109 matches
-
într-o catedrală, despre care n-o să spună nimic nici una din monografiile orașului, un trunchi de platan picînd de-a curmezișul șoselei după ce l-au tăiat, un arbore pierzîndu-și fructele. O viață care-și scutură, cu amînări de veche curtezană, gătelile cochete. În locul lor crește, din spinarea personajului, deodată cu cartea, un fel de cochilie în care poate, în sfîrșit, să se coacă. Să rabde și să iubească, nu cucoane pe jumătate pierdute, ci scene, colțuri de tablou pe care rama
Viața altuia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11624_a_12949]
-
404; PG 44, col. 1121); Eun., 1, 18-19: „Vasile nu se împodobea decât cu adevărul, și găsea rușinos să-și decoreze cuvântul cu astfel de împestrițare. Căci ce nevoie e ca cel înfrumusețat de podoaba adevărului să făcă exces de găteală pentru a dobândi o frumusețe mincinoasă și artificială? De bună seamă, pentru cei de care adevărul este departe, ar fi, poate, de folos să-și ungă minciuna cu plăcerea provocată de cuvinte, aplicând formei discursului un ase menea exces de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
pentru a dobândi o frumusețe mincinoasă și artificială? De bună seamă, pentru cei de care adevărul este departe, ar fi, poate, de folos să-și ungă minciuna cu plăcerea provocată de cuvinte, aplicând formei discursului un ase menea exces de găteală în chip de fard. În felul acesta, rostită unduios și poleită cu astfel de artificii retorice, înșelăciunea ar deveni verosimilă și mai ușor acceptabilă pentru ascultători. Dar pentru unii care caută adevărul curat și neamestecat cu podoaba vreunei viclenii, frumusețea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
îi modelează vocația creatoare și viața. Iată, spre pildă, un fragment edificator, în înțelesul etimologic și deplin al cuvântului: "Noi suntem dintre aceia care cred că poezia nu este și nu poate fi o simplă pritocire de "cuvinte potrivite". Că găteala vorbei e cu totul altceva decât povestea vorbei. Că povestea aceasta e gravă și că ea "angajează" toată ființa celui care-o slujește într-o "tinerețe fără bătrânețe", într-un permanent risc și într-o permanentă alegere. Când un poet
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
eu alergam să-ți prind umărul să mă țin de el împăcată ca de un corn sunător de lună bună să mă balansez în umbra lui ca într-un legănat prin care se strecura geamătul subțire al mamei îmi îndrept găteala mă târăsc pe acoperișul de ceară al minții la ureche îmi atârnă Mărgăritarul lui Vermeer pe deget port inel din solzi de sânge tămăduitor în pieptul meu trăiește spaima ca un cameleon uneori îmi zâmbește o fetiță dintr-o fotografie
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/11000_a_12325]
-
plimbă singur zăbovește la rîvnitele, altundeva, "crîmpeie mici de gingășie", ascunse în alcătuirea de beton. De pildă, primele zile ale lunilor de primăvară. "Ce-i un mărțișor pentru străinul de București?" Prea puțin contează (,în privința mărțișoarelor, istoria e mută, și găteala zilei de martie o poartă domnișoarele și cucoanele cu seninătatea artisticei ignoranțe"), cîtă vreme "cum o să fie el sau cum n-are să fie, o săptămînă întreagă toată lumea serioasă și gravă a umblat după mărțișoare, cel puțin în București, patria adevărată
Într-un colț de țară veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10228_a_11553]
-
M. Guttenbrunn“: până la 19,30, gala formațiilor participante, apoi degustare de vinuri, urmată de Balul strugurilor la care se va decerna premiul pentru cel mai bun vin din Banat și va fi aleasă Regina vinului 2003. SIMONA POPOVICI Cepse, conciuri, găteli l Expoziție etnografică „Sâmbătă și marți să nu ieși afară fără pălărie“, zice o veche credință populară răspândită în Banat, judecând după uimitoarea fantezie a podoabelor pe care cândva, făloase tare, le purtau bănățencele. Că e așa, vă puteți convinge
Agenda2003-39-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281512_a_282841]
-
I. L. Caragiale“ București, 27. 01, ora 19. Filarmonica de Stat: Concert vocal-simfonic, 29. 01, ora 19 (Palatul Cultural). Expoziții Muzeul Banatului: Salonul anual al artiștilor plastici neprofesioniști din județul Timiș; „Istoria Castelului Huniade“ (10-17; l., închis); Secția de etnografie: „Găteala capului în Banat“ (10-16,30; l., închis); Muzeul Satului Bănățean: Arhitectura populară din Banat (9-17; d., 12-18; l., închis); Galeria „Helios“: Persona - sculptură Linda Saskia Menczel (m. -s. , 9-18; luni, 9-15; d., închis); Centrul Cultural German: Îngeri, draci, povești - pictură
Agenda2004-4-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/281994_a_283323]
-
de Stat: „Bassoonery“, recital cameral, 29. 03, ora 19, Palatul Cultural; „Nunta lui Figaro“, de W.A. Mozart, 1. 04, ora 19, Palatul Cultural. Expoziții Muzeul Banatului, Secția de Artă: Expozițiile Ferdinand Gallas și Pictura bisericilor de lemn din Banat; Găteala capului în Banat; Secția de Etnografie: Opregul bănățean; Secția de Istorie: Ordine și distincții. Secolele XIX-XX (10-16,30); Secția de Artă a B.J.T.: Calculul probabilităților și tapiseria, de Rodica Banciu Regep; Café Papillon: ZAȚ/28. 02/3-5 p.m., de Ana
Agenda2004-13-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/282244_a_283573]
-
haz“, de C. Goldoni, 24. 04, ora 18, premieră, 25. 04 și 29. 04, ora 18. Teatrul de marionete: „Hänsel și Gretel“, 25. 04, ora 11. Expoziții Muzeul Banatului, Secția de Artă: Iudaica, expoziție multimedia; Secția de Etnografie: Opregul bănățean; Găteala capului în Banat; Secția de Istorie: Ordine și distincții. Secolele XIX-XX (10-16,30); Secția de Artă a BJT: Calculul probabilităților și tapiseria, Rodica Banciu Regep; Café Papillon: Fotografie; Art Club din Bastion: Micrografii - pictură Victor Vulpe; Van Graph: Și altfel
Agenda2004-17-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282352_a_283681]
-
10, ora 19. Teatrul de Marionete: „Jocuri magice“, 5. 10, ora 11 (premieră). Filarmonica de Stat: Medalion W. A. Mozart. Dirijor: Christian Schulz (Austria), solistă: Dominika Falger (Austria), 9. 10, ora 19 (Palatul Cultural). Expoziții Muzeul Banatului: Secția de etnografie „Găteala capului în Banat“ (10-16,30; luni, închis); Muzeul de Artă: „Abstract-New-Hyphen“ - Paul Neagu (Anglia); „Helios“: Pictură Ioan Mercea (m. -s. , 12-20; l., 10-15; d., închis); Art Shop Carola’s: „Amintiri suprapuse“ - pictură Angella Tomaselli (București) (12-19; s., 11-15); Biblioteca Județeană
Agenda2003-40-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281542_a_282871]
-
Eminescu“ Chișinău, 15. 10, ora 19; „Amadeus“ - Teatrul „Sică Alexandrescu“ Brașov, 16. 10, ora 19; „Mătrăguna“ - Teatrul de Stat Arad, 17. 10, ora 19. Teatrul de Marionete: „Jocuri magice“, 12. 10, ora 11 (premieră). Expoziții Muzeul Banatului: Secția de etnografie: „Găteala capului în Banat“ (10-16,30; l., închis); Muzeul de Artă: „Abstract-New-Hyphen“ Paul Neagu (Anglia); „Helios“: Pictură Ciprian Radovan (ma. -s. , 12-20; l., 10-15; d., închis); Art Shop Carola’s: „Amintiri suprapuse“ - pictură Angella Tomaselli (București) (12-19; s., 11-15); Biblioteca Județeană
Agenda2003-41-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281570_a_282899]
-
juxtapuse două imagini, una a sălbăticiei, alta a civilizației: "O puzderie de copii se ițea prin fiecare ușă sau mai degrabă, bortă; cei mici erau goi pușcă, unul avea, e drept, o căciulă de miel, dar asta-i era toată găteala; un băiat purta caftanul larg al tătîne-său, dar caftanul era deschis și se vedea că altceva nu mai avea nimicuța. Dunărea se revărsase pînă departe, peste cîmpie, apa pleoscăia sub copitele cailor. Steagul austriac fîlfîia pe vasul cu aburi Argos
Un danez la porțile Orientului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16965_a_18290]
-
Spune fiic-adevărat / Unie mă-ta te-o băiat? (...) - La luncile Soarelui / Roșu Soare-o răsărit / Drept în față m-o lovit / De fața mi-o rumenit“.30 Tot Soarele i-a îngălbenit „cosița“ (chica) spun cele două variante amintite. Din găteala capului femeilor nu lipsesc: cerceii 31, Cununa 32, „peana lată, fluturată“33 și „salba-i dalbă din bani vechi“.34 Din inventarul vestimentației tradiționale al femeii nu lipsesc „baiera“ (brâul)35 și inelul.36 Dintr-un text de origine cultă
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
las iubirea mea. LXVIII Obrazul lui, istorie: o hartă A rozelor apuse înainte Ca pudra să urzească-o nouă artă Pe chipul mincinos; când azi morminte Se pângăresc, a părului podoabă Furată-i morților, și pusă peste O tigvă râncedă, găteală snoabă, Înveselind sinistru alte țeste, În el, adevărată, se păstrează Splendoarea-ntreagă, ce odinioară A refuzat cu verdele din rază De împrumut să-și făurească vară: și doar pe el Natura-l ține hartă, Ce-i pur, de făcătură să
Sonete de Shakespeare într-o nouă traducere by Radu ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/6894_a_8219]
-
00 La limita de jos a cerului de Igor Cobileanski, România, Moldova, 82 min. 2013. Cu Igor Babiac, Sergiu Voloc, Ela Ionescu. Dramă. Luni 30 septembrie 19:00 „Redescoperă arhiva Sahia Film” Obiceiuri și tradiții românești: Hora - Bun că ziua - Găteala părului - Măști - Simbra oilor - Panc. Intrarea liberă. Marți, 1 octombrie 19:00 „Redescoperă arhiva Sahia Film” Personalități celebre. Destine paralele - Eliade, Ionescu, Cioran - George Enescu - Constantin Brâncuși - Maria Tănase. Intrarea liberă. 21:00 Amanții pasageri/ Los amantes pasajeros de Pedro
Sunt o babă comunistă, la NCRR. Vezi programul până pe 2 octombrie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/69744_a_71069]
-
El îi spusese că o duce într-un sat, fără să adauge un cuvânt despre culturile de măsline și nici despre câmpurile de rapiță. Ea și-l închipui cum vinde uleiuri într-un bureau de tabac, așa cum bătrânele arăboaice vindeau gătelile făcute de mână și papucii de pâslă pentru moscheie. Se gândi la doică și la alți angajați, fără să-și imagineze domeniul, pivnițele, velierul de pescuit, bungalourile și toată curtea, iar când le văzu, i se tăie respirația. Mehria deschise
Istoria romanțată a unui safari by Daniela Zeca () [Corola-journal/Journalistic/6977_a_8302]
-
grădină de trandafiri a ființei unei femei, atentă la ea însăși. Basme, legende auzite ori născocite, ritmuri, presupuneri, înnodări și împletiri de senzații, valuri de analize zbuciumate deasupra cărora se ridică, străluminând, câte un surâs firesc și cuceritor, podoabe și găteli alese nu numai din pietrele prețioase și veșmintele subtile ale viermilor de fluture, ci și din luminile becurilor electrice, din tăceri și nopți - abundent, hieratic, generos, regal !”¹ Deschizând la întâmplare, pretutindeni se observă un paradis cu o muzică fantastică : „Balul
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
multe planuri în cap la cine să meargă la București, pe cine să sune, cu cine să se vadă. Din vremea magazinului de bijuterii, avea, într-un sertar, o grămadă de cărți de vizită de pe la diverși "domni" care-i comandau găteli pentru doamne și domnișoare și nu toate doamnele și domnișoarele erau soții sau fiice. Cele mai scumpe erau pentru "prietene", comenzi șoptite și achitate în șoaptă, discret, cu fereală. Nu se gândea la șantaj, Doamne ferește, doar să-l ajute pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
proces de înstrăinare, de trecere dintr-o stare în alta, de la cea de fecior/fecioară la cea de bărbat gospodar/nevastă gospodină. În perioada premăritală se produce o inițiere a tinerilor, și anume să iasă la joc, să aibă o găteală anume. Fetele trebuiau să și dovedească hărnicia, iar flăcăii practicarea unor meșteșuguri. Se săvârșeau și unele vrăji în seara ajunului Anului Nou, Crăciun etc. Obiceiurile nupțiale au trei secvențe: - Prima secvență este dominată de sentimentul despărțirii, mireasa își ia rămas
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Gervalt venind spre noi. Era cu Marj Craddock, o tipă ca o viespe pe care Hunter o cunoștea vag, din New York, amândouă Însoțite de soți. Împopoțonate cu perle și cu blănuri, păreau totuși cu mult Întrecute de rusoaice la capitolul găteli. Valerie și grupul ei s-au așezat la o masă chiar lângă a noastră. —Nu-i așa că Îmbrăcămintea lui Ralph Lauren e minunată de purtat În zăpadă? Întrebă retoric Marj. Îmi place mai mult să o port la Aspen, obiectă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Song, compară Lacul de Vest cu Xi Shi, o frumusețe din China antică. El scrie: Minunata strălucire a razelor, timp fără pereche, Munte-ntrezărit printre nori, farmecul ploii pecete, Pe frumoasa Xi Shi, Lacul de Vest ar putea să-ntreacă, Ușoara găteală sau grele podoabe, la fel este-mbrăcată. Această poezie a fost considerată, ulterior, o mare capodoperă a poeziei, dedicată Lacului de Vest. Atunci când vorbim despre această frumusețe a naturii, trebuie să pomenim și de cele zece puncte peisagistice principale: Dimineață de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
zorea albastră; imn de slavă; lumină prietenoasă; plasa gândurilor mele de lumină; disc alb de lumină topită; focul zeilor; ploaia de lumină; lumină prea albă; fărâmiță de lumină dulce; broboane de lumină; geana zării; lumină trandafirie; lumină pierdută-n noapte; găteala împărătească a firii; aur și rubin; Despre lac: lacul ca oglinda; oglinda lacului; unde limpezi; oglinda de argint; luntre aurită; lac limpede ca seninul cerului; apă purpurie; Despre lună: regina nopții; fiică a cerului; lună toropită de somn; lună galbenă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
lung șir de ani și cu multe osteneli și primejdii pe care le-am întîmpinat. Opera aceasta, eu n-am înfrumusețat-o și nici nu am umplut-o cu fraze îndelung meșteșugite, cu vorbe umflate și mărețe sau cu alte găteli și ornamente care uimesc privirea și cu care mulți obișnuiesc să zugrăvească și să împodobească lucrurile pe care le spun; deoarece am voit ca ea, sau să nu merite nici un fel de cinstire, sau să și-o dobîndească numai prin
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
În Noul dicționariu frances-român al lui G.M. Antonescu (1894), cuvântul francez coiffeur e tradus ca „frisor, cel ce taie și regulează părul”. Dicționarul universal al lui Șăineanu (ediția a opta, 1930) nu cuprinde franțuzismul coafor, ci doar coafură, care este „găteală la cap după obiceiul locului”. La Candrea, în Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea românească” (1931), coafor este „cel ce gătește la cap, cel ce piaptănă cu artă părul”. În Dicționaru limbii românești al lui A. Scriban (1939), definiția e mai concisă
Coafor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4823_a_6148]