133 matches
-
până nu mă gonesc eL. De altfel, m-am și învechit. Altcum se fura pe vremea mea și altcum azi... Ăștia tinerii lucrează mai subțire, cu lama, cu briciul, s-au făcut șuți. Noi tâlhăream la drumu mare, era altceva. Găinari proști! Puneam pucioasă în gura cotețelor, amețeam corcovițele și le băgăm capul sub aripă, să nu țipe. Ziceam că sîntem niscaiva deștepți! Da când mă uit la ei, mă minunez: uite, bă, că proști mai eram! Frații trăiesc o lună
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
PARASCHIV: Ești atât de rău, atât de scârbos... MACABEUS (Chinuit.): Ce să fac? PARASCHIV: Ai suferit mult? MACABEUS: Eu? Aș! PARASCHIV: Eu credeam c-ai suferit mult... MACABEUS: Țuț. I-am pus pe alții... PARASCHIV: Știu, știu... ești așa de găinar, așa de găinar... MACABEUS (Dulce.): Hai, gura! PARASCHIV: Parcă aș vrea să dorm... MACABEUS (Exasperat.): Da’ dormi odată! PARASCHIV: Da’ mi-e frică... MACABEUS: Dormi... Te păzesc eu... PARASCHIV: Da’ mi-e frică... MACABEUS: Dormi, dolofanule, dormi... PARASCHIV: Te-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
de rău, atât de scârbos... MACABEUS (Chinuit.): Ce să fac? PARASCHIV: Ai suferit mult? MACABEUS: Eu? Aș! PARASCHIV: Eu credeam c-ai suferit mult... MACABEUS: Țuț. I-am pus pe alții... PARASCHIV: Știu, știu... ești așa de găinar, așa de găinar... MACABEUS (Dulce.): Hai, gura! PARASCHIV: Parcă aș vrea să dorm... MACABEUS (Exasperat.): Da’ dormi odată! PARASCHIV: Da’ mi-e frică... MACABEUS: Dormi... Te păzesc eu... PARASCHIV: Da’ mi-e frică... MACABEUS: Dormi, dolofanule, dormi... PARASCHIV: Te-am făcut vreodată broscoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
scurtă vreme această populație de cântătoare a scăzut în așa măsură, încât, în ultimele nopți, abea dacă mai spărgeau noaptea și zorile, câte un cucurigu, ici-colo. Mătușa fântânarului din centrul așezării avea cel mai mare, frumos și vestit cocoș. țiganii găinari au vrut să dea lovitura și la fântânăreasă. Cocoșul, însă, de toate cele patru ori, când a fost atacat,a scăpat cu bătutul din aripi și cu zburatul, pe vârful casei celei noi, din mijlocul curții. De teamă, frumoasa vietate
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
încât să le dea cu ardei iute pe suzetă, ca să-i dezvețe să mai bage-n gură ce-au furat. Dar în compensație poporul acesta este de-o vigilență, cum nu s-a mai întâlnit la nimeni, față de potențialul, mic găinar, care poate răsări de oriunde. Poate de aceea prietenul meu de la țară și-a luat un cățel de curte, pe care, fiindcă e mititel, firește, l-a botezat Boc. Cică să păzească avutul casei de hoți! După umila mea părere
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
iar uneori și direct, el e produsul unei mojicești oprimări orientale. El e doar derivatul modern al ciocoiului de altădată." Desigur, N. Davidescu produce o exagerare cînd înfățișează opera lui Caragiale populată exclusiv de o lume de "lichele, proști, agramați, găinari, pești, curve, inconștienți sau numai meschini", fără "un singur om cinstit și întreg", adăugînd și "lipsa totală a oricărei femei în sensul adevărat al cuvîntului" precum și preoții care sunt "porci, bețivi, criminali și hoți". La această inventariere de coșmar se
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
degradată în concretul vieții. Decăzută în cea mai sinistră deriziune, speranța redresării existențiale devine un bâlci grotesc, un circ pestriț, mortificat și agitat, o debandadă deșucheată în care țopăie principiile egalității, fraternității, dreptății și justiției, în bâlbâielile aberante ale unor găinari mărunți, puși obsesiv și iremediabil pe furtișaguri, trândâvie, escrocherie, hoinăreală și cerșetorie [...] Spectacolul este sobru, amar și pestriț, măcinat de domnia fatală a kitschului. Coroziv, necruțător și sumbru, în ciuda exuberanței sale coloristice vestimentare (în care scenografa Geta Mendinschi aduce o
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Fischer monopolizase arendarea pămîntului. Iorga nu pare să fi avut nici un contact cu Weber (nu a reușit să aprecieze sociologia), iar părerea lui despre Fischer s-a rezumat la comentariul că acesta "nu este deloc mai bun decît șarlatanii și găinarii pe care mi-i amintesc din copilărie"181. Își demonstrează astfel lipsa de înțelegere față de economia secolului al XX-lea; față de felul în care faptele lui Fischer transformau societatea tradițională într-una modernă, chiar dacă prin metode destul de reprobabile. În România
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]