41 matches
-
Păscu), născută la 13 mai 1929 în localitatea Sighetu Marmației, județul Maramureș, România, fiica lui Păscu Dumitru și Ileana, cu domiciliul actual în Suedia, Stocksund, Brovagen 7 A. 269. Dohji Măricica (n. Nechita), născută la 7 octombrie 1958 în localitatea Găinești, județul Suceava, România, fiica lui Nechita Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, Stocksund Brovagen 7 A. 270. Stancu Ștefan, născut la 22 februarie 1969 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Ștefan și Doina, cu domiciliul actual în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198263_a_199592]
-
Spătărești Comuna Forăști Sate: Forăști, Antoceni, Boura, Manolea, Oniceni, Roșiori, Ruși, Țolești, Uidești Comuna Mălini Sate: Mălini, Iesle, Poiana Mărului, Pâraie, Văleni-Stânișoara Comuna Rădășeni Sate: Rădășeni, Lămășeni, Pocoleni Comuna Râșca Sate: Râșca, Buda, Dumbrăveni, Jahalia, Slătioara Comuna Slatina Sate: Slatina, Găinești, Herla Comuna Vadu Moldovei Sate: Vadu Moldovei, Ciumulești, Cămărzani, Dumbrăvița, Ioneasa, Mesteceni, Movileni, Nigotești Comuna Valea Moldovei Sate: Valea Moldovei, Mironu Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 6 Municipiul RĂDĂUȚI Localitate componentă: Rădăuți Orașul MILIȘĂUȚI Localități componente: Milișăuți, Bădeuți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Aluniș, Dămțeni, Roșioara, Târgu Găngulești, Valea Mare Comuna Alunu Sate: Alunu, Bodești, Colțești, Igoiu, Hac iu, Ocracu, Roșia Comuna Copăceni Sate: Ulmetu, Bondoci, Bălteni, Copăceni, Hotărasa, Vețelu Comuna Diculești Sate: Băbeni-Oltețu, Budești, Colelia, Diculești Comuna Făurești Sate: Milești, Bungețani, Făurești, Găinești, Mărcușu Comuna Fârtățești Sate: Fârtățești, Afânata, Becșani, Cuci, Cățetu, Dejoi, Dozești, Dăncăi, Giulești, Giuleștii de Sus, Gârnicet, Măricești, Nisipi, Popești, Rusănești, Seciu, Șotani, Stănculești, Tanislavi, Valea Ursului Comuna Ghioroiu Sate: Ghioroiu, Căzănești, Herăști, Mierea, Poienari, Știrbești Comuna Grădiștea Sate: Grădiștea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
1498 este menționat satul Mălini. Din aceeași sursă aflăm că la 21 martie 1551, Iliaș al II-lea Rareș întărește Mănăstirii Voroneț întreg satul Mălini. Zece ani mai târziu, Alexandru Lăpușneanu donează Mănăstirii Slatina satul Mălini, împreună cu satele Drăceni și Găinești rămânând sub administrarea mitropolitului Grigorie până la 1864, când are loc secularizarea averilor mănăstiresti. În 1821, locuitorii de aici sunt martorii trecerii trupelor eteriste si turcești spre și dinspre Mănăstirea Slatina. Prin legea din 1864, Mălinii împreună cu satele văii: Suha Mare
Comuna Mălini, Suceava () [Corola-website/Science/301969_a_303298]
-
lui Frumosu Vasile și Veronica, cu domiciliul actual în Germania, 97078 Wurzburg, Romische Klinge 2, cu ultimul domiciliu din România, Arad, str. Banu Mărăcine, bl. 5, ap. 9, județul Arad. 450. Gobbel Luminița, născută la 22 decembrie 1961 în satul Găinești, comuna Slatina, județul Suceava, România, fiica lui Scutelnicu Dumitru și Emilia, cu domiciliul actual în Germania, 72072 Tubingen Buhl, Romerstr. 24, cu ultimul domiciliu din România, sătul Găinești, comuna Slatina, județul Suceava. 451. Hermann Rodica, născută la 29 noiembrie 1951
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
județul Arad. 450. Gobbel Luminița, născută la 22 decembrie 1961 în satul Găinești, comuna Slatina, județul Suceava, România, fiica lui Scutelnicu Dumitru și Emilia, cu domiciliul actual în Germania, 72072 Tubingen Buhl, Romerstr. 24, cu ultimul domiciliu din România, sătul Găinești, comuna Slatina, județul Suceava. 451. Hermann Rodica, născută la 29 noiembrie 1951 în localitatea Laslau Mic, județul Mureș, România, fiica lui Ciuta Nicolae și Sofia, cu domiciliul actual în Germania, 81825 Munchen, Lehrer Gotz weg 15 a, cu ultimul domiciliu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
Făurești este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Bungețani, Făurești, Găinești, Mărcușu și Milești (reședința). Comună Făurești este situată în partea de sud a județului Vâlcea,pe malul stâng al râului Olteț, la intersecția meridianului 24 grade și 43 minute longitudine estică cu paralelă de 44 grade și 30 minute latitudine
Comuna Făurești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302021_a_303350]
-
principalele centre urbane - 50 km distanță de municipiul Drăgășani ,10 km distanță de orașul Bălcești,45 km distanță de municipiul Craiova,45 km distanță de orașul Balș și 100 km distanță de municipiul Rm. Vâlcea. Componentă: Făurești - centru administrativ, Milești, Găinești, Bungețani și Mărcușu; Suprafață: 3085 ha ; Căi de acces: DJ 643, 644A; Comună Făurești se află la 100 km distanță de reședință de județ Râmnicu Vâlcea. Principalele activități economice ale locuitorilor comunei se desfășoară în agricultură, cu ramurile ei de
Comuna Făurești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302021_a_303350]
-
altitudinea maximă - 1.530 m, se află în centrul unui mare sinclinal înălțat, în alcătuirea căruia se află o masă importantă de conglomerate cretacice de Ceahlău). Pe rocile mai puțin rezistente s-au format depresiuni de facies petrografic, ca depresiunea Găinești, pe Suha Mică (pe șisturi argiloase și marne bituminoase oligocene), depresiunile Pipirig, cea de pe Ozana și de pe Hangu, pe Bistrița (pe marnocalcarele cretacic-superioare de Hangu), aceasta din urmă acoperită acum de apele lacului de acumulare Izvorul Muntelui. În aceleași roci
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
a existat și o biserică, ceea ce înseamnă că acolo a fost o așezare cu mai multe familii. Se mai știe că din cauza unor evenimente sociale(năvăliri, neînțelegeri cu stăpânii, bătălii) sau poate din cauza inundațiilor oamenii s-au mutat în comuna Găinești, astăzi sat component al comunei Slatina. Se pare că o parte din aceste familii s-au mutat spre pădure, în zona vestică a satului actual Valea Moldovei, unde se spune că s-au găsit urmele unei biserici sub pădure, pe
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
A fost lovit de trăsnet pe drum, au zis. S-a făcut praf ! Un avion al companiei poloneze LOT, care face cursa Varșovia - Salonic, plecat ieri din capitala Poloniei, s-a prăbușit la ora 17 :30, în pădurea Negrileasa, lângă Găinești (...). Avionul s-a sfărâmat complet și toți călătorii au fost omorâți. Se crede că avionul a fost lovit de trăsnet. Printre victime, cunoscutul aviator Ionel Fernic (...). După funeraliile reginei a urmat imediat incinerarea lui Fernic, a rămășițelor sale găsite în
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
sfărâmat complet și toți călătorii au fost omorâți. Se crede că avionul a fost lovit de trăsnet. Printre victime, cunoscutul aviator Ionel Fernic (...). După funeraliile reginei a urmat imediat incinerarea lui Fernic, a rămășițelor sale găsite în pădurea Negrileasa, lângă Găinești, alături de celelalte victime. O masă mare de oameni era strânsă în fața crematoriului de lângă Parcul Carol. Toată lumea muzicală era în doliu, suspinând la vederea fumului care a început să atingă cerul. Cu capetele în pământ, Dorel Livianu, Manole Stroici, Nicolae Kirițescu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
cu o cutie de chibrituri și am avut 60 de cutii. Și am numărat sâmburii dintr-o cutie și am găsit 1200 semințe și am zis că-s 1000. La începutul anului 1908, m-am dus cu bădica Dumitru la Găinești, la fabrica lui Gustav Aicler și am adus o căruță mare de scânduri de brad ca să fac stupi. Cine era bădica Dumitru? Era fratele mamei mele. Un țăran și frumos și omănos și foarte deștept și înțelept. Și tare mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
au prins numai pe jumătate. În 1908 m-am dus la hram la Rădășeni de Sf. Mercore. Și m-am oprit la preotul Neculai Iordăchescu, un preot și el și preoteasa numai bunătate. Și acolo a venit brigadirul Silvic de la Găinești județul Suceava cu Doamna și cu o cumnată a lor, sora Doamnei brigadirului și o chema Domnișoara Aneta Grigorescu. Dar ori era frumoasă ori nu era. Și a venit un scripcar cu cobzar. Și preotul Iordăchescu i-a băgat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
bunica . Bunicii mei au murit de tineri și odihnesc în curtea bisericii vechi din Rădășeni. Mama a rămas orfană de copil și a fost nevoită să stea la mătușa noastră sora ei Amalia Stamati căsătorită cu brigadierul Alexandru Stamati din Găinești decedat subit în 1918. La ei a stat mama până s-a căsătorit cu diaconul profesor Leon Băncilă. Păcat că viața le-a fost atât de scurtă și n-au reușit să se bucure de ea. Tata s-a stins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
soția lui Costică Maxim, a fost frumoasă în tinerețea ei ca o zână din povești. Costică Maxim a făcut școala comercială în Iași. Și din anul 1919 a fost numit director de fabrică de la Suha Mălini și de acolo la Găinești Râșca. Peste 40 de ani a fost director de fabrici de cherestea. A fost un om foarte bun, dar bunătatea lui a fost răsplătită cu rău. Și Costică Maxim a decedat la 14 februarie 1967 după o lungă și grea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cercei de aur; 15. un panaghiar; 16. în cutia Sf. Grigore o cruciuliță aurită cu Sf. Lemn. Drept care s-a încheiat prezentul Proces-verbal. ss. Al. Tzigara-Samurcaș ss. Gherontie Negruț ss. Evloghie Nichita ss. Paisie Cozma ss. Ambrozie Florescu Primarul Comunei Găinești ss. Iacob Dumitral PROCES-VERBAL Nr. 2 Potrivit înaltului ordin al Marelui Cartier General Nr. 30/11 octombrie 1916, prin care subsemnatul sânt însărcinat a transporta Tezaurele mănăstirești, ducându-le provizoriu la loc de siguranță, azi, 14 octombrie 1916, de față
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
amintirile despre evenimentele din 1956, cu ecouri în România, povestite cu talent mai ales de Oltea Ștefănescu - este vorba de una dintre cele mai frumoase narațiuni ale cărții. Nu toate interviurile se cimentează în jurul poveștii (Ileana Verziu-Pogăceanu - despre deportarea la Găinești, Sultana Caramihai - despre prigoana aromânilor, familia Aschembrener - despre deportarea în Urali, Lidia Toher, exilată în Anglia, Nicolae Voiculescu - despre exilul german, Marianne Helene Faber - despre prigoana sașilor, Silvia Hilde Gheorghian, Maria Georgeta Teodorescu - despre deportarea din Cadrilater, Harry Kuller - despre
Stigmate exemplare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4036_a_5361]
-
la 55 vagoane în 1934), iar din pădurea Bereslogi se aduceau, în gara Heci, mari cantități de produse forestiere, folosindu-se în acest scop, după 1906, o cale ferată îngustă pe care circulau trei locomotive și 80 de vagoane. La Găinești, pe Domeniul Coroanei Mălini, funcționa din 1888, o fabrică de cherestea cu 6 gatere, una de mobilă din fag și brad și una de talaj pentru împachetat. O altă fabrică de cherestea cu patru gatere era la Iesle, tot în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
O altă fabrică de cherestea cu patru gatere era la Iesle, tot în comuna Mălini. Ambele fabrici, în anul 1913, au fasonat 30.000 metri cubi lemn, fără cel de rezonanță și capace pentru pianănumai încheiate) pentru export. Fabricile din Găinești și Iesle erau telefonizate înainte de anul 1906 și prin Oficiul Mălini, puteau comunica telegrafic cu toată țara. Până în anul 1926, lungimea totală a liniilor telegrafice a ajuns la 15.887 de km, legând între ele tot mai multe localități pe
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
numeroase și variate meserii. Era dezvoltată industria lemnului, tăbăcăriei și a morăritului. Se fabricau mobile și lemn curbat, săpun, lumânări, clei, pălării, frânghii, olărie, cărămidă și altele. Existau mari depozite de cherestea, provenită de la fabricile din localitate și de la Râșca, Găinești și Suha. Se făcea comerț cu vite și cereale, cu lemnărie brută și fasonată, cu pielării, brânzeturi, fructe și altele. Relațiile întinse, în țară și peste hotare, ale negustorilor și oamenilor de afaceri, volumul important de corespondență provenit de la autoritățile
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Pașcani-Stoniceni Prăjescu; Moțca-Miroslovești-Ciohorani. La începutul anului următor, în toate comunele rurale, cu excepția comunelor Forăști și Valea Seacă, exista la primărie cel puțin un post telefonic. Unele comune aveau chiar două sau mai multe posturi telefonice. Al doilea post telefonic la Găinești aparținea Ocolului Silvic, iar la Văleni, Domeniului Coroanei. La Mălini, două posturi telefonice se aflau la primărie și câte un post, la SART și la Domeniul Coroanei, iar la Lespezi, din cele 6 posturi telefonice existente, trei aparțineau comunei sau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
comunelor Baia și Mălini. Prefectura nu avea pe atunci circuit telefonic direct cu Mălini și toate convorbirile trebuiau obținute prin Oficiul Telefonic al Societății Anonime Române de Telefoane. Din această cauză, comunicarea cu comunele Mălini, Cornu Luncii, Văleni, Drăceni și Găinești era anevoioasă. Din fondurile de investiții ale județului, nu s-au construit în anul 1934, decât câteva noi trasee telefonice: Uidești-Forăști(5 km), Topile-Valea Seacăă 4 km) și Liteni-Știrbăț(6 km). În cele din urmă, linia telefonică Baia-Mălini a fost
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
au aparținut de plasele Pașcani și Lespezi, fără comuna Dolhasca, au intrat în componența raionului Pașcani. În raionul Fălticeni au rămas un număr de 27 comune rurale: Baia, Băișești, Bogdănești, Boroaia, Bunești, Ciumulești, Dolhasca, Dolhești, Drăceni, Drăgușeni, Fântâna Mare, Forăști, Găinești, Hârtop, Horodniceni, Liteni, Mălini, Pleșești, Poiana Mărului, Preutești, Probota, Rădășeni, Râșca, Rotopănești, Sasca, Uidești și Valea Glodului, la care s-a mai adăugat ulterior comunele Chilișeni, Fântânele, Reuseni, Tudora, Udești și Vorona. La 1 ianuarie 1951, funcționau oficii la: Fălticeni
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în care un oficiu nu era rentabil, dar au fost și excepții. În perioada 1951-1967, în raionul Fălticeni sau înființat 39 de unități PTTR, din care 9 oficii comunale: Cornu Luncii și Drăgușeni( 1951), Bogdănești și Dolhești(1953), Ciumulești(1954), Găinești(1956), Tudora și Baia(1964), Fântânele(1967), la care s-a mai adăugat din anul 1961, Oficiul Udești, venit de la Suceava, și 29 de agenții: Baia și Găinești(1953), Drăceni, și Valea Glodului(1954), Forăști, Manolea, Preutești, Pleșești, Râșca, Șoldănești
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]