268 matches
-
dincolo de vorbele cu care uneori, strategic, ați încercat să lăudați pe unul sau altul dintre noi. Vă reamintim chiar cuvintele Dvs., că ura îl descalifică și-l desfigurează pe orice om, dar mai ales pe un poet. Emilian Galaicu-Păun, Vasile Gârneț, Nicolae Popa, Leo Butnaru, Dumitru Crudu, Eugen Cioclea, Călina Trifan, Grigore Chiper, Irina Nechit, Nicolae Leahu, Maria Șleahtițchi, Nicolae Spătaru, Mircea V. Ciobanu, Ghenadie Nicu, Margareta Curtescu, Adrian Ciubotaru
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
am recenzat de cîteva ori și din al cărui nr. 1-3 pe 2002 aș reține: grupajul de opinii ale scriitorilor despre "limba română atacată la Chișinău", amplul articol consacrat de dl Vitalie Ciobanu Jurnalului cărtărescian și notele d-lui Vasile Gârneț intitulate Comuniști, anticomuniști și restul poporului - peisaj în mișcare. Citez din acestea din urmă: "O caracteristică a comuniștilor basarabeni este antiintelectualismul lor afișat, exhibat, cu o lipsă de complexe greu de imaginat pentru epoca pe care o traversăm. Ești insultat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
nesiguranță metodologică, conceptuală, căci motivul invocat, anume selecția cronologică, este superfluu. Având la bază antologia lui Sorin Alexandrescu Une antologie de la poèsie moldave, Lucia Țurcanu selectează cei opt poeți (Eugen Cioclea, Grigore Chiper, Nicolae Popa, Irina Nechit, Teo Chiriac, Vasile Gârneț, Emilian Galaicu-Păun și Nicolae Leahu) pornind, așa cum mărturisește, de la moderniștii tardivi spre ezitanți și postmoderniști. Un astfel de demers presupune câteva preliminarii de lămurire a opoziției modernism-postmodernism pe care autoarea le abordează în paralel relevând diferențele fundamentale: "Tragismul modernist provocat
Livrescul la optzeciștii basarabeni by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14488_a_15813]
-
ani Libuëe Valentová a redactat aproape în întregime noul dicționar al scriitorilor români ajutată, în ultimele luni, de trei colaboratori: Jiéi Naëinec a scris o serie de articole despre literați din sec. al XX-lea, iar Vitalie Ciobanu și Vasile Gârneț au elaborat articole despre scriitori din Basarabia. În anii de lucru L.V. a făcut mai multe călătorii de studii la București unde a căpătat sprijinul unor colegi români, mai ales dintre cercetătorii de la Institutul G. Călinescu, și anume Dorina Grăsoiu
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
Marius Chivu Poemele tragicei istorii Vasile Gârneț, este cunoscut în România mai ales ca vârf de lance al tinerilor scriitori basarabeni proeuropeni, prin editarea excelentului Contrafort alături de Vitalie Ciobanu, și mai puțin ca poet, deși USR i-a premiat în 1992 volumul de versuri Personaj în grădina
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
i-a premiat în 1992 volumul de versuri Personaj în grădina uitată, bine primit de critică. Poetul revine acum cu al treilea volum de poezie după o tăcere destul de lungă. Spre deosebire de precedentele, aceste poeme sunt mai ancorate în istorie, Vasile Gârneț renunțând la precauția de a îndepărta cât mai mult lirismul de concretul istoric sterp și efemer. Relația poezie-istorie e crudă și, de ce nu, nedreaptă, căci „partitura suflețelului" n-are ce căuta în poezia-strigăt: „doamne, cerem o mântuire mai domestică / crimă
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
română" spune, la un moment dat, poetul). Cei care însă știu, vor găsi multă emoție în aceste poeme și chiar vor detecta un firav sentiment de revoltă, e-adevărat, sufocat sub stratul gros de sarcasm și damnare. Poemele lui Vasile Gârneț aparțin, de fapt, unei întregi generații, acelei generații care trăiește zilnic dilema de a pleca din țară, de a nu ști ce-i de făcut sau, dimpotrivă, de a nu se mai întoarce acasă niciodată. O generație condamnată să ezite
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
e că substratul așa-zis politic (nu și militant), decisiv ancorat în istorie oricum, poate submina fibra poetică. Riscul era evident, de unde al doilea ciclu al volumului, Metamorfozele personajului, care e mult mai liric. Pe de altă parte, însă, Vasile Gârneț îmi pare nu doar conștient, dar gata să-și asume acest discurs poetic până la capăt. Poziția lui de lider de opinie, de „om de la frontieră" cu importante responsabilități, în primul rând civico-morale, îl obligă cumva la un asemenea statut de
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
antologie, Gestuar - titlu care trimite cu gândul la un volum distinct, fiind surprinzător (sau nu) de coerentă atât în tehnică, cât și în simbolistica intrinsecă. De altfel, poetul însuși reia și revede o serie de poeme anterioare. Dacă la Vasile Gârneț important în poem e ce se spune, ideea și starea degajată, Galaicu-Păun e mai preocupat de cum o face și cu ce mijloace, unul e mai sincer, celălalt e mai sofisticat, pe primul îl citești cu plăcere, cel de-al doilea
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
se spune, ideea și starea degajată, Galaicu-Păun e mai preocupat de cum o face și cu ce mijloace, unul e mai sincer, celălalt e mai sofisticat, pe primul îl citești cu plăcere, cel de-al doilea îți solicită mult atenția; la Gârneț tragicul politic transpare firesc și concis, iar revolta, deși directă, pare mai curând resemnată, Galaicu-Păun radiografiază politicul și istoricul cu sarcasm și le topește în magma poemului într-o continuă contestare, nu de puține ori chiar virulentă (cum e tot
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
generație de tineri poeți care, prin conștiința livrescului și o noii vârste a poeziei, îi lasă, în sfârșit, în spate pe pateticii profeți naționali postromantici, cei doi sunt, la ora actuală, fără îndoială, cele mai bune exporturi poetice basarabene. Vasile Gârneț, Câmpia Borges - poeme, Editura Vinea, București, 2002, 96 pag. Emilian Galaicu-Păun - Gestuar, Colecția La Steaua - Poeți optzeciști, Editura Axa, Botoșani, 2002, 120 pag.
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
punct punct și brusc... liniște / hâ hă hâ hă întuneric / respirația ta respirația mea respiră respirăm / hâ hă hâ hă e super e fantastic e minunat e grozav / să poți respira ( celui ce moare singur) ÎmpărȚind cu volumul lui Vasile Gârneț, Câmpia Borges, Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru Poezie pe anul 2002, am deschis cartea Valeriei Grosu cu multe așteptări. Prea multe, din păcate, și mărturisesc că nu înțeleg cum acest volum a fost astfel premiat. Diferențele dintre cele două
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
am deschis cartea Valeriei Grosu cu multe așteptări. Prea multe, din păcate, și mărturisesc că nu înțeleg cum acest volum a fost astfel premiat. Diferențele dintre cele două cărți de poezie sunt enorme și toate în defavoarea acestei autoare. Dacă Vasile Gârneț scrie inteligent, postmodern, cu feeling actual, Valeria Grosu abordează teme creștine cu îngeri, pustnici și toposuri biblice într-un limbaj cam arhaic ( odraslă, ungher, vaier, a jindui, a vădi, prihană etc.), amestecând un expresionism de tip blagian, de pildă, cu
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
clară a ceea ce se scrie astăzi peste Prut, iar dacă, prin cine știe ce hazard, primesc câte un volum de poezie de la Chișinău, realizez dificultatea de a-l analiza într-un sistem de referință cât mai just. Poezia lui Galaicu-Păun sau Vasile Gârneț, de pildă, scriitori școliți cu burse prin mai toată Europa, oricum având o priză permanentă cu Occidentul și, mai ales, cu România, unul ca editor și traducător, celălalt ca jurnalist, poate fi judecată fără greutate (și) în afara contextului cultural basarabean
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
-i raporta direct, dincolo de elemente sincrone, pe optzeciștii basarabeni la congenerii lor din România. Având la bază antologia lui Sorin Alexandrescu, Lucia }urcanu selecta în acel eseu opt poeți (Eugen Cioclea, Grigore Chiper, Nicolae Popa, Irina Nechit, Teo Chiriac, Vasile Gârneț, Emilian Galaicu-Păun și Nicolae Leahu) pornind, după propria mărturisire, de la moderniștii tardivi spre ezitanți și postmoderniști. Preluând această terminologie, Nicolae Popa este un onorabil modernist tardiv. Scrie o poezie intens metaforică, cu numeroase simboluri, cam "bătrânicioasă" în expresie pe alocuri
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
Botezatu, Gheorghe Mazilu, Ion Ciocanu și Mihai Cimpoi, dintre șaptezeciști poeții Nicolae Dabija, Andrei }urcanu (mai mult critic decât poet), Leo Butnaru și hispanistul Sergiu Pavlicenco, dintre optzeciști își spun opiniile Valentina Tăzlăuanu, Arcadie Suceveanu, Ioan Mânăscurtă, Alexandru Burlacu, Vasile Gârneț, Nicolae Popa și Constantin Cheianu, dintre nouăzeciști îi cunoaștem pe Maria Șleahtițchi, Nicolae Leahu, Vitalie Ciobanu, Emilian Galaicu-Păun și Iulian Ciocan, iar dintre cei foarte tineri pe Lucia }urcanu și Dorina Bohanțov. Aceasta este ordinea din sumar, după anul de
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
lung demnitatea, considerată mai puțin rentabilă decât ,echilibristica adaptării" (p. 353). Există însă o speranță, pe care Vitalie Ciobanu o formulează foarte clar: ,intelectualul basarabean își poate învinge handicapul marginalității, cultivându-și o autentică vocație europeană" (p. 360). Și Vasile Gârneț este de părere că ,opțiunea pentru Occident este o chestiune vitală pentru Basarabia" (p. 289). La românofobia basarabenilor se impune cu greu ca alternativă ,integrarea culturală românească" sau, și mai bine, ,un pluralism cultural românesc" care să țină cont de
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
făcut astfel cunoscuți mai repede la București decât predecesorii lor. Au intrat într-o circulație firească a valorilor cărți de poezie sau de proză ale postmoderniștilor basarabeni: Emilian Galaicu-Păun, Aura Christi, Irina Nechit, Dumitru Crudu (care e și dramaturg), Vasile Gârneț, Mihai și Alexandru Vakulovski, Grigore Chiper, Iulian Fruntașu. Alături de ei, s-a afirmat treptat în România și optzecistul Nicolae Popa (născut în 1959, în satul Buda din preajma orașului basarabean Călărași), poet și prozator foarte productiv și interesant la un nivel
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
unde Galina / împrăștie cu picioarele ei / apa, timpul ce ne desparte / mai mare ca o apă". Dacă mai are și alte poezii, cel puțin la fel cu asta, atunci scrisul său ar putea prezenta oarecare interes. Mesajul versurilor lui Vasile Gîrneț este, de multe ori, mai degrabă de presupus decît de constatat, pur și simplu. Contrar celor mai mulți care au încercat să se afirme în literatura basarabeană în preajma anului 2000, înșirînd alandala pe hîrtie tot ce le-a trăsnit prin cap în
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
Vulturescu (membri), întrunit în ședința din 12 mai a.c., a stabilit prin vot următoarele nominalizări: POEZIE. Nicolae Coande, Fundătura Homer, Cluj, Ed. Dacia l Dinu Flămând, Tags, Cluj, Ed. Dacia l Mihail Gălățanu, Diapazonul plictisit, București, Ed. Dominus l Vasile Gârneț, Câmpia Borges, București, Ed. Vinea l Ion Mircea, Șocul oxigenului, București, Ed. Vinea l Doina Uricariu, Inima axonometrică, București, Ed. Universalia. Se vor acorda două premii. PROZĂ. Ruxandra Cesereanu, Tricephalos, Cluj, Ed. Dacia l Dan Stanca, Drumul spre piatră, București
Nominalizări pentru Premiile Uniunii Scriitorilor pe 2002 () [Corola-journal/Imaginative/13900_a_15225]
-
cele din România nu stau mai bine. Ne-a plăcut și Jurnalul de călătorie prin ,țara dintre Prut și Nistru" pe trei voci cu umor (Monica Vasile, Mihai Varga, Liviu Mantescu, cronicile puse sub genericul intimității și comentariul lui Vasile Gârneț la emisiunea ,Mari români". Dacă vă plângeți că nu găsiți revista Contrafort la chioșc, vă anunțăm că o puteți citi măcar online, pe site-ul http://www.contrafort.md .
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10058_a_11383]
-
se simte apropiat sufletește de Corneliu Vadim Tudor, confundând demagogia naționalist-comunistă cu patriotismul. Vitalie Ciobanu constituie din acest punct de vedere o surpriză.O surpriză, dar nu și o excepție. Alături de alți tineri scriitori și publiciști din Chișinău, ca Vasile Gârneț sau Valentina Tăzlăuanu, el are un mod european de a fi intelectual (ceea ce înseamnă că supune totul, inclusiv spiritul european, unei judecăți critice). "Regimul comunist - explică Vitalie Ciobanu - a inventat o nouă formă de compromitere a valorilor: "iubirea" stridentă, omagierea
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
vârstă gimnazială, a celor de vârstă liceală dar și a studenților primilor ani de studiu universitar. Găzduit în continuare de Liceul "George Enescu" din București, ediția din acest an a evidențiat un talent violonistic cu totul special, anume tânărul Ilian Gârneț, de nici 17 ani, elev al Liceului de Muzică din Chișinău. Cu câteva săptămâni în urmă, Fundația Culturală Română i-a conferit, de asemenea, Premiul pentru "Afirmare de Excepție", pentru cel mai notabil debut artistic al anului 1999, în spațiul
Tineri muzicieni, tineri competitori (II) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17340_a_18665]
-
avem mare grijă, dacă am fi înzestrați cu un simț al timpului și al dăinuirii în istorie dezvoltat normal. Din sumar Am citit cu interes revista CONTRAFORT (nr. 1-4, din acest an), care apare la Chișinău sub conducerea lui Vasile Gârneț și a lui Vitalie Ciobanu. Sunt destule lucruri de consemnat: poemele lui Arcadie Suceveanu, cronica literară a lui Mircea V. Ciobanu la volumul lui Serafim Saka, Pe mine mie redă-mă, apărut la Editura Cartier, interviul cu Armand Goșu realizat
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2531_a_3856]
-
destule lucruri de consemnat: poemele lui Arcadie Suceveanu, cronica literară a lui Mircea V. Ciobanu la volumul lui Serafim Saka, Pe mine mie redă-mă, apărut la Editura Cartier, interviul cu Armand Goșu realizat de Vitalie Ciobanu, eseul lui Vasile Gârneț despre proza lui Gabriel Garcia Marquez, pe care o așază între realismul tragic și cel magic, cosmogramele lui Leo Butnaru, dar și suplimentul revistei, unde sunt publicate texte ale participanților la Ediția a IV-a a Festivalului Primăvara Europeană a
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2531_a_3856]