175 matches
-
căpriori (femele) și cerbi lopătari (femele), amenzile în caz contrar cifrându-se la 20, respectiv, 30 milioane de lei. În ceea ce le privește pe reprezentantele avifaunei, sezonul de vânătoare se încheie pe 28 februarie la fazan, varietățile de gâscă sălbatică, gârlița mare și rața mare, despăgubirile cifrându-se la 600000 de lei. În toate cazurile menționate, este vorba de cuantumul amenzii ce va fi aplicat pentru fiecare exemplar rănit sau ucis. M. HORESCU Acțiuni pentru protecția consumatorilor l Ministrul secretar de
Agenda2003-6-03-6 () [Corola-journal/Journalistic/280661_a_281990]
-
păhăruțul acesta/ în care a scuipat deja moartea” (lunetistul). Ori o repliere în pictura lui Rousseau le Douanier, cu acea concretețe a detaliilor animalier-vegetale care trădează melancolia pură a posibilului imposibil: „afară țîrîitul interminabil al ploii în ierburile savanei,/ țipătul gîrliței cu ciocul galben în palmierul de rafie,/ trăncăneala șacalilor sub arborele-cu-cîrnați -/ în ciuda umezelii pătrunzătoare/ toate iuțesc melancolia/ unui foc negru stătut.// aprinse altă țigară,/ altă rămășiță a timpului” (ziua de lucru). În fine, poetul se compară cu un cal, precum
Poezia Solitudinii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2655_a_3980]
-
brazdă, atunci zic io că-i frăsuială, că-s pregătiri ca la nuntă. - Taie vițelul cel gras... - Da’ noi? Noi suntem chișcarii, plevușca proastă care-nghite și cârligu’ gol, fără mămăligă, ăia pe care-i strângi cu sacoșa găurită din gârliță. Le dai mațele-afară cu unghia. N-are nevoie de noi, ne-aruncă-napoi în apă, ba cred că-i și cu capsa pusă, ce ne tot îmbulzim și nu stăm în bâltăul nostru, de ce nu-l lăsăm să prindă somnul? Ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
35 70 Conform cotă recoltă 12. Gaița (Garrulus glandarius) 1 septembrie-28 februarie 27 135 Conform cotă recoltă 13. Găinușa-de-baltă (Gallinula chloropus) 1 septembrie-28 februarie 27 50 0 14. Gâsca-de-vară (Anser anser rubrirostris) 15 august-15 februarie 55 275 10 15. Gârlița mare (Anser albifrons) 15 octombrie-15 februarie 55 275 10 16. Graurul (Sturnus vulgaris) 15 august-28 februarie 15 55 50 17. Guguștiucul (Streptopelia decaocto) 15 august-28 februarie 27 80 Conform cotă recoltă 18. Ierunca (Bonasa bonasia) 15 septembrie-30 noiembrie 150 350
LEGE nr. 171 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256030]
-
de pe teritoriul României și Bulgariei. Prima apariție în România este din septembrie 1890 când o gâscă cu gât roșu a fost împușcată la Geaca (Klemm & Kohl 1988). După 1960, gâștele cu gât roșu au fost văzute în stoluri de gârlițe mari, în principal de-a lungul Insulei Mari a Brăilei și Balta Ialomiței (Carol 1934, Linția 1935, Papadopol 1965, Tălpeanu 1963, Tălpeanu 1971, Scott 1939). Papadopol (1965) a descris la Călărași, în perioada 1962 -1963, un număr impresionant de gâște
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
a lungul Insulei Mari a Brăilei și Balta Ialomiței (Carol 1934, Linția 1935, Papadopol 1965, Tălpeanu 1963, Tălpeanu 1971, Scott 1939). Papadopol (1965) a descris la Călărași, în perioada 1962 -1963, un număr impresionant de gâște cu gât roșu și gârlițe mari. În 1963, Tălpeanu declara că stoluri de zeci chiar sute de indivizi, apăreau anual în România, în principal în zona Călărași. În perioada 1964 - 1970, lacurile și mlaștinile din Insula Mare a Brăilei și Balta Ialomiței, situate între Călărași
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
a crescut din 1965. Prezența speciei în Dobrogea, în număr mare, a fost confirmată în 7 decembrie 1968. Un stol de păsări între satele Istria și Sinoe, a fost estimat la 25.000 de gâște cu gât roșu și 500.000 de gârlițe mari (Johnson & Hafner 1970, Ciochia și colab. 1969). În perioada 1968 - 1974, gâștele au fost numărate în România în timpul expediției IWRB, dar numărul lor a fluctuat (Dijksen & Smith 1974, Johnson & Biber 1971, Lebret 1975, Scott 1970). După o lungă
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
migrația de primăvară care are loc la începutul lunii martie. În afara arealului lor din sud-estul țării, există numeroase date privind observarea unor exemplare solitare de gâscă cu gât roșu și grupuri mici de câteva exemplare, amestecate în stoluri cu gârlițe mari, în diferite părți ale țării. Aceste observații sunt în afara arealului de distribuție a speciei, fiind înregistrate în zone umede sau lacuri din regiunile joase și deschise din Moldova, Transilvania, Banat, Crișana și Oltenia. Exemplare rătăcite pot apărea și
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
hrănire. Între zonele de înnoptare și câmpurile de hrănire, gâștele cu gât roșu fac stoluri tipice în linii extinse și mai puțin în formă de V. Cel mai frecvent, stolurile de gâște cu gât roșu stau amestecate cu stolurile de gârliță mare. Cerințe privind habitatele în România Gâsca cu gât roșu are cerințe specifice, în ceea ce privește habitatele de înnoptare, zonele de hrănire și combinația acestora, în perioada cuprinsă între începutul lunii noiembrie și prima parte a lunii martie. Pentru
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
pierderi suplimentare de energie și la scăderea șanselor de supraviețuire în condiții meteorologice nefavorabile. Gâsca cu gât roșu este o specie erbivoră D. Hulea (2002) a efectuat un studiu mult mai detaliat pe speciile de gâscă cu gât roșu și gârliță mare ce a contribuit semnificativ la cunoașterea distribuției de Branta ruficollis și habitatelor speciei în sud-estul României. O atenție specială a fost acordată zonelor de hrănire, tipurilor de culturi selectate de specie și daunelor produse de aceasta ca urmare a
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
includ în dieta lor rapița, precum și diferite ierburi găsite pe pajiști. Efectivele de gâsca cu gât roșu efectuează zilnic zboruri de la locurile de înnoptare, spre locurile de hrănire, cel mai frecvent în stoluri mixte împreună cu efectivele de gârliță mare. Deplasările spre zonele de hrănire sunt bine cunoscute datorită faptului că există date obținute cu emițătoare satelitare. Distanța maximă dintre lacuri și zonele de hrănire variază între câteva sute de metri și câțiva zeci de kilometri. Stolurile zboară în
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
esențial pănă la sfârșitul lunii februarie, când gâștele pornesc în migrația prenupțială. Uneori există cazuri când stolurile petrec noaptea în câmpuri arabile inundate (E. Todorov – comm. pers.). Din locurile de înnoptare, gâștele cu gât roșu pleacă relativ mai târziu decât gârlițele mari și ajung pe câmpurile de hrănire atunci când acestea și-au ales deja locul. Acest fenomen este observat și atunci când ambele specii își schimbă locul de hrănire, gâștele cu gât roșu rămânând în zbor, până când gârlițele mari
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
decât gârlițele mari și ajung pe câmpurile de hrănire atunci când acestea și-au ales deja locul. Acest fenomen este observat și atunci când ambele specii își schimbă locul de hrănire, gâștele cu gât roșu rămânând în zbor, până când gârlițele mari aleg locul de hrănire. Cele mai importante zone unde această specie înregistrează efective mari sunt: Balta Albă – Amara - Jirlâu, Ianca – Plopu –Sărat, Lacul Strachina, Iezerul Călărași, Lacul Tătaru, Gura Ialomiței - Berteștii de Sus, Parcul Natural Balta Mică a Brăilei
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
și colab., 2012), 3 - 5 % din populația mondială este împușcată mortal sau rănită anual pe întregul traseu de migrație. Gâsca cu gât roșu efectuează zilnic zboruri de la locurile de înnoptare, spre locurile de hrănire, împreună cu stoluri mixte de gârliță mare . În condiții de vizibilitate redusă , lumină slabă sau confundarea cu alte specii la care vânătoarea este permisă este posibilă înregistrarea de cazuri de împușcare accidentală. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
un studiu pe acest subiect, dar datele trebuie actualizate deoarece au fost colectate în zona litorală a Dobrogei, unde condițiile sunt diferite față de zonele din Bărăgan și Muntenia. Uneori sunt înregistrate stoluri mixte de peste 100.000 de exemplare de gârlițe mari, împreună cu gâște cu gât roșu ce pot produce pagube însemnate pe culturile de toamnă (rapiță, grâu și orz) și genera conflicte cu fermierii. Efectuarea unui studiu privind pagubele produse de gâște este esențială în stabilirea măsurilor de compensare
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
sturzul de vâsc, sturzul cântător, cocoșar; ... 7. anularea prevederilor anexei nr. 2 a Ordinului Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1.460/24.08.2021, intitulată Centralizatorul nr. 2 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada de vânătoare 2021/2022, la speciile: gâscă de vară, gârlița mare, găinușa de baltă, rață mare, rață mică, rață moțată, rață sunătoare, sitar de pădure, lișiță, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 bis din 26 august 2021, cu modificările și rectificările ulterioare, anexă ale cărei rubrici
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 bis din 26 august 2021, cu modificările și rectificările ulterioare, anexă ale cărei rubrici conțin cuantumul cotelor de recoltă aprobate pentru sezonul de vânătoare 2020-2021 la speciile: gâscă de vară, gârlița mare, găinușă de baltă, rață mare, rață mică, rață moțată, rață sunătoare, sitar de pădure, lișiță; ... 8. anularea prevederilor anexei nr. 3 a Ordinului Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1.460/24.08.2021, intitulată Centralizatorul nr. 3 privind cotele de recoltă aprobate
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
a tuturor speciilor care folosesc zona respectivă prin deranjul creat; acest lucru este mai evident în cazul speciilor de pasaj acvatice care formează aglomerări. Este și cazul gâștei cu gât roșu, specie neadmisă la vânătoare, ce formează stoluri mixte cu gârlița mare. Pe lângă riscul împușcării accidentale, desfășurarea vânătorii în zonele folosite de această specie afectează activitățile de hrănire și odihnă ale acesteia. A subliniat că atât asociația, cât și SOR au trimis MMAP adrese prin care s-a atras atenția
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
rața mare aveau în prima raportare statut favorabil, iar în noua raportare statut și tendințe populaționale nefavorabile/descrescătoare, găinușa de baltă și rața sunătoare au statut favorabil, dar tendință descrescătoare, prepelița avea statut și tendințe necunoscute în ambele raportări, iar pentru gârlița mare nu este calculat trendul pe termen lung și pe termen scurt pentru populația cuibăritoare. Așadar, rezultă că pârâtul nu a avut în vedere statusurile de conservare întocmite în baza raportărilor statelor comunitare potrivit art. 12 din Directiva „Păsări“, deși
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
de câmp, sturzul de vâsc, sturzul cântător, cocoșar, prevederile anexei nr. 2 a Ordinului Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1.460/24.08.2021, intitulată Centralizatorul nr. 2 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada de vânătoare 2021/2022, la speciile: gâscă de vară, gârlița mare, găinușa de baltă, rață mare, rață mică, rață moțată, rață sunătoare, sitar de pădure, lișiță, prevederile anexei nr. 3 a Ordinului Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1.460/24.08.2021, intitulată Centralizatorul nr. 3 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
Vadu Oii 60801 ORAS HARSOVA CT Nu există rețele fixe DA NU 624 62422 Grăniceru 62397 ORAS NEGRU VODA CT Nu există rețele fixe DA NU 625 62574 Esechioi 62538 OSTROV CT Nu există rețele fixe DA NU 626 62592 Gârlița 62538 OSTROV CT Nu există rețele fixe DA NU 627 62627 Călugăreni 62609 PANTELIMON CT Nu există rețele fixe DA NU 628 62636 Nistorești 62609 PANTELIMON CT Nu există rețele fixe DA NU 629 62645 Pantelimon de Jos 62609 PANTELIMON
ANEXĂ din 19 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284501]
-
Vadu Oii 60801 ORAS HARSOVA CT Nu există rețele fixe DA NU 624 62422 Grăniceru 62397 ORAS NEGRU VODA CT Nu există rețele fixe DA NU 625 62574 Esechioi 62538 OSTROV CT Nu există rețele fixe DA NU 626 62592 Gârlița 62538 OSTROV CT Nu există rețele fixe DA NU 627 62627 Călugăreni 62609 PANTELIMON CT Nu există rețele fixe DA NU 628 62636 Nistorești 62609 PANTELIMON CT Nu există rețele fixe DA NU 629 62645 Pantelimon de Jos 62609 PANTELIMON
ANEXE din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282481]
-
de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă pentru perioada 2020-14 mai 2021; ... – anularea în tot a prevederilor anexei nr. 4 intitulate Centralizatorul nr. 4 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada de vânătoare 2020/2021, la speciile: gâscă de vară, gârlița mare, rață mare, rață mică, rață fluierătoare, rață cu cap castaniu, rață moțată, rață pestriță, rață sunătoare, rață lingurar, rață sulițar, rață cârâitoare și rață cu cap negru, aprobată prin Ordinul MMAP nr. 1.400/2020; ... – anularea în tot a prevederilor anexei
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
o eventuală raportare la datele generice din Atlas, iar raportul dintre cotele de recoltă aprobate și datele din Atlas (sau lipsa totală a datelor respective) ar prezenta disproporții sau anomalii evidente, în cazul mai multor specii (precum gâsca de vară, gârlița mare, rața mare, rața mică, rața sulițar, rața cârâitoare, rața cu capul negru, sitarul de pădure, becațina comună sau lișița, sturzul viilor, becațina mică, cioara grivă, cioara grivă sudică sau cioara de semănătură) pentru care cotele de recoltă sunt fie
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
populațiile asupra cărora se exercită acțiunea de vânătoare (populațiile în pasaj sau populațiile care iernează, în condițiile în care speciile respective nu iernează în România), respectiv ar avea doar o utilitate parțială pentru un număr de 5 specii migratoare (speciile gârliță mare, rața sunătoare, rața sulițar, rața cu capul negru și lișiță), pentru că aceste informații se referă numai la populațiile care iernează în România ale acestor specii, nu și la populațiile care tranzitează România în pasaj, în condițiile în care
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]