71 matches
-
Stana, 28. 04, orele 930 și 11; „Café Molnár“, de Molnár Ferenc, 28. 04 și 30. 04, ora 19, în Sala Studio; „Fram, ursul polar“, de Cezar Petrescu, 29. 04, ora 11; „Amphitryon“, de Moličre, 29. 04, ora 19; „Matias Gâscanul“, de Fazekas Mihály/Egyed Emese, 30. 04, ora 11, în sala Studio. Teatrul German de Stat: „Croitorașul cel viteaz“, o comedie-basm de Raymund Binder, după Frații Grimm, 28. 04 și 29. 04, ora 10. Muzica: Wolfgang Binder. Regia: Christian Bhorman
Agenda2004-17-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282352_a_283681]
-
taraf - partea a doua“, Tudor Gheorghe, premieră, 7. 05, ora 19. Teatrul Național: „La Lilieci“, după Marin Sorescu, 8. 05, ora 19. Teatrul de Stat „Csiky Gergely“: „Café Molnár“, de Molnár Ferenc, 30. 04, ora 19, în Sala Studio; „Matias Gâscanul“, de Fazekas Mihály/Egyed Emese, 30. 04, ora 11, în sala Studio; „La gongul spart“ de Rejtő Jenő, regia: Demeter András, 1. 05, ora 19, Moșnița, și 3. 05 și 4. 05, ora 19, în Curtea Franciscană; „Culori“ de Szilágyi
Agenda2004-18-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282379_a_283708]
-
Csiky Gergely“: „Sideria“ - premieră - de F. Mitterer, 9. 05, ora 17, sala mare; „La gongul spart“ de Rejtő J. , 9. 05, ora 20,30, la Otelec; „Liliomfi“ de Szigligeti E. /Spiró G. , 10. 05, ora 19, în Curtea Franciscană; „Matias Gâscanul“ de Fazekas M. /Egyed E. , 11. 05, ora 11; „Siberia“ de F. Mitterer, 11. 05, ora 19, în sala mare; „Café Molnar“ de Molnár Ferenc, 12. 05 și 13. 05, ora 19, în sala studio; „Fram, ursul polar“ de C.
Agenda2004-19-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282405_a_283734]
-
și tu de copilărie și bucura-te!”. Nu conteaza că poate copilăria ta n-a avut miros de cozonaci, ci de lacrimi și alcool prost sau că, în loc de colinde, îți amintești țipete. De Crăciun, esti îndopat cu copilărie, ca un gâscan înainte de execuție. Tre’ să stai cumintel și să-i lași să ți-o bage pe gât: “Hai, guriță mare, mai ia o linguriță! Hai, ca, daca nu papi, ți-o mănâncă Gigel. Vrei să se facă el mare și tu
De Craciun, tragem pe nas bucurie si ne injectam cozonaci in vene by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20173_a_21498]
-
piticul Ghencea, care-i era șerb, și-l trimise într-un suflet să culeagă niscai bureți, câtă vreme dumnealui Nebunelea se va răfui cu neferii. — Ia aminte, cobure! îi zise voinicul. Să nu te faci nevăzut, că te dau la gâscan. De nimic nu se temea mai tare piticul decât de gânsacul spânzurat la celălalt oblânc al haiducului, care gânsac întindea turbat gâtul să-l înșface, ori de câte ori cobora lotrul din șa și se-ascundea prin mucezișuri, de unde ieșea la hăcuit ciocoi
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
că e organizat pentru fotbaliștii giolari și pentru arbitrii și președinții de cluburi aranjori. Așa că nici acolo n-ar fi loc pentru Dobrin. O fi avut oare Bunul Dumnezeu curiozitatea să arunce un ochi pe pămînt să-l vadă pe Gîscan jucînd fotbal? Iar dacă a avut, de-acolo să i se fi tras graba de a-l lua dintre noi și dintre proștii, mediocrii răzbunători și invidioșii care nu l-au lăsat să joace nici măcar un minut la Campionatul Mondial
Dobrin by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9130_a_10455]
-
încât mă temeam (eu, nu și tata) că o să pună foc, o să-și pună capăt zilelor sau o să pună mâna pe răngi. Și nu m-am temut degeaba. Într-o duminică dimineața, însorită, veselă, nu în cea în care un gâscan bătrân și înfoiat (Dobrin, ajuns la Oțelul Târgoviște) a prins șarpele vișiniu în cioc și a dat cu el de pământ, în alta, când tata era puțin răcit, unul dintre bărbații ăia tuciurii, trădat de iubita lui (într-un meci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
o sprijinim cu degetul mare, în stilul autorului. Când suntem gata-gata să ațipim, o confesiune neașteptată ne trezește brusc, ireversibil, și ni se fixează în minte pentru toată viața: „Am visat cândva că în loc de penis îmi crescuse un cap de gâscan care se tot agita, pentru a mă prinde cu ciocul de nas.“ Nu ne rămâne decât să-i urăm autorului ca toate visurile să i se împlinească. P.S. Câteva precizări: Autorul cărții Eseu despre orbire nu este Saramango, cum crede
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
au făcut să te orientezi către singura meserie în care mai poți să-ți etalezi virtuțile: politica. Și toate aceste decizii de care doar tu ești vinovat te-au transformat în nimic altceva decît în ceea ce ești tu acuma: un gîscan împăiat, un curcan fudul cu freză, un rostitor de banalități interesante, un ratat social, un om rău, cu sufletul otrăvit de celulita care i se așează șsic! corect așază, că doar sîntem filologi, domnule Andrei Gheorgheț pe fălci". Cronicarul citește
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10149_a_11474]
-
luăm la noi și niște lopeți, ca să avem cu ce ne extrage de sub nămeți? Sau să nu mai plecăm deloc? Dar dacă mâine o să fie mai rău? Decât să rămânem aici până la primăvară, să ne îndoape părinții ca pe niște gâscani, mai bine plecăm azi și vedem noi când ajungem acasă. Voi ce ziceți? Ajungem azi sau degerați, peste vreo trei zile? Să înceapă pariurile... UPDATE: Țup! Țup! Țup! Am învins! Suntem acasă. Revin după ce-mi trag nițel sufletul!
A te înzăpezi sau a nu te înzăpezi! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19541_a_20866]
-
pe-aici Hărnicuțele furnici! Cocoțat, stă pe gentuța, Un fluture cu vestuță. Zoresc pasul, lângă baltă Un brotac în apă salța, Râd acum de întâmplare, Mi-o fi văzut umbră mare? Trebuie să îmi schimb planul, În cale-mi iese gâscanul Și îl știu de astă vară, Că e pus pe chelfăneala. Pas, pas, pas, trec prin livadă, Curcile le văd grămadă Și iar am de ce mă teme, Curcanu-i umflat în pene. Cât pe ce să fac iar țuști! Când în
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
probleme ai venit pe la mine? —Așa e, taică, că la matale vine oamenii numai cu probleme. Vorba aia: nimeni nu pleacă de gras de acasă! Uite ce problemă am: zurliii ăia trei, Corcodușe și cu ai lui, mi-au șoimănit gâscanul ăl bătrân. L-au călcat pe picior cu tinicheaiua aia, cu care să plimbă. I-a văzut trei martori: Ilie al lui Cloță, Mitu lui Baibarac și Jan al lui Găoază. N-am sărăcit eu cu asta, domn’e șef
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
cu tinicheaiua aia, cu care să plimbă. I-a văzut trei martori: Ilie al lui Cloță, Mitu lui Baibarac și Jan al lui Găoază. N-am sărăcit eu cu asta, domn’e șef, că mai am 25 de gâște și gâscani. Dar îmi pare rău de bietul animal, că se chinuie. Nu vreau nimic de la ei sau de la familiile lor, dar pune-i tălică o țâră cu tălpili pe jar; să simtă! Știi cum zâce vorba: dacă nu e, înseamnă că
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
completă, le-am ținut o polologhie despre respectarea legilor despre „ce ție nu-ți place altuia nu-i face” și alte astfel de chestii educative. După ce am terminat eu cu preambulul, i-am întrebat ce s-a întâmplat cu bietul gâscan, cum a avut loc accidentul. A început Corcodușe: —Șefu’, noi n-avem nicio vină. Când am trecut pe lângă gâște, Tarzan a sărit la noi. — Cine e Tarzan? am întrebat eu. — Gâscanul; că așa l-a botezat pe el nea Ilie
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
i-am întrebat ce s-a întâmplat cu bietul gâscan, cum a avut loc accidentul. A început Corcodușe: —Șefu’, noi n-avem nicio vină. Când am trecut pe lângă gâște, Tarzan a sărit la noi. — Cine e Tarzan? am întrebat eu. — Gâscanul; că așa l-a botezat pe el nea Ilie. Aaa!... așa, și?! Păi, atunci Mehmet l-a mușcat pr Tarzan de căpățână și când s-a zbătut, ca să scape, a intrat cu piciorul sub roata zdrâng-cicletei și s-a accidentat
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
a ridicat pe vârfuri și i-a dat o pălmuță fiului ei unic. — Nu fu bine, da’-mi plăcu, i-a zis Corcodușe, după care a început să povestească. — Vezi matale, domn’e șef, când ne-ai chemat atuncea, cu gâscanul accidentat, noi am crezut că ăia care ne-au văzut și ne-au pârât la matale e nea Ilie al lu’ Cloță, nea Mitu al lu’ Baibarac și nea Jan al lu’ Găoază. Atunci ne-am gândit noi să ne
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
În costum de catifea, Cu cravată și curea. Duduca Didina, Dis-de-dimineață Dude duce-n piață, Dulci, pentru dulceață. Fana-Coțofana Fură fără frică Flori de filimică Strânse de furnică. Gâsca merge la bordei C-a gătit gulaș Grivei. Ga, ga, ga, gâscanul strigă Și gustă din mămăligă. Cucurigu-Gagu Pe gard ține hangu'. Gâsca sare pragu' Să-nghită gândacu'. Jaguarul la manej Joi se joacă cu un vrej. Luni ajunge în garaj Cu un jder în portbagaj. Mădă-Mădălina La manej muncește, Morcovi mărunțește
EXERCIŢII DE VORBIRE PENTRU CEI MICI de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349676_a_351005]
-
instalat din ce in ce mai rar, până s-a renunțat definitiv la el. Odată cu dispariția războiului din casă țărăneasca au dispărut din vorbirea oamenilor și sensurile unor cuvinte care desemnau componente ale acestuia precum: iepe pentru tălpici, moș și babă sau gașca și gâscan pentru dispozitivul care întorcea sulul din fața pe masura ce se adună țesătura, căi pentru scripeții care reglau ițele, minciunica pentru ultimul fuștel că și practica de a face Minciunica. Observăm în cazul prezentat cum unele cuvinte comune5au avut în trecut sensuri care
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
că în 1960 obiceiul se mai practică. Vezi și Varvară Magdalena Măneanu, Vestigiile arheologice și tradiții culturale, Editura MJM, Craiova, 2009, p.253 5. Minciunică-ultimul fuștel, a face Minciunica- a afla ursita, iepepentru tălpici, moș și babă sau gașca și gâscan pentru dispozitivul care întorcea sulul din față, pe masura ce se adună țesătura, căi pentru scripeții care reglau ițele. Referință Bibliografica: Măneanu Varvară Magdalena, Despre graiul local de Ziua Limbii Române / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 970, Anul
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
zboare înapoi, iar la scurtă vreme s-a mai întors încă una și a însoțit-o. - Eu cred că astea două erau o famile, adica soț și soție, și-a dat cu părerea Mara, și dacă s-a întors gâsca, gâscanul n-a lăsat-o singură, a venit după ea, fiindcă așa e în familie. De când privim noi în fiecare zi de iarnă aceste cârduri de gâște, niciodată nu am văzut să se întoarcă vreuna din cârdul cu care a plecat
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
marafeturi. Credul, fără minte multă A ajuns la tine-n burtă. Chiar de ți-e curata laba Tare murdară e treaba! 11.Doi pisoi Gâsca se mândrea în zori Cu cei zece puisori, Toți ieșiră pe tăpșan Paznic bun, tata gâscan. Doi căței cu păr vâlvoi Amar schiaună-n zăvoi Cu gândul la o friptură Au luat un pui în gură. Greșeală de neiertat, Plata pe loc a picat. Să vă spun ce au pățit? Gâscanul i-a pedepsit. Stau acuma cuminței
POEZIE PENTRU COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356117_a_357446]
-
ieșiră pe tăpșan Paznic bun, tata gâscan. Doi căței cu păr vâlvoi Amar schiaună-n zăvoi Cu gândul la o friptură Au luat un pui în gură. Greșeală de neiertat, Plata pe loc a picat. Să vă spun ce au pățit? Gâscanul i-a pedepsit. Stau acuma cuminței În curte cei doi căței, Langă pui de poți să crezi Pe căței nici nu-i mai vezi. Cu gâscanul cel viteaz Rost e să dați de necaz; Cand pe lângă pui v-aflați, Grijă
POEZIE PENTRU COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356117_a_357446]
-
Greșeală de neiertat, Plata pe loc a picat. Să vă spun ce au pățit? Gâscanul i-a pedepsit. Stau acuma cuminței În curte cei doi căței, Langă pui de poți să crezi Pe căței nici nu-i mai vezi. Cu gâscanul cel viteaz Rost e să dați de necaz; Cand pe lângă pui v-aflați, Grijă, să nu-l supărați! Referință Bibliografică: Poezie pentru copii / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 247, Anul I, 04 septembrie 2011. Drepturi de
POEZIE PENTRU COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356117_a_357446]
-
par chiar simpatice. Ajung uneori nu doar să le tolerez, ci chiar să le vânez, gustându-le pe-ndelete. De pildă, mi-a făcut plăcere să frânez brusc, pentru a acorda prioritate unui șir de gâște perfect aliniate, conduse de un gâscan țanțoș și tacticos, cu moț țeapăn. Tabloul acesta idilic, desprins parcă dintr-o felicitare de Crăciun, nu mă frapează așa de tare cum o face sonorul care l-a completat, venind din radioul de la bordul mașinii, unde se transmitea un
ROMÂNIA EDUCATIVĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368992_a_370321]
-
A-haa! Și făceau mutre de prostovani mirați, ducând mâna la ureche. Uite-așa jucau până noaptea târziu, când obosea și noaptea, privindu-i mirată, cu luna și toate stelele.. Dar ei nu oboseau. Erau superbi!.. Îmi aduc aminte când Nicu Gâscan, unul dintre cei mai buni dansatori, spunea: -Zi-i, bă, nea Mielache, o „Țiitură”! Da’, știi? Așa, ca pe sufletul meu. De fapt, „Țiitura” nu era un joc cu anumiți pași și reguli. Era un fel de sinteză a tuturor jocurilor
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]