41 matches
-
la 55 vagoane în 1934), iar din pădurea Bereslogi se aduceau, în gara Heci, mari cantități de produse forestiere, folosindu-se în acest scop, după 1906, o cale ferată îngustă pe care circulau trei locomotive și 80 de vagoane. La Găinești, pe Domeniul Coroanei Mălini, funcționa din 1888, o fabrică de cherestea cu 6 gatere, una de mobilă din fag și brad și una de talaj pentru împachetat. O altă fabrică de cherestea cu patru gatere era la Iesle, tot în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
O altă fabrică de cherestea cu patru gatere era la Iesle, tot în comuna Mălini. Ambele fabrici, în anul 1913, au fasonat 30.000 metri cubi lemn, fără cel de rezonanță și capace pentru pianănumai încheiate) pentru export. Fabricile din Găinești și Iesle erau telefonizate înainte de anul 1906 și prin Oficiul Mălini, puteau comunica telegrafic cu toată țara. Până în anul 1926, lungimea totală a liniilor telegrafice a ajuns la 15.887 de km, legând între ele tot mai multe localități pe
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
numeroase și variate meserii. Era dezvoltată industria lemnului, tăbăcăriei și a morăritului. Se fabricau mobile și lemn curbat, săpun, lumânări, clei, pălării, frânghii, olărie, cărămidă și altele. Existau mari depozite de cherestea, provenită de la fabricile din localitate și de la Râșca, Găinești și Suha. Se făcea comerț cu vite și cereale, cu lemnărie brută și fasonată, cu pielării, brânzeturi, fructe și altele. Relațiile întinse, în țară și peste hotare, ale negustorilor și oamenilor de afaceri, volumul important de corespondență provenit de la autoritățile
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Pașcani-Stoniceni Prăjescu; Moțca-Miroslovești-Ciohorani. La începutul anului următor, în toate comunele rurale, cu excepția comunelor Forăști și Valea Seacă, exista la primărie cel puțin un post telefonic. Unele comune aveau chiar două sau mai multe posturi telefonice. Al doilea post telefonic la Găinești aparținea Ocolului Silvic, iar la Văleni, Domeniului Coroanei. La Mălini, două posturi telefonice se aflau la primărie și câte un post, la SART și la Domeniul Coroanei, iar la Lespezi, din cele 6 posturi telefonice existente, trei aparțineau comunei sau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
comunelor Baia și Mălini. Prefectura nu avea pe atunci circuit telefonic direct cu Mălini și toate convorbirile trebuiau obținute prin Oficiul Telefonic al Societății Anonime Române de Telefoane. Din această cauză, comunicarea cu comunele Mălini, Cornu Luncii, Văleni, Drăceni și Găinești era anevoioasă. Din fondurile de investiții ale județului, nu s-au construit în anul 1934, decât câteva noi trasee telefonice: Uidești-Forăști(5 km), Topile-Valea Seacăă 4 km) și Liteni-Știrbăț(6 km). În cele din urmă, linia telefonică Baia-Mălini a fost
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
au aparținut de plasele Pașcani și Lespezi, fără comuna Dolhasca, au intrat în componența raionului Pașcani. În raionul Fălticeni au rămas un număr de 27 comune rurale: Baia, Băișești, Bogdănești, Boroaia, Bunești, Ciumulești, Dolhasca, Dolhești, Drăceni, Drăgușeni, Fântâna Mare, Forăști, Găinești, Hârtop, Horodniceni, Liteni, Mălini, Pleșești, Poiana Mărului, Preutești, Probota, Rădășeni, Râșca, Rotopănești, Sasca, Uidești și Valea Glodului, la care s-a mai adăugat ulterior comunele Chilișeni, Fântânele, Reuseni, Tudora, Udești și Vorona. La 1 ianuarie 1951, funcționau oficii la: Fălticeni
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în care un oficiu nu era rentabil, dar au fost și excepții. În perioada 1951-1967, în raionul Fălticeni sau înființat 39 de unități PTTR, din care 9 oficii comunale: Cornu Luncii și Drăgușeni( 1951), Bogdănești și Dolhești(1953), Ciumulești(1954), Găinești(1956), Tudora și Baia(1964), Fântânele(1967), la care s-a mai adăugat din anul 1961, Oficiul Udești, venit de la Suceava, și 29 de agenții: Baia și Găinești(1953), Drăceni, și Valea Glodului(1954), Forăști, Manolea, Preutești, Pleșești, Râșca, Șoldănești
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
comunale: Cornu Luncii și Drăgușeni( 1951), Bogdănești și Dolhești(1953), Ciumulești(1954), Găinești(1956), Tudora și Baia(1964), Fântânele(1967), la care s-a mai adăugat din anul 1961, Oficiul Udești, venit de la Suceava, și 29 de agenții: Baia și Găinești(1953), Drăceni, și Valea Glodului(1954), Forăști, Manolea, Preutești, Pleșești, Râșca, Șoldănești și Văleni Stânișoara(1955), Horodniceni și Probota(1956), Fântâna Mare, Rădășeni și Sasca Mică(1960), Bălușeni Stamate, Fântânele, Plăvălari, Rotopănești, Știrbăț și Tudora(1961), Budeni și Oniceni(1962
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Mică(1960), Bălușeni Stamate, Fântânele, Plăvălari, Rotopănești, Știrbăț și Tudora(1961), Budeni și Oniceni(1962), Bunești și Hârtop(1963), Moișa și Poiana Mărului(1964) și Vorona(1965). În aceeași perioadă au fost desființate 12 agenții. Unele prin transformare în oficii: Găinești(1956), Baia și Tudora(1964) și Fântânele(1967), iar altele și-au încetat activitatea din vina angajaților: Forăști și Văleni Stânișoara(1956), Manolea și Râșca(1957), Horodniceni(1958), Valea Glodului, Bălușeni Stamate și Moișa(1967). Două agenții, Horodniceni și Râșca
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de factori poștali localiăpedestru sau cu bicicleta), mai multe cu 12 față de 1958. La oficiile Boroaia, Cornu Luncii, Dolhești, și Liteni, se formaseră între timp a doua, iar la Mălini a treia, distanță de distribuire. În localitățile Ciumulești, Drăgușeni și Găinești, factorii rurali de circumscripție au fost înlocuiți cu locali. Câte două distanțe de distribuire exista la oficiile Tudora și Udești. Factorii poștali, urbani și rurali locali, executau de regulă o singură cursă de distribuire pe zi. Cele 37 de circumscripții
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
numărul salariaților, exprimat în procente, indica 15,74% la Dolhasca, 11,11% Liteni, 10,19% Udești, 8,34% Cornu Luncii, Mălini, 7,40% Bogdănești, Tudora, 6,48% Boroaia, Dolhești, 5,56% Ciumulești, 4,63% Drăgușeni, 3,70% Fântânele, 2,78% Găinești și 1,85% Baia. Despre retribuirea muncii Sistemul socialist de salarizare și de normare a muncii, a fost introdus la noi în țară la începutul anului 1949. Retribuirea muncii în unitățile de stat trebuia să se facă după cantitatea, calitatea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
au fost organizate după principiul teritorial administrativ și aveau în subordine toate subunitățile operative de execuție urbane și rurale. În zona Fălticeni, la data înființării DJPTc Suceava, funcționau 14 oficii: Fălticeni, Baia, Boroaia, Bogdănești, Cornu Luncii, Drăgușeni, Dolhești, Dolhasca, Fântânele, Găinești, Liteni, Mălini, Udești și Vadu MoldoveiăCiumulești) și 18 agenții: Budeni, Bunești, Fântâna Mare, Hârtop, Horodniceni, Oniceni, Plăvălari, Pleșești, Poiana Mărului, Preutești, Probota, Rădășeni, Râșca, Rotopănești, Sasca Mică, Slatina(Drăceni), Șoldănești și Știrbăț, din care 8 agenții în localități reședință de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la: Pleșești(1968), Forăști(1970), Horodniceni(1975), Slatina și Râșca(1979) și Rădășeni(1982); ghișee exterioare la: Rădășeni(1970, provenit din agenție și 1999, provenit din oficiu), Bunești(1974, provenit din agenție și 1990, provenit din pichet poștal), Râșca(1975), Găinești(1979), Preutești(1994), Drăgușeni(1998), Horodniceni, Pleșești, Bănești(Fântânele), Vadu Moldovei(1999) și Slatina, Oniceni și Fălticeni 3(2000); agenții la: Preutești(1989, provenită din pichet poștal și 1998, provenită din ghișeu), Bunești(1998), Basarabi, Cotu Băii, Văleni Stânișoara, Fântâna
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Hârtop și Poiana Mărului(1989) și un pichet poștal a fost transformat în ghișeu, Bunești(1990). Două ghișee s-au transformat în agenții: Bunești și Preutești(1998) și unul în oficiu, Rădășeni(1982). Mai multe oficii au ajuns ghișee exterioare: Găinești(1979), Drăgușeni și Pleșești(1998), Vadu Moldovei, Bănești, Rădășeni și Horodniceni(1999), Slatina, Oniceni și Fălticeni 3(2000). În final, numărul total de subunități(oficii, ghișee și agenții) a crescut de la 32 la începutul anului 1968, la 46 la sfârșitul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
integrală a poștei ruraleăghișee, agenții și circumscripții poștale rurale secundare) precum și a întregii activități de tranzit locale, la Oficiile de Poștă Rurală Mecanizată din întrega țară. La 31 decembrie 2000, în subordinea OPRM Fălticeni se aflau 8 ghișee exterioare(Drăgușeni, Găinești, Horodniceni, Oniceni, Pleșești, Rădășeni, Slatina și Vadu Moldovei), 21 de agenții(Basarabi, Budeni, Bunești, Cotu Băii, Fântâna Mare, Forăști, Gulia, Hârtop, Hreațca, Lămășeni, Manolea, Moișa, Păiseni, Petia, Poiana Mărului, Preutești, Probota, Roșiori, Slătioara, Valea Glodului și Văleni Stânișoara) și 6
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
amintirile despre evenimentele din 1956, cu ecouri în România, povestite cu talent mai ales de Oltea Ștefănescu - este vorba de una dintre cele mai frumoase narațiuni ale cărții. Nu toate interviurile se cimentează în jurul poveștii (Ileana Verziu-Pogăceanu - despre deportarea la Găinești, Sultana Caramihai - despre prigoana aromânilor, familia Aschembrener - despre deportarea în Urali, Lidia Toher, exilată în Anglia, Nicolae Voiculescu - despre exilul german, Marianne Helene Faber - despre prigoana sașilor, Silvia Hilde Gheorghian, Maria Georgeta Teodorescu - despre deportarea din Cadrilater, Harry Kuller - despre
Stigmate exemplare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4036_a_5361]
-
referindu‐se la membrii Societății culturale „Ion Creangă” a citat ca donatori și întemeietori ai revistei pe: Pr. Ec. Antonovici (Bârlad), Pr. I.C. Beldie (Fârțănești‐ Covurlui), G. A. Cosmovici (Tg. Neamț), N. I. Dumitrescu (Craiova), D.I. Fărcășanu (Zorleni ‐ Tutova), P. Herescu (Găinești - Suceava), G. T. Kirileanu (București), N. L. Kostache (Bârlad), M. Lupescu (Zorleni - Tutova), C.N. Mateescu (R. Vâlcea), D. Mihalache (Golești - Radei, Muscel), A. Moise (Nemțișor - Vânători Neamț), L. Mrejeriu (Călugăreni‐Neamț), I. Neculau (Coropceni‐ Vaslui), T. Pamfile (Bârlad), P. Pănoiu (Crasna
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lui Frumosu Vasile și Veronica, cu domiciliul actual în Germania, 97078 Wurzburg, Romische Klinge 2, cu ultimul domiciliu din România, Arad, str. Banu Mărăcine, bl. 5, ap. 9, județul Arad. 450. Gobbel Luminița, născută la 22 decembrie 1961 în satul Găinești, comuna Slatina, județul Suceava, România, fiica lui Scutelnicu Dumitru și Emilia, cu domiciliul actual în Germania, 72072 Tubingen Buhl, Romerstr. 24, cu ultimul domiciliu din România, sătul Găinești, comuna Slatina, județul Suceava. 451. Hermann Rodica, născută la 29 noiembrie 1951
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
județul Arad. 450. Gobbel Luminița, născută la 22 decembrie 1961 în satul Găinești, comuna Slatina, județul Suceava, România, fiica lui Scutelnicu Dumitru și Emilia, cu domiciliul actual în Germania, 72072 Tubingen Buhl, Romerstr. 24, cu ultimul domiciliu din România, sătul Găinești, comuna Slatina, județul Suceava. 451. Hermann Rodica, născută la 29 noiembrie 1951 în localitatea Laslau Mic, județul Mureș, România, fiica lui Ciuta Nicolae și Sofia, cu domiciliul actual în Germania, 81825 Munchen, Lehrer Gotz weg 15 a, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
A fost lovit de trăsnet pe drum, au zis. S-a făcut praf ! Un avion al companiei poloneze LOT, care face cursa Varșovia - Salonic, plecat ieri din capitala Poloniei, s-a prăbușit la ora 17 :30, în pădurea Negrileasa, lângă Găinești (...). Avionul s-a sfărâmat complet și toți călătorii au fost omorâți. Se crede că avionul a fost lovit de trăsnet. Printre victime, cunoscutul aviator Ionel Fernic (...). După funeraliile reginei a urmat imediat incinerarea lui Fernic, a rămășițelor sale găsite în
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
sfărâmat complet și toți călătorii au fost omorâți. Se crede că avionul a fost lovit de trăsnet. Printre victime, cunoscutul aviator Ionel Fernic (...). După funeraliile reginei a urmat imediat incinerarea lui Fernic, a rămășițelor sale găsite în pădurea Negrileasa, lângă Găinești, alături de celelalte victime. O masă mare de oameni era strânsă în fața crematoriului de lângă Parcul Carol. Toată lumea muzicală era în doliu, suspinând la vederea fumului care a început să atingă cerul. Cu capetele în pământ, Dorel Livianu, Manole Stroici, Nicolae Kirițescu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cu o cutie de chibrituri și am avut 60 de cutii. Și am numărat sâmburii dintr-o cutie și am găsit 1200 semințe și am zis că-s 1000. La începutul anului 1908, m-am dus cu bădica Dumitru la Găinești, la fabrica lui Gustav Aicler și am adus o căruță mare de scânduri de brad ca să fac stupi. Cine era bădica Dumitru? Era fratele mamei mele. Un țăran și frumos și omănos și foarte deștept și înțelept. Și tare mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
au prins numai pe jumătate. În 1908 m-am dus la hram la Rădășeni de Sf. Mercore. Și m-am oprit la preotul Neculai Iordăchescu, un preot și el și preoteasa numai bunătate. Și acolo a venit brigadirul Silvic de la Găinești județul Suceava cu Doamna și cu o cumnată a lor, sora Doamnei brigadirului și o chema Domnișoara Aneta Grigorescu. Dar ori era frumoasă ori nu era. Și a venit un scripcar cu cobzar. Și preotul Iordăchescu i-a băgat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
bunica . Bunicii mei au murit de tineri și odihnesc în curtea bisericii vechi din Rădășeni. Mama a rămas orfană de copil și a fost nevoită să stea la mătușa noastră sora ei Amalia Stamati căsătorită cu brigadierul Alexandru Stamati din Găinești decedat subit în 1918. La ei a stat mama până s-a căsătorit cu diaconul profesor Leon Băncilă. Păcat că viața le-a fost atât de scurtă și n-au reușit să se bucure de ea. Tata s-a stins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
soția lui Costică Maxim, a fost frumoasă în tinerețea ei ca o zână din povești. Costică Maxim a făcut școala comercială în Iași. Și din anul 1919 a fost numit director de fabrică de la Suha Mălini și de acolo la Găinești Râșca. Peste 40 de ani a fost director de fabrici de cherestea. A fost un om foarte bun, dar bunătatea lui a fost răsplătită cu rău. Și Costică Maxim a decedat la 14 februarie 1967 după o lungă și grea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]