72 matches
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > LA O HALBĂ CU BERE Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 886 din 04 iunie 2013 Toate Articolele Autorului LA O HALBĂ CU BERE - Mă găgăuță, chiar o crezi capabilă pe Eva să asculte balivernele și tâmpeniile tale, că tu-i oferi în dar stelele de pe cer? - Ce, ești gelos pe mine că-i cânt serenade? - Nu, dar nu mă lași să dorm... - Ca să vezi!... nici
LA O HALBĂ CU BERE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/La_o_halba_cu_bere_marin_voican_ghioroiu_1370294193.html [Corola-blog/BlogPost/346247_a_347576]
-
plecă fruntea. Îmi dați voie să vă conduc? - După tine, drăguțo. Între timp câțiva vechi „prieteni” se alăturară boierului, care-i pofti să-l urmeze. Conu Pandele se lovi cu mâna peste frunte și se mustră pe loc: „Thi, mare găgăuță mai sunt!... Ce-mi spuse mie coscarul de administrator să fac, iar eu îmi petrec timpul în crâșmă cu toți bețivii?... Nimic nu e întâmplător, poate reușesc ca să-i vorbesc, dar mă tem de limba cățeilor ăștia care mă iubesc
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
dar întrebându-l din nou de Zmaranda. L-am cam enervat și, uitându-se lung la mine, mi-a zis pe un ton ridicat: „Văd că ai ținere de minte scurtă, chiar dacă ai dovleacul destul de mare... dar e necopt!... Mă găgăuță, Zmaranda nu mai vine, chiar din seara asta îți iei frumușel postul în primire. Du-te și mănâncă, iar pe la ora șase te prezinți la mine ca să afli de-a fir a păr șmecheriile pe care trebuie să le știe
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
noi! Tot ce-n țările vecine e smintit și stârpitura, Tot ce-i însemnat cu pată putrejunii de natură, Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții, Toți se scurseră aicea și formează patrioții, Încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații, Bâlbâiți cu gura strâmba sunt stăpânii astei nații! Voi sunteți urmașii Romei? Niște răi și niște fameni! I-e rușine omenirii să vă zică vouă oameni! Și aceasta ciumă-n lume și aceste creaturi Nici rușine n-au
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_sa_ne_judece_dan_petrescu_1358242080.html [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
-a Dumnezeu, Uniți din vremuri ancestrale, Cum n-au fost alții pe pământ, Am înălțat pe plaiul sfânt Și mânastiri, și catedrale, În semn de legământ, Căci ne-ntrebăm astăzi, uimiți, Parcă ne-am trage din maimuțe, Conduși de niște găgăuțe: Cum de suntem acum uniți, Doar ... în bisericuțe?! Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Unirea la români / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1119, Anul IV, 23 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Valeriu Cercel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
UNIREA LA ROMÂNI de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Unirea_la_romani_valeriu_cercel_1390484807.html [Corola-blog/BlogPost/361580_a_362909]
-
criterii estetice par sintaxe pritocite și împănate cu expresii neaoșe. Nimic nu este mai firesc atunci când ești înzestrat cu armele necesare (literare) să adopți o atitudine fermă împotriva minților stoarse de lecțiile năclăite cu ipocrizii, oferite cu atâta larghețe de găgăuți cu clopotiri în creiere aglutinate, împotriva incompetenței erijate în vidanje desfundătoare din edulcorată imbecilitate cu infinitele sale metamorfoze. Stoparea lichelismului cu rânjete solemne și cu genuflexiuni de picioare printre scaieții servilismului autohton este dezideratul onest al scriitorului menit să îndrepte
MIHAI BATOG BUJENIŢĂ – DESTIN CU MODULAŢII DE ARHANGHEL ÎN LUPTĂ CU NEANTIZAREA de IOAN GLIGOR STOPIŢA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_gligor_stopita_mihai_batog_bujenita_destin_cu_modu_ioan_gligor_stopita_1327656913.html [Corola-blog/BlogPost/362426_a_363755]
-
și mă supun; Lasă-mi arma ... și-am plecat! - Hai și scoală, tu... oleacă! Dezbrăcarea ... îți ordon! Când nevasta mi-l împacă: - Ce faci, Ioane, ești nărod? - Pricepuși ceva, măi p*ță? Arma, calul și muierea ... Nu le dai, mă găgăuță Că pierzi, dracului, plăcerea! De-acum... minte să te-nveți Ține-ți arma, nu mai plânge Nu vreau să-aud de juveți ... Că sunt proști. Gata, ajunge! - Mulțumesc! Ești un om bun ... Și-a prins pușca de la cap. - Mă-nțelegi bine
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_parodi_marin_voican_ghioroiu_1362048467.html [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
că vreau să-l văd cum face pe el de frică, ha-ha-ha!... - Bravo! O să te descurci de minune..., la care Năică, privindu-l ca un vițel la poarta nouă, îl întrebă tam-nesam. - Și pe coana Corina... când o aranjez?... și găgăuță își frecă palmele de turul pantaloniilor, așteaptând cu gura căscată să audă ce-l învață prietenul și vecinul lui, Ion Bâzdoagă, zis "descurcărețul" satului. Bâzdoagă a-ncărcat arma cu două cartușe oarbe și i-a dat lui Năică o cană
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ix_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1360225403.html [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
Acasa > Impact > Scrieri > LA O HALBĂ CU BERE Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1215 din 29 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului LA O HALBĂ CU BERE Mă găgăuță, chiar o crezi capabilă pe Eva să asculte balivernele și tâmpeniile tale, că tu-i oferi în dar stelele de pe cer? Ce, ești gelos pe mine că-i cânt serenade? Nu, dar nu mă lași să dorm... Ca să vezi!... nici
LA O HALBĂ CU BERE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1398796065.html [Corola-blog/BlogPost/348009_a_349338]
-
executat cât de repede am putut și m-am prăvălit pe scaunul tapițat, indicat de funcționarul securității statului.Tot el, fire generoasă cum era, mi-a băgat sub felinare dosarul care mă privea și mi-a cerut scurt: Ia citește, găgăuță! Puteam să-l refuz, când el m-a rugat așa de frumos? Am deschis dosarul și pe prima pagină era o fotografie cu un text scris de mână de către mine: Suntem sfinți într-un rai mort‒ Asta cred eu despre
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1471276141.html [Corola-blog/BlogPost/368515_a_369844]
-
crezui și făcui așa cum îți povestii, de ajunsăi de pomină în sat. Ion Bâzdoagă îl bătu prietenește cu palmele pe genunchi și râzând cu gura până la urechi de nătărău, îi zise. - Pentru o gaură desfundată... vrei să ajungi în groapă, găgăuță? - Vreu să opresc păcatul, Ioane! - Regulatul și bătaia nu se mai dau înapoi, băiatule!... așa că ori îl încaleci și tu pe conașu' Pandelică, ori îi tragi o bătaie soră cu moartea; dar cum nici nu poți să-l înțepi pe la
PARTEA A VIII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_viii_a_pariul_bleste_marin_voican_ghioroiu_1360224803.html [Corola-blog/BlogPost/341402_a_342731]
-
noi! Tot ce-n țările vecine e smintit și stârpitura, Tot ce-i însemnat cu pată putrejunii de natură, Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții, Toți se scurseră aicea și formează patrioții, Încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații, Bâlbâiți cu gura strâmba sunt stăpânii astei nații! Voi sunteți urmașii Romei? Niște răi și niște fameni! I-e rușine omenirii să vă zică vouă oameni! Și aceasta ciumă-n lume și aceste creaturi Nici rușine n-au
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_sa_ne_judece_dan_petrescu_1358237316.html [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
Cel de sus. M: - Lasă să mă vadă, am și eu pomană pe lumea cealaltă, doar le-am făcut un bine. C: - Te cred și eu, dacă le bagi căldură-n oase..., mai bine nici că se putea. M: - Mă găgăuță, o să-i prindă foarte bine și la a ta: o cizmă electrică face minuni! C: - Cizmă electrică?!... M: - Ha-ha-ha!!!... Mare tâmpiut mai ești!... La ce dracu te gândești? C: - Păi... la nimic. (picolița le cere banii pe halbe) Păcat de
CIZMA ELECTRICĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1423816672.html [Corola-blog/BlogPost/367563_a_368892]
-
poate servi ca o lecție- etalon pentru toate Guvernele țărilor care acceptă imigranți... Este Adevărul adevărat pentru toate neamurile care pleacă cu traiul în alte țări: - SUNT DATORI SĂ ACCEPTE CULTURA ACELEI ȚĂRI CARE I-A ADOPTATȘI PUNCTUM. Rușii, bulgarii, găgăuții, ungurii, țiganii și alte minorități din Romania Mare și Mică să fie buni să accepte limba, obiceiurile și tradițiile noastre naționale românești. Referință Bibliografică: O lecție de conviețuire pașnică / Iacob Cazacu Istrati : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1842, Anul
O LECŢIE DE CONVIEŢUIRE PAŞNICĂ de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1452969573.html [Corola-blog/BlogPost/378554_a_379883]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > LA O HALBĂ CU BERE Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 807 din 17 martie 2013 Toate Articolele Autorului LA O HALBĂ CU BERE - Mă găgăuță, chiar o crezi capabilă pe Eva să asculte balivernele și tâmpeniile tale, că tu-i oferi în dar stelele de pe cer? - Ce, ești gelos pe mine că-i cânt serenade? - Nu, dar nu mă lași să dorm... - Ca să vezi!... nici
LA O HALBĂ CU BERE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/La_o_halba_cu_bere_marin_voican_ghioroiu_1363585940.html [Corola-blog/BlogPost/342158_a_343487]
-
ceva până acum? Nimic. Știți de ce? Fiindcă suntem o „națiune prea deșteaptă” ca să mai avem nevoie de istorie. În schimb, „percep” câte ceva unii dintre „ex-bravii noștri conducători”, ba că circumferința ar avea 380 de grade, ba că „nafta vine de la găgăuți”, ba că „gazâli ies nu pi borta șeia”, ba că ei, copiii, ar „trebui împușcați”, iar „descoperirea mileniului III” este că Iisus Hristos s-a născut pentru a fi Primul comunist / lenineț. Dar să revenim la Marx, care nota: „În
Cum s-au comportat rușii și ungurii / Karl Marx despre români by http://balabanesti.net/2014/09/07/cum-s-au-comportat-rusii-si-ungurii-karl-marx-despre-romani/ [Corola-blog/BlogPost/339980_a_341309]
-
musulmani așezați aici din ce în ce mai numeroși, cuprinde în continuare o populație de "Ghiauri" printre care administrația otomană îi deosebește pe "Ladinlar" (Evrei de limbă spaniolă, veniți în Imperiul otoman din Andaluzia, după cucerirea Grenadei de către catolici), pe "Ermenlar" (Armeni), pe "Gök-Oğuzlar" (Găgăuți), pe "Rumlar" (Greci), pe "Cingene" (Țigani), pe "Bulgarlar" (Bulgari) și pe "Iflaklar" (Români), aceste două ultime grupuri fiind cele mai numeroase. Românii dobrogeni băștinași, care își spuneau "Dicieni" (nume care după George Vâlsan provine de la cetatea Vicina menționată în cronicile
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
liric dusă cu „armele“ satirei / pamfletului împotriva împotriva „saltimbancilor și irozilor“ din contemporaneitate, împotriva epigonilor: „glorii“ stradale, ori de cafenea, „canalii de uliți“, „panglicari în ale țării“ și vânzători de Patrie, împotriva „vulpilor evlavioase din Sfatul țării“, a „fonfilor“, „flecarilor“, „găgăuților și gușaților, bâlbâiți cu gura strâmba“ că „stăpâni ai nației“, stricători de limbă, de obiceiuri etc., încheind prin invocarea înaltului spirit justițiar carpato-dunărean, întruchipat de Vlad Țepeș), aflată între manuscrisele poetului de la Academică Bibliotecă Română din București, sub indicativul A-
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
Evrei și Armeni) pe lângă vechile târguri moldovenești ale Bălților, Orheiului, Chișinăului și Tighinei. În Bugeac, Rusia a procedat la schimbări de populații și de denumiri, alungând turcii și tătarii spre Imperiul otoman, iar românii moldoveni spre România, înlocuindu-i cu găgăuți și bulgari veniți din sudul Dunării, cu nemți veniți din Șvabia și din Würtemberg, cu Elvețieni din Valais (la Șaba), cu ruși și ucraineni desigur, în timp ce localități ca Frumoasa, Oblucița, Tighina, Ciubărciu, Zoreni, Cetatea Albă sau Codăești erau desemnate de
Istoria Moldovei () [Corola-website/Science/297920_a_299249]
-
Miliutin din Răspopeni. Se cere menționat și Partidul Libertății lui Conrad. Tinerii s-au constituit În 1940 la Orhei la Liceul “Vasile Lupu” În organizația Mahadaconda, având În frunte pe Anatol Cumer și fratele lui. Erau 32 membri, dintre care găgăuți, elevi care au Înțeles că ceea ce s-a petrecut nu era firesc. și fetele au participat, iar lor li s-au alăturat și 2 profesori de 24 ani. Depuneau jurământ, lipeau prin oraș documente despre foamea instalată. Armata română era
Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
când se fac alegeri comunale să se afirme principii politice, mai ales la noi în țară, unde avem atâta lipsă de spirit pozitiv, de însușiri utile, de inteligență și onestitate administrativă? Intre un primar inteligent, harnic și onest și un găgăuță ori un claqueur politic cuvintele de coterie trebuiesc să determine preferința alegătorilor contribuabili? Noi știm că școala ai cărei adepți sunt astăzi la putere răspunde afirmativ la aceste întrebări. Pentru acești onorabili nu este nimica mai important decât căpătuirea înregimentaților
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că acestor predispuneri nu le convine decât limba vorbită de părinți. Turcii erau mai simpli în procederea lor. Ei, pentru a deznaționaliza, tăiau la zeci de mii de oameni limba din gură, osîndindu-i să fie muți. Rezultatele au fost strălucite. "Găgăuții", cari sânt strănepoții acelor oameni, trec la toate națiunile din Orient drept indivizi escesiv de... cuminți. Toată lumea știe ce-nsemnează la noi, la sârbi, la turci chiar, vorba "găgăuță"; om care nu e în toată firea, "cretin". La asemenea cretinizare a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
oameni limba din gură, osîndindu-i să fie muți. Rezultatele au fost strălucite. "Găgăuții", cari sânt strănepoții acelor oameni, trec la toate națiunile din Orient drept indivizi escesiv de... cuminți. Toată lumea știe ce-nsemnează la noi, la sârbi, la turci chiar, vorba "găgăuță"; om care nu e în toată firea, "cretin". La asemenea cretinizare a spiritului, a singurului instrument de care dispune omul în greaua sa luptă pentru existență, duc tendențele de deznaționalizare pretutindenea. Nu crește o plantă bine și normal {EminescuOpXI 125
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pare că pentru țara noastră, împreună cu guvernul ei, au sosit vremea de a se ocupa în mod radical de soarta românilor din a dreapta Dunărei. Deja "Vulturul", foaia intereselor bulgare, tipărită la Ploiești, începe a-i numi numai cu porecla de "găgăuți " și aceasta o face în inima țărei românești; deja aviditatea teritorială grecească, sârbească și bulgărească începe a-i privi ca neexistând pe fața pământului, încît s-ar putea prezice că, lăsîndu-i pe mâna fraților creștini, tocmai români [i] vor fi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
grecizeze și pe acești nenorociți, introducîndu-le în biserici și școli limba greacă. Din cauza aceasta unii din acești gagauzi s-au grecizat și s-au făcut mai mari inimici fraților lor bulgari decât chiar grecii proprii. Pentru acești gagauzi (și nu găgăuți) s-a vorbit în Vulturul, iar nu pentru românii din Macedonia. " - Reproducem cu plăcere această rectificare a ziarului "Vulturul" și adaogem numai că eroarea noastră a provenit din motivul simplu că ziarul amintit, vorbind despre populația Macedoniei, au împărțit-o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]