gîndirii exacte și prețioase”, o naivitate originară e chemată să contrazică formula, convenția utilitaristă: „GÎngăveala unui copil ceresc nedeslușită alfabetului atîtor registre de comerț și dicționare”. Și, În același sens, aceste propoziții din textul semnificativ intitulat A doua lumină: „Făcătorul de poeme a fost perpetuu insul neștiutor de tulburarea pe care degetele lui o vînturau
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
care văzuse toate chipurile vieții. Ieșit din câmpul traducerilor, nu știam foarte multe despre Antoaneta Ralian, dar de un lucru eram con vins: că detesta pufoșeniile spuse sau scrise, elu cu bra țiile conjunc turale, lirismul tembelilor suficienți, mâzgălelile și gângăvelile omagiale născute de inter locutori manie ratsuavi în poziția briceag, cu ochi apoși, pradă me la sei și limbajului flaușat. Mi-am propus, prin urmare, să nu cad în capcană și să adopt un ton firesc în „Lau datio“. Ușor
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
pentru copii, editorial apoi, și după vagi tentative adulterine (vezi Un Gulliver în Țara Chiticilor) am rămas încheiat în monogamia acestui mariaj. Genul pare ușor, deoarece, ca orice extravilan, lipsit de vigilența edililor, este parcă hărăzit uzurpării, fredonării după ureche, gângăvelii și piticizării de către orice mămăiță. Și, poate că genul este cu adevărat ușor, dacă ai talentul specific, dacă ai izbutit să pui cap-compas spre categoriile estetice proprii acestei literaturi: culoarea, hiperbola, ritmul, verva și fantezia, accentul patetic, adică să deții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
poemul e „un miracol”, „revelația de o clipă numai a invizibilului”, „un al doilea auz deschis la toate zvonurile văzduhului”. Intuiția, trăirea sunt încă o dată opuse „gândirii exacte și prețioase”, o naivitate originară e chemată să contrazică formula, convenția utilitaristă: „Gângăveala unui copil ceresc nedeslușită alfabetului atâtor registre de comerț și dicționare”. Și, în același sens, aceste propoziții din textul semnificativ intitulat A doua lumină: „Făcătorul de poeme a fost perpetuu insul neștiutor de tulburarea pe care degetele lui o vânturau
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și simte buba. Problema e chiar supraviețuirea, într-o Europă postmodenă, a strigoilor comunismului românesc. Acești oameni trebuie să ne lase de urgență, să-și ronțăie ideile și dorința de înavuțire în altă parte. Eventual, în patria lui Smirnov, unde gângăvelile lor politice ar putea să mai aibă trecere. Cel mai grav lucru care s-a produs la Bruxelles nu e însă arătarea cartonașului galben guvernului de diletanți al lui Năstase. Partea cu adevărat dramatică e c-a fost lichidat tandemul
Ce caută bulgarul în Germania?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13078_a_14403]
-
lui Mirel, n.m.) nu se supăra. Se reușise, după multă vreme, ca Tololoi, înaintea pronunțării cuvîntului, să-și aducă aminte că greșește, și atunci, el, care se împleticea la vorbă ca de obicei, se încurca și mai mult. După o gîngăveală penibilă spunea numai "minuțios" sau, în cel mai bun caz, "minuițios"... Cu vremea, însă, se deprinseseră toți cu Tololoi. Mirel se enerva, protesta, și riposta îl costa pe el cel mai mult". În toate era caraghios acest Tololoi, mîncînd zgomotos
Proustianul Anton Holban by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16033_a_17358]
-
să se îmbete de delirant-dulcegile aromiri ale ierbilor. LINGVISTIC! AUTUMNAL! acum câteva clipe sporovăiam pe nerăsuflate în toate dezlănțuitele dialecte ale lui septembrie abundent colorat graiuri pe care mi le reaminteam pe dinafară fără eforturi deosebite curând fără clenci de gângăveală reușit-am să rostesc un cuvințel până și-n dialectul cam noroios al lui octombrie fiindu-mi evident accentul de jilăveală toate astea până decembrie mă va înghesui din nou în corespunzătorii parametri ai nămeților impunându-mi să revin la
Leons Briedis by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6811_a_8136]
-
profil moral mai accentuat exceptând cedările lui în fața seducției eficiente a Anei. Cu adevărat o arcană este personajul Mariei Dinulescu, departe de naivitatea pe care o joacă sistematic, de prostiile pe care le debitează într-un fel de balbutie, de gângăveală stereotipă, sub care se află dacă nu o inteligență reală, un instinct perfecționat fapt care aduce în pragul disoluției relația dintre cei doi amanți ca pe final, după un climax nevrotic s-o relanseze. În acest sens, prezența ei și
Cârligul și peștele by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7579_a_8904]
-
mediocrele lor considerații despre lume, politică și viață au făcut pasul spre televiziuni. Aici, când nu sunt năimiți pe față puterii (oricare-ar fi ea, de stânga, de dreapta, de centru, de dedesubt, numai putere să fie!), întunecă ecranul cu gângăveala, reaua-credință sau imbecilitatea lor. Și uite-așa, semidocți plini de râvnă, slugoi înnăscuți, prostovani cu urechi clăpăuge, demoazele siliconate ajung să dea tonul gustului și tonul gândirii în scumpa noastră patrie! Dacă ruptura schizoidă între ce scrii ca "jurnalist independent
Etica schiziodă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12712_a_14037]
-
arate utilitatea. La conducerea țării s-au postat o seama de indivizi incapabili să treacă și cel mai simplu test de cultură generală. Și atunci, nu e mai simplu să distrugă ei cultură, decât să se lase distruși de ea?! Gângăvelile penibile, agramatismele devenite noi norme academice, fonetica torturata a "reprezentanților națiunii" pot fi mai ușor trecute cu vederea - ba chiar percepute drept inegalabile calități! - de o populatie nu numai obișnuită, dar și forțată să coboare an de an pe treaptă
Muza burtilor ambulante by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17565_a_18890]
-
flegmă scuipată printre dinți în obrazul naivilor. Când ideea liberală devine, ca la atotputernicul șef actual al lui... Ionescu-Quintus, obsesia bicefală a câștigării președinției și a locurilor în parlament, așadar, o competiție pentru ciolan, ajunge să-mi fie dor de gângăvelile cretine ale lui Ceaușescu. Acela avea, măcar de formă, grijă să nu uite să menționeze și poporul. Vârcolacii ieșiți din pulpana lui nu-și iau nici măcar această minimă precauție: ei îți spun, verde-n fațăp că tu, poporule, n-ai
Autoritarismul de bodegă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16778_a_18103]
-
Iliescu. Anul scurs între moartea lui Corneliu Coposu și alegeri a contribuit la crearea unei mitologii aproape mistice: românii s-au repezit la urne ca si cum ar fi urmat să-l aleagă pe Corneliu Coposu, si nu pe mediocrii săi companioni. Gângăvelile penibile de care am avut parte, încremenirea senila într-o inactivitate păguboasă (dar extrem de lucrativa pentru ăvechea gardă") a unei echipe ridicate la putere exclusiv pentru că hazardul îi adusese în preajma lui Corneliu Coposu au început rapid să dezamăgească. Obtuzitatea vârfurilor
Buddhismul, variantă crestin-democrată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17929_a_19254]
-
din literatura străină, atâta cât e necesar unei bune informații. O revistă literară, de mare tiraj, pentru debutanți e o absurditate. Poetul și scriitorul trebuie să fie prezentați publicului când au început să vorbească de-a binelea, nu de la primele gângăveli. Revistele cu tiraj restrâns sunt suficiente pentru cei care abia au ouat o poezie și țin s-o și aducă la cunoștința României Mari. Universul literar își propune - am mai arătat acest lucru - să fie un vehicul literar între cultura
Aniversare Camil Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/2635_a_3960]
-
atunci? Atunci, e limpede de ce se prăbușește leul și de ce pompierii din parlament ajung la locul incendiului după ce clădirea s-a transformat în scrum. Nesimțirea și cinismul n-au făcut nicicând casă mai bună decât în aceste vremuri de restriște. Gângăvelile lui Ion Diaconescu, un străbunic dispus nu numai să ierte și să explice potlogăriile nepoților și strănepoților, ci chiar să le încurajeze prin incapacitatea de a rosti o frază coerentă, furișarea nerușinata a politicienilor în consilii de administrație grase, ciolaniada
Dulce ca Armani e molozul patriei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18020_a_19345]
-
oricât te-ar sprijini concret. Altfel, pentru tinerii acelor ani, marijuana era tot o formă de solidaritate (chiar o revoluție, zice unul). Una negativă, medical vorbind; dar, fără stimulentul drogurilor, câte din cântecele superbe ale rockului n-ar fi decât gângăveli sau lălăieli eșuate? La sfârșitul festivalului, câmpul paradisiac dinainte arăta ca după un bombardament cu resturi, gunoaie, haine, încălțăminte, noroi, mizerie. Un rănit (în Vietnam?) scobește rămășițele unui pepene, iar câțiva inși curăță terenul. A fost acesta un aspect foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
Scîrțîi Îngrozitor ca o pasăre Înspăimîntată și-am simțit vîntul rece la gît și la mîini. Muzica se Îndepărta cu fiecare pas pe care-l făceam și se transforma Într-un zgomot ciudat, cenușiu și lipsit de contur, Într-o gîngăveală asemănătoare unei halucinații auditive. Propriile mele simțuri, care se dizolvau Încet În Întuneric, continuau să se risipească și ele. Mi-am grăbit pașii Înspre zona luminată de neon. Încercam să imit și eu mersul trecătorilor ce se Îndreptau spre propriile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
beznă, iad). Cu puținele ungurisme apar notele unui grup imigrat făcând caz de neamul și gingășia lui, ale căruia toate sunt uriașe, uluitoare. Turcii aduc pezevenglâcurile, caraghioslâcurile și pehlivăniile. Grecii, sofistica și sensibilitatea excesivă, apelpisirea. Din gravele latinisme, din groteștile gângăveli slave, din suduirile maghiare, din grecismele peltice a ieșit o limbă de o bogăție sonică extraordinară, care explică treapta nebănuită la care s-a ridicat poezia română, vrednică de orice mare literatură. Dialectul toscanic al limbii române îl constituie dialectul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]