12 matches
-
satului erau la mare preț. Sătenii la ele mergeau că să îi vindece de coleț, de brâncă, să le descânte de deochi, să le pună nodul, o cârpă înnodată pe piciorul scrântit, să-i tăie sub limbă ca să scape de gălbenare, să le dea "nasturi", pilule făcute din ierburi. Baba le descânta cu cărbuni stinși într-o oală de pământ cu puțină apă, își făcea ritualul pe îndelete, îi scuipa între ochi de sănătate și le ura "leac și babii colac
AM PRIVIT CU UN OCHI ... PE DINĂUNTRU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_am_privit_cu_un_ochi_p_elena_buica_1354866831.html [Corola-blog/BlogPost/351680_a_353009]
-
s-a-ntins în pat!... Nu eram cu ai mei copii?... De-i întrebi, au să-ți spună: Basme... Costel le-a citit, Că-ntâi el mi-a adormit, Săracul, si copiii-n urma. - Bine că n-ai dat în gălbenare, Și-mi scăpași... de-așa arătare. Stau și mă gândesc, dreptate îți dau: Un om că vecinul..., de unde să iau? Da, când e obosit... omul mai adoarme; Vină nu-i găsesc, dar mă iartă, Doamne! Simt că mă deștept, si
ORBUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1484306140.html [Corola-blog/BlogPost/377474_a_378803]
-
cele marginale. MMB este, in medie, de cca. 10,2 (8-15) g. În folclorul românesc gălbenelele se mai numesc și: boance, calce, calinică, călincă, căldărușe, cilimică, cilimine, coconite, crăițe, felimică, filimica, fetișcă, flori galbene, flori oșenești, gălbenioare, hilimică, năcoțele, ochi-galbeni, gălbenare, ochișele, roșioare, rujinele, rujulițe, rușculițe, salomie, salunii, sinilii, stîncuțe, tătăiși, vâzdoage, chilimiche, cilimini, filimină, filimini, filincică, hloare, floare galbenă, gălbănușe, gălbioare, hilimică, năcoțele, ochiul boului, ogriștene, roșioara, roșiori, roșulița, ruginele, ruguliță, rujinei, rujinele, rujmică, rujnică, rușnici, rușori, rușulițe, salomie, sălunină
Calendula () [Corola-website/Science/310184_a_311513]
-
de sistemul republican. În viziunea lui Drumont, fundamentul antisemitismului trebuie să fie nu atât religios, cât rasial - diferența dintre rașele așa zis opuse - arienii și evreii denumiți și „semiți”. Descriind caracteristici contrarii ale acestora, Drumont dădea drept exemplu boli precum „gălbenarea” și anemia, devenite epidemii cu efecte nocive, de slăbire a „raselor nobile” - adica a etniilor galice, celtice, normande și germanice, prin infestarea cu paraziți „tipici” evreilor. Acuzația evreilor de deicid (uciderea lui Iisus Hristos) își găsește un loc central și
Édouard Drumont () [Corola-website/Science/313715_a_315044]
-
reprezintă diferite obiecte la fel ca simțurile noastre exterioare, nu are importanța faptul că ea ne dă prilejul să nu avem Încredere În adevărul unor asemenea idei; căci putem fi Înșelați și fără să dormim, așa cum adesea cei bolnavi de gălbenare văd totul galben, sau cum astrele sau alte corpuri foarte Îndepărtate ne apar mult mai mici decât sunt. Căci, fie suntem treji, fie că dormim, nu trebuie niciodată să ne lăsăm convinși decât de evidența rațiunii noastre. Și trebuie remarcat
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
tot anul; iar dacă-i putred, atunci are să moară. Boalele pot trece la pomi și la lucruri. De faci pe-un băț atîtea crestături cîți negi ai și arunci bățul, scapi de negi. Cine ia bățul ia și negii. (Gh.F.C.) Gălbenarea trece cu lucruri galbene, albeața, cu lucruri albe, boalele roșii (de sînge), cu lucruri roșii. (Gh.F.C.) De-ți ștergi fața cu fața de masă, orbești. (Gh.F.C.) Bolnavii de stomac să bea apa cu care s-au spălat pietre roșii. (Gh.F.C.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca cucoșul, familia la care a cîntat are să-i meargă bine. Găina care cîntă cucoșește, cînd are ciocul spre apus, vestește moartea; cînd are ciocul spre răsărit e de bine. (Gh.F.C.) Cînd găina se scaldă în praf, vine ploaia. (Gh.F.C.) Gălbenare Unii oameni nu mănîncă gălbănuș, că li-i frică să nu se îmbolnăvească de gălbănare. Geană Cînd ți se va bate geana e semn că ai să plîngi. Dacă i se clătește cuiva geana dreaptă, apoi se crede că acela
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se radicalizează, iar în Moartea citește ziarul, 1989, si O beție cu Marx, 1996, devine de-a dreptul autodizolvantă, ca un acid revărsat în exces în aparatul digestiv al poeziei: "Într-o vineri pe la prânzul mare/ răpită se-mbolnăvi de gălbenare/ câinele se scoroji sub masă/ si-ncepu să plouă din mireasă.// Nu mai chiuiți că nu-i a bine/ vine cineva dar nu știu cine/ merge undeva dar nu știu unde/ stați și voi prin șanțuri că va tunde." (Jupânu^) O inspirație astmatica Recitind
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
încărcăcios - încărcăciune bolnav - bolnăvicios scârnav - scîrnăvicios gubav - gubăvicios trândav - trîndăvicios -ință/-enția [credință] - credincios [putință] - putincios [neputință] - neputincios [biruință] - biruincios [stăruință] - stăruincios 103 {EminescuOpXV 104} netrebnicie [trebuință] - trebuincios [netrebuință] - netrebuincios negru - negricios - negriciune alb - albicios - [albiciune] galben - gălbenicios în-gălben-i galben gălbenare gălbează gălbegit gălbeniciune gălbenicios gălbeor gălbenaș credință III ființă silință umilință voință dorință stăruință trebuință IV iscusință căință - căincios împac - împăcăciune - împăcăcios [bolnav] - bolnăviciune - bolnăvicios kraenklich [galben] - gălbenicios - gelbich* privință - privincios putință - putincios moeglich neputință - neputincios împăcăciune - împăcăcios (sich zu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
neliniște, se temea și o năpădeau lacrimile. - Anuca, fata bunicului, te doare ceva... ce ai?! sărea speriat bătrânul. - Nu... nu știu, bunicule! zicea ea, ridicând din umeri, ștergându-și lacrimile cu dosul palmelor. În iarnă, când a fost bolnavă de gălbenare, bătrânul nu și-a aflat liniștea... După aceea a învățat-o un cântec... o doină; doinea bunicul cu lacrimi în ochi... plângea și ea, fără să știe de ce... poate, de dragul lui. Fericirea ei cea mai mare, însă, era să călărească
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
intrat puteți, că încă sunteți verde...Apropos De ce sunteți atât de verde ? Nu cumva aveți icter? Eu în locul dumneavoastră... Vreți să-mi arătați limba? ...Așa. E roșie. Iar roșu cu verde dă galben, de unde mai mult ca sigur că aveți gălbenare. Să chem salvarea? De ce salvarea? Ca să vă ducă gratis. Noi avem un verișor pe salvare și la două săptămâni ne duce la țară tot pe gratis. Păcat că n-are pașaport. Am vedea și străinătatea tot pe gratis. Vă comand
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
deloc. Prin scrisorile și telegramele sale, adresate la Ipotești, înainte de toate, el cerea bani135. În lipsă de bani, s-a îmbolnăvit. La 10 februarie 1872, de-abia ieșea din casă, după o troahnă îndelungată, cauzată de boală de stomac și gălbenare. Cerea grabnic "măcar vreo trei galbeni, iar restul, pe la 25 a lunei". Bani și iar bani! La 8 aprilie, îi cerea tatălui său 8 galbeni, pentru taxa de înscriere, pe semestrul al II-lea. Mi-ar trebui și un pardessus
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]