45 matches
-
decor industrial gigantic. La pagina 57 a ediției italiene, scriitorul mărturisește că rupsese cu mâna lui partea de jos a afișului pe care "mârlanii" scriseseră iarăși Aiurea... Ah, Malaparte! Să confunzi cultura cu o cantitate de oțel lucrată sub amenințarea gârbaciului... Să nu fi prins finețea zeflemelei românești... O vorbă de duh, care, prin distanța ironică și bunul ei simț civil, anticipa dezastrul utopiei materialiste... Dar așa fuseră toți intelectualii fanatici de stânga, ceea ce s-a verificat și la noi... Curios
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]
-
făcea focul. Știau că "puiul de năpârcă" nu va face închisoare - era doar un copil, dar o bătaie soră cu moartea tot îi trebuia. Au legat-o cu piciorele în sus de grinda bucătăriei, au bătut-o la tălpi cu gârbaciul. Cum o fi ajuns unealta asta a diavolului în mâinile unor români! E drept, ea, " scorpia aia mică", apucase să arunce în ceaunul în care fierbea mâncarea porcilor pistolul și cele vreo douăzeci de cartușe legate într-o batistă, ca
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
încins cu un brîu lat"; Vinea, p. 248, r. 25-27: "Un mușchi zvîcni pe obrazul boierului: biciul șuieră prin aer cu un pocnet uscat și-l plezni pe flăcău peste obraz" - Dumitriu, p. 40, r. 10: "Boierul tresări, înălță iute gîrbaciul și-l plezni pe flăcău peste obraz"; Vinea, p. 249, r. 34-35: "}ine-ți gura, rumâne! strigă amenințător Iordachi" - Dumitriu, p. 40, r. 43-44: "Panaioti îi arse o palmă peste gură: - Nu-i tăia vorba boierului, mă!"; Vinea, p. 253, r
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
Mihai care au suprapus-o cu ziua lui de naștere, făcând un nou troc manipulator, pregătindu-i-se decorația „Victoria” (Победа). Că ar fi bine să o stabilim atunci când a fost înființată Armata pământeană, pe la anii 1832 la 1835, sub gârbaciul guvernatorului țarist Kiseleff. Sau, și mai bine, în noiembrie 1859, când Vodă Cuza, cel de mai târziu Surghiunit, a decretat unirea armatelor și instruirea lor comună în Tabăra de la Florești. Alții mă atenționează că Armata își semnează actul de naștere
Ziua Armatei României, între ipostaze politizate şi mesaj identitar [Corola-blog/BlogPost/94174_a_95466]
-
pe ai săi sau mai bine zis, pe cei care au început purtînd o mască asemănătoare cu figurile lor. Masca a căzut însă, de mult, și nu a mai rămas decît imaginea hîdă a vechilului purtînd ca pe un sceptru gîrbaciul cu care a stîlcit trupurile și sufletele celor somați să-i închine eterne osanale. - Pînă în această seară noțiunea de “eroism” mi-a sunat cam exterioară și golită de sens, dacă nu împopoțonată cu reversul său, atunci cînd n-a
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
de pirogravat și unul asemănător celui folosit În resuscitarea cardiacă, o zgardă, o cușcă având Înăuntru ceva ce părea a fi o nevăstuică turbată, o pereche de cătușe, un clește de grădinărit, un set de cârlige de pescuit și un gârbaci cu vârfuri plumbuite, pe care a Început să-l Învârtă chiuind prin Încăpere, plecând apoi În pași de gimnastică ritmică spre coridor. Lucrurile evoluau Într-un mod neașteptat și nici o asigurare de sănătate, cred, nu acoperea astfel de activități. În
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
imaginativ) o montează spre a-și popula "transcendența goală" (aici se potrivește de minune sintagma lui Hugo Friedrich): "O copilandră-punk-omidă-albastră. / Îngerii-și bagă în ziduri o aripă. / Vai, unde e neprihănirea noastră: Parfum greoi ce fluturi-i constipă?" (Bar). Sau: "Gîrbacele și-au încercat pe pielea ta / Îngeri justițiari erai prea rea" (Îngeri justițiari). Sau: " Și mă durea în piept. Poate era / Chiar îngerul, trist cuibărit în mine, / Nemaiștiind cuvinte spre-a striga / De-atîta rouă rea și de rușine" (Și mă
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
ca pe un lest lasă-mă în pace zgâtie! M-a pus la colț cu bobârnace ca pe un urs pe care-l înveți să joace pe tabla înroșită pe plită n-are principii numai capricii și dă tare cu gârbaciul că m-a adus pe mine cârpaciul să fac nu ce vreau ci ce-i place Degeaba îmi crapă pielea degeaba îmi urlă țeasta: ce fel de viață e asta?! că nu știu ce să mai fac dar nici nu-mi vine
LASĂ-MĂ ÎN PACE, ZGÂTIE! de ION UNTARU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361382_a_362711]
-
au suprapus-o cu ziua lui de naștere, făcând un nou troc manipulator, pregătindu-i-se decorația „Victoria”(Pobeda, po ruschii). Că ar fi bine să o stabilim atunci când a fost înființată Armata pământeană, pe la anii 1832 la 1835, sub gârbaciul guvernatorului țarist Kiseleff. Sau, și mai bine, în noiembrie 1859, când Vodă Cuza, cel de mai târziu Surghiunit, a decretat unirea armatelor și instruirea lor comună în Tabăra de la Florești. Alții mă atenționează că Armata își semnează actul de naștere
ZIUA ARMATEI ROMÂNE – ÎNTRE IPOSTAZE POLITIZATE ŞI MESAJ IDENTITAR de MIRCEA CHELARU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352284_a_353613]
-
-tău. Și a plecat Titi la București. Începea pentru el o nouă viață. Unchiul lui l-a tratat bine, era sângele lui, dar până într-o zi, când soția lui Nică a început să-l jignească, să-l bată cu gârbaciul și să-l scoată afară din casă. De câte ori nu a dormit pe treptele din fața ușii de la intrare. Unchiul său nu putea spune prea multe, sta în casa soției, așa că ia copilul de mână și îl duce la Curtea de Argeș, ucenic la
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
multi pe nouri și pe ape, Tati și prieteni, Mame și Prunci, Regi și Războinici, Preoți și Prizonieri înlănțuiți, se întîlniră laolaltă cu o-nfricoșătoare teamă; 245 Și fiecare dintre morți apare-așa precum trăise înainte, Și rămîn toate semnele gîrbaciului de sclavi și-ale Coroanei de tiran, Și ale Pîntecelui Preotului peste măsură de-mbuibat, și-ale subțirii-nșelăciuni vînjoase A negustorului, și-ale sfidării și nepăsării războinicului În trăsături prea-ntinse și în prea drepte oase și prea lungi. 250
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și beneficiază de o construcție identică. Fonemul protetic „z-” (sau „s-”) este un adaos de pronunție, uzual la unele cuvinte românești care încep cu consoane oclusive dure, de tipul : (z)grunțuros, (z)gripțor, (z)glăvoc, (z)benghi, (z)bici, (z)gârbaci, (z)dreanță etc. Aceste foneme incipiente nu au nici o valoare semantică, nefiind prefixe care să schimbe sau să nuanțeze înțelesul cuvintelor (ca în cazurile : zbate, s-curge, s-cade etc.) (194). Fiind folosite sau nu în funcție de zonă, epocă etc. (vezi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
înpunse el prin gură și [își] deștinse [= descinse] brâul și-l legă de grumazi și-l deade la fată și-i zâse ei : „Du-l în cetate !”. Fata tremura și-l ducea. Sv[â]ntul Gheorghe bătea-l cu grăbaciul [= gârbaciul] (115). Cele două variante prezentate indică limpede direcția involuției motivului mitic, de la tipul 2 la tipul 3 (vezi tipologia propusă mai sus). Ele fac parte dintr-un subtip intermediar de trecere : fecioara nu și-a pierdut încă toate prerogativele magice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prin absența culorii, singura notă de pitoresc fiind conținută în termenii regionali aspri, pietroși. Asprimea, brutalitatea ar putea fi arma indispensabilă a supraviețuirii, de aceea oamenii sunt constrânși să zbiere, să suduie, să muște. Sub biciul viscolelor, al arșiței, sub gârbaciul logofeților boierești și sub vâna de bou a jandarmilor, țăranii se nasc maturi, lucizi, îndârjiți. E o atmosferă de coșmar, pictată în tonalități dure, violente, supradimensionând aproape neverosimil, ostentativ, o stare de fapt. Cu unele elemente de monografie etnografică a
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
de agenți străini se urmărește transformarea ideilor lor ascunse în factori sociali pentru a distuge valorile și a stăpâni nesăbuit, smulgând tot ce-i curat în sufletul omului: credința, nădejdea și dragostea, balsam divin. Cei care au ținut în mâini gârbaciul osândei și al crimei vor recunoaște vreodată cât rău au făcut românului și României prin prigonirea Mișcării Legionare? Veșnic sunt osândiți legionarii pentru a nu putea pune în valoare devotamentul lor, gândirea și fapta? Și li s-a răpit și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
a dreptul periculoși: cum Îndrăznesc ei, niște... rusificați, să se ridice În două picioare, În mijlocul Bărăganului de patru labe neaoșe (acestea daco-romane!) și să strige că-i doare? - ce, parcă numai pe ei Îi doare lovitura de ciomag ori de gârbaci?, pe toți ne doare, dar nu mai facem atâta caz - apoi noi suntem Români, măi frate: rezistenți, nu există alt neam care să reziste mai mult și mai tăcut și mai cuminte, la... ce-o fi - apoi povestea cu apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
plimbă, astfel, privirile nostalgice, peste patul pliant cazon și peste cele două fișete metalice, de pe latura din stânga ușii, cunoscându-le acestora, pe dinafară, conținutul: în primul fișet, stivele de imprimate necesare muncii, câteva coduri, monitoare împrăfoșate și colecții de legi, gârbacele (patru pulane de cauciuc), șase perechi de cătușe, două centiroane precum și un mic rastel, pentru pistoale și pentru muniția aferentă; în cel de-al doilea fișet, în jumătatea de sus, erau vrăfuite dosarele care se puteau, totuși, soluționa, în nu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
declanșeze“, așa cum se cuvine să facă orice mașină bună. Dar, după o clipă de Încremenire, reintrară În acțiune mînate de biciul unui polițist voinic, care stătea În mijlocul străzii și-și mișca brațul lui puternic Înainte și Înapoi, ca pe un gîrbaci, umplînd aerul cu Înjurături copioase, bolborosite pe sub buza lui groasă, ca de maimuță. Așa Încît lumina verde se aprinse din nou, larma străzii se redeșteptă, escadroanele Încinse de mașini porniră să se tîrască În sus și-n jos pe stradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
se poate, au strigat unii. Nenorocitul acela, după o noapte de beție cruntă, pusese greșit hamurile cailor ce trăgeau caleașca domnească, fapt ce în opinia comandantului său, putea genera riscuri extreme pentru domnitor, motiv pentru care șeful a recurs la gârbaci ca instrument corector și mai ales pentru ținere de minte. Cel mai revoltat de această chestie, cică a fost primul ministru, care propune imediat domnitorului să introducă o lege, prin care să fie interzisă bătaia în armată. Vodă, care fusese
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
materie comercială", în Jurnalul de studii juridice, nr. 3-4/2006. Dumitru M., "Punerea în întârziere în materia obligațiilor comerciale", în Dreptul, nr. 2/2008. Dumitru M., "Cumulul diferitelor tipuri de daune în materia obligațiilor comerciale", în Pandectele române, nr. 10/2007. Gârbaci F., "Natura juridică a obligațeiei de plată a dividendelor", în Juridica nr. 7-8/2001. Gheorghe C., "Adunările generale ale societății comerciale. Competențe și principii", în R.D.C., nr 2/2003. Gheorghe A., Pârvu L.N., Tăbâltoc D.M., "Contribuții la clarificarea unor probleme
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
o asemenea clauză chiar inserată în actul constitutiv al societății este lovită de nulitate absolută întrucât era interzisă.-a se vedea, M. Scheau, op. cit., p. 152. 75 Cu privire la natura juridică a obligațeiei de plată a dividendelor a se vedea, F. Gârbaci, " Natura juridică a obligațeiei de plată a dividendelor", în Juridica, nr. 7-8/2001, pp. 308 și urm. 76 A se vedea, V. Timofte, " În legătură cu prescripția dreptului la cauține pentru plata dividendelor", în R.D.C., nr. 10/2001, pp. 209 și urm
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
adunări generale, în situația prevăzută la pct. 1, ca proprietar de acțiuni sau de obligațiuni care în realitate nu-i apartin". 177 St.D. Cărpenaru, S. David, C. Predoiu, Ghe. Piperea, op. cit., p. 481. 178 Idem., p. 455. 179 F. Gârbaci, op. cit., p. 122. 180 St.D. Cărpenaru, S. David, C. Predoiu, Ghe. Piperea, Societățile comerciale. Reglementare, doctrină, jurisprudență, Ed.All Beck, București, 2002. 181 M. Șcheaua, op. cit., p. 144. 182 St.D. Cărpenaru, S. David, C. Predoiu, Ghe. Piperea, op. cit
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
adunări generale, în situația prevăzută la pct. 1, ca proprietar de acțiuni sau de obligațiuni care în realitate nu-i aparțin". 372 St.D. Cărpenaru, S. David, C. Predoiu, Ghe. Piperea, op. cit., p. 481. 373 Idem., p. 455. 374 F. Gârbaci, op. cit., p. 122. 375 St.D. Cărpenaru, S. David, C. Predoiu, Ghe. Piperea, Societățile comerciale. Reglementare, doctrină, jurisprudență, Ed. All Beck, București, 2002. 376 M. Scheaua, op. cit., p. 144. 377 St.D. Cărpenaru, S. David, C. Predoiu, Ghe. Piperea, op. cit
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
unde. "Ascultă, Ioane, îi spusei, tu vorbești ca și când capul tău a mai fost la un cur de mătușă." El se gândi o clipă: ,; Păi a mai fost, zise, în timp ce tu îl studiai liniștit pe Hegel, mătușa asta mă croia cu gârbaciul, să spun care sânt legăturile mele superioare, dar și cele inferioare. Mătușă a dracului! Dar și eu, copil încăpățînat: deși îmi arătase probele, confruntîndu-mă cu legătura mea superioară, care ori căzuse ori trădase (n-o să aflu asta niciodată fiindcă această
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Asta e, că eu ași înceta, din pricina bătăilor. Bătaia naște ură, ca s-o poți suporta, spiritul dă naștere antidotului care e total, urăști nu numai pe torționari, ci întreg sistemul. Nu mai poți raționa liniștit când ți se îndoaie gârbaciul pe spinarea goală. Iar ca să trec la capitalism nu mai pot din același motiv. Poate că alții sânt mai tari, eu nu sînt." " Rămîne atunci chestiunea în sine, de ce să te consideri un om mort fiindcă nu mai ai convingeri
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]