187,018 matches
-
în cel mai autentic Jugendstil, unde Klimt... de fapt, Viena e guvernată de doi monarhi luminați care te urmăresc din toate vitrinele cu marțipan și lenjerie de damă: Klimt și Mozart. Căutăm înnebuniți o cartelă de telefon. Trebuie s-o găsim pe doamna Schaffhauser, atașat cultural la Ambasada României, organizatoarea Serii de poezie tînără românească din cadrul Institutului Cultural Român la Viena, ca să stabilim programul. Timpul trece, nervii ne sînt întinși la maxim. în sfîrșit, stabilim un contact. Aflăm că textele noastre
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]
-
animă brusc și îmi povestește că în timpul vizitei lui Evtușenko în Columbia toți poeții columbieni au ținut să-i dea cadou acestuia un volum de versuri cu dedicație. Și, după ce Evtușenko a plecat, 2000 de volume de poezie au fost găsite în camera de hotel. ,Ghiciți unde! Sub pat! Toate sub pat! Vă imaginați? Două mii de volume sub pat!" Și râde, cu un râs care pare să nu se mai oprească, repetând întruna: , Două mii de volume sub pat! Imaginați-vă: două mii
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
și bunuri simbolice, capacitatea de a face bani și disponibilitatea de a-i cheltui pentru construcții spirituale, iată subiecte inepuizabile, a căror finalitate nu poate fi decît consolidarea participării capitalului privat în actul cultural și, simultan, decongestionarea culturii care se găsește încă într-o gravă dependență de banii publici. Bani care se cheltuiesc, de cele mai multe ori, cu totul aberant. Însă asemenea acțiuni nu sînt posibile fără implicarea profesioniștilor și fără întîlnirea concretă, nemijlocită, a omului de afaceri cu omul de cultură
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
împotriva evreilor, vinovați, în opinia sa, de toate nenorocirile care s-au abătut, de două milenii încoace, și vor continua să se abată asupra umanității. Pînă și despre barbarele atentate la World Trade Center New York, din 11 septembrie 2001, se găsiseră unii care să spună că sunt opera Mossad-ului, făcută cu scopul de a declanșa o ripostă energică a Statelor Unite împotriva lumii arabe. În sens contrar, am întîlnit și oameni care vedeau în evrei o sumă a tuturor virtuților imaginabile. Orice
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
un scriitor cu succes la public, fiindcă știe să povestească și a nimerit o formulă literară care se potrivește cititorului obișnuit din toată lumea. Ba nu! E comercial, și scrie după rețetă! Bine, zic, dacă scrie după rețetă, de ce nu se găsesc și alții care să ajungă la aceleași tiraje ca el - sau măcar pe sfert! - scriind după rețeta succesului comercial infailibil. Marii scriitori, vine replica, nu se compromit, conștiința artistică le interzice să coboare la formule comerciale! Dar, întreb, scriitorii mai
Războinicul Becali nu l-a dovedit pe Coelho by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11244_a_12569]
-
sînt în stare și de compromisuri, ca să le intre pe sub piele, ei de ce nu nimeresc rețeta literaturii comerciale care aduce milioane de cumpărători ai mărfii numite carte? Fiindcă dacă ar exista o asemenea rețetă producătoare de tiraje uriașe, s-ar găsi autori care s-o folosească, fie și sub pseudonim. Eu nu susțin despre Coelho că e un mare scriitor, dar în nici un caz nu mi se pare un romancier pe care să-l trimiți la plimbare, cu formula lui literară
Războinicul Becali nu l-a dovedit pe Coelho by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11244_a_12569]
-
Daniel Cristea-Enache... pe-atît de urît sare-n ochi je m'en fiche-ismul coordonatorului general distribuind accentele, verdictele și spațiile". Dacă P. Cernat vorbește, în aceeași linie, despre ,filtrul canonic al coordonatorului general" și despre ,partizanate și subiectivisme excesive", Ion Simuț găsește ,inevitabil" (în cel mai pozitiv comentariu la DGLR ) faptul că ,cel mai vulnerabil e sectorul de literatură contemporană, cu multe inconsecvențe, lacune și disproporții". În fine, un ultim efect, nu și cel mai puțin important, al tuturor viciilor de procedură
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
Luminița Marcu, comparînd la rentrée (după Lire) cu ,noutățile" noastre: ,Mi-am dat seama încă o dată cît de important e să poți povesti un roman și cît de puține romane de la noi se pot povesti.ș...ț În schimb, ce găsim în romanele românești aflate acum în librării? În general, în majoritatea dintre ele, găsim un discurs autosuficient, strîns legat de obsesii personale, un discurs de multe ori lăsat jemanfichistic sub formă de notații de jurnal, dezlînate, poetice, orgolioase." Tania Radu
Printre degete. De fapt, pe degete... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11246_a_12571]
-
încă o dată cît de important e să poți povesti un roman și cît de puține romane de la noi se pot povesti.ș...ț În schimb, ce găsim în romanele românești aflate acum în librării? În general, în majoritatea dintre ele, găsim un discurs autosuficient, strîns legat de obsesii personale, un discurs de multe ori lăsat jemanfichistic sub formă de notații de jurnal, dezlînate, poetice, orgolioase." Tania Radu: În noua conjunctură, eroul literar a murit. Locul lui e ocupat deocamdată de narator
Printre degete. De fapt, pe degete... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11246_a_12571]
-
simțit invadat de același simțământ de crispare, nu putea decât să se bâlbâie, să mormăie ceva nedeslușit. Încercase să lege o discuție cât de cât cu miez cu cel care recunoscuse simplu, fără ostentație, că unde se află el se găsește și cultura germană. Nu trufia îl călăuzea, ci conștiința unei filiații pe care o reprezenta ca naufragiat valid după pângărirea efectuată de barbari. El însuși, T.M., cunoștea mai exact decât ceilalți slabiciunea sa. Era un ins sedentar, cu tabieturi, iubitor
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
Eastwood a lucrat cu doar trei operatori de luminație, ultimii doi lucrând ca asistenți ai primului înainte să preia comanda. Eastwood are de mult obiceiul de a-și scălda protagoniștii în lumină pe un fundal întunecat, dar de data aceasta găsește proporția corectă. Tot filmul e întunecat ca și cromatică, lumina de la meciurile de box te orbește aproape, iar pe cea a zilei o vezi aproape totdeauna filtrată. Ai parte de apus și de zori, de siluete abia conturate, de ecran
Un regizor de milioane - la propriu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11239_a_12564]
-
deoparte motive dominante privite din unghiuri diferite, pe de alta analize stricte ale materialului sonor din lucrări știute și din manuscrise. Acribia științifică domină pe unii, generalizările erudite sau mai comode pe alții. Informația fie epatantă, fie numai necesară își găsește locul. Ilustrări cu extrase de partitură în proiecție pe ecran, ilustrări instrumentale care aduc muzica vie în audiție. Deschiderea la Academia Română a debutat cu un preludiu dominat de președintele Eugen Simion care, pentru a doua oară anul acesta (50 de
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
subiectiv: înțelegerea muzicii enesciene se articulează în coordonate specifice. Printre acestea ,sentimentul timpului continuu și care se dilată mereu odată cu experiența", așa cum este descris de Bergson în primele lui cărți, cele de pe la 1900. în Retour ŕ Enesco (Ștefan Zorzor), autorul găsește o legătură personală în motivul care i-a împins să părăsească din teritoriu ,en perte d^identité". Cum este de înțeles aceste rânduri, câte sunt, rămân a fi o selecție care se ferește de a evalua, de a da note
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
Am închis telefonul. Cum o agenție de știri de talia lui United Press International nu poate să se înșele și cu atât mai puțin să admită public faptul că a difuzat o informație eronată, maniera pe care respectivul ,șef" a găsit-o ca să ,restabilească adevărul" a fost ca, în următorul comunicat despre mine pe care l-a expediat în Brazilia, să anunțe că scriitorul care se află în Europa într-o călătorie particulară de plăcere va ține în seara aceasta o
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
caricatural revistele muzicale puse pe timpuri în scenă de către ansambluri teatrale portugheze la vechiul Coliseu din Porto Alegre. (Mai târziu am aflat că un post de poliție era instalat permanent în subsolul teatrului lisabonez.) Din ochi am căutat-o și găsit-o pe Mafalda (soția scriitorului, n.n.) într-o lojă, așezată lângă Dona Maria Carlota. Administratorul teatrului m-a apucat de braț: ,Ce facem? Nu știu cine vă poate prezenta! E o chestiune foarte delicată, dată fiind situația... Vreau să evit orice probleme
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
și nici în orașul acesta pe cineva care să mă cunoască de mai mult timp decât... mine". Omul a părut ușurat. ,Bine, dragă domnule. Puteți începe conferința. Doamne ajută!" Am intrat în scenă și m-am apropiat de rampă. Am găsit exagerate aplauzele cu care m-a primit publicul. În fond, nu făcusem încă nici o acrobație, nici un număr de prestidigitație sau de telepatie. (Astăzi, după ce au trecut peste trei lustri, încep să suspectez că înainte de a intra în scenă schimbasem deja
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
ar putea fi adusă continentului numit Europa, ca și civilizației în general: teritoriul unde este admisă critica și unde totul înaintează pe temeiul afirmației adevărate și căreia nu i se poate opune nimic fals. Ideea aceasta, Consiliul Europei ar fi găsit-o la Brașov și n-ar fi greșit propunând ca simbol al ei statuia mică a ucenicului martir ce se poate vedea în partea de sus a Bisericii Negre. Să nu uităm că la Sibiu, în anul 1554, a apărut
Ideea de Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11257_a_12582]
-
Alexandra Olivotto Există, în studiile media, o teorie conform căreia producția de televiziune a unei țări are multe de-a face cu momentul, istoric și social, în care se găsește. De exemplu, Douglas Kellner demonstrează că, în America anilor '80 și chiar '90, din cauza recesiunii economice, au apărut seriale de genul "loser television", ale căror eroi se caracterizau prin eșecul lor existențial, însă în special financiar: Familia Bundy, Roseanne sau
Mai comic decât Python nu se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11261_a_12586]
-
două producții de televiziune: "Da, domnule Prim-Ministru", filmat pe la mijlocul anilor '80 și scheciurile Monty Python de prin anii '70, făcute tot de BBC. Una dintre ele s-a difuzat pe TV-ul românesc, alta n-are mari șanse. Se găsește de cumpărat, de închiriat sau pe la British Council. Nici una dintre producții nu este făcută cu vreun buget astronomic, din contră. Diferența este enormă la nivelul tonalității. "Da, Domnule Prim-Ministru" slujește starea de spirit a națiunii, e drept, la altă
Mai comic decât Python nu se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11261_a_12586]
-
orașului. Demetrescu avea planuri pentru întreg orașul. N-a fost reales din motive politice. La vremea lui, Demetrescu a făcut un fel de revoluție în urbanizarea Bucureștiului. Și asta fără marile mijloace tehnice de azi. Peste tot în lume se găsesc soluții pentru modernizarea marilor orașe. Noi ne-am împiedicat în canalizare, ca și cum ea ar fi blestemul Bucureștiului. Primarii pe care i-a avut acest oraș din 1990 încoace s-au ferit toți de canalizare. Și asta din mai multe motive
Bucureștiul trădat de primarii săi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11265_a_12590]
-
nervi zilnice, pentru decepțiile de la locul de muncă sau pentru nevrozele neîmpliniților social, dar nu pentru deznădejde. Deznădejdea, cînd apare, presupune întipărirea definitivă în ființa omului a sentimentului unei ireparabile pierderi, adică a unei pierderi căreia nimeni nu îi poate găsi o compensație. O pierdere cu neputință de acoperit, o pierdere al cărei rezultat e un gol întins, vast și fără de margini, un gol care, surpîndu-ți ființa, se întinde pînă acolo unde se întinde și pierderea ta. Din acest moment nu
Nuanțele deznădejdii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11259_a_12584]
-
tu nu știi cum, dar trebuie să te ridici, trebuie să-ți iei pierderea, să te înfășori în ea, să te aduni din bucăți și să faci ceva cu viața asta în care nu mai crezi, căreia nu-i mai găsești nici un sens și din care ești la un pas să te retragi. Cititorul care se regăsește în aceste nuanțe ale deznădejdii știe că, în asemenea cazuri, omul, lipsit fiind de antidotul obișnuit al uitării prin surogate sibaritice, este silit să
Nuanțele deznădejdii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11259_a_12584]
-
oricărei ,gîndiri pozitive". Și astfel, deși disperat și căzut de tot, începi să ai o certitudine clară, certitudinea că viața asta e absurdă, de o absurditate clară, completă și compactă, și că tot ce poți face în ea e să găsești un mod de a-ți institui tu însuți un sens, așadar un pseudo-sens, un sfert de sens, o jumătate de sens, dar totuși un sens. Cum se poate însă să dai tu sens vieții tale? Cum se poate ca orice
Nuanțele deznădejdii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11259_a_12584]
-
ar fi nevoie de continuitate și de ruptură, nu de funigei plutind în apă - ci de un soi de nostalgie exfoliată, straturi-straturi, ca perspectiva oglinzilor. Nu doar fiindcă face, într-o ,însemnare", o comparație între text și oglindă, Petru Creția găsește forma bună de a scrie despre fulgurantele imagini. Bucăți de jurnal, ca niște iele de hîrtie, oficiază sfînta taină blestemată a arătărilor pe care nimeni nu le vede și, dacă le-ar zări, și-ar pierde, poate, mințile: În aceste
Ape-ape by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11250_a_12575]
-
lui Kerouak On the Road exprimînd fuga de o viață stătută, lipsită de spiritualitate, orientată exclusiv spre succesul social și material îi stîrnește o asociație asemănătoare: M-am întrebat, după ultima pagină a cărții, ce mijloace de evaziune disperată poate găsi un om în vîrstă, care se simte străin, inadaptabil, traumatizat, într-o epocă pe care nu o înțelege, pentru care ființa lui fizică și psihică nu are mijloace de integrare și apărare". Și totuși, Vera Călin, natură eminamente dinamică și
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]