109 matches
-
ceară Dochia se gătește cu podoabe de nuntă. Zada o ajută. Pe fereastră se observă că în sala cea mare din dreapta, luminată cu torțe și multe opaițe, ospățul e gata și oamenii așteaptă. Dochia mâhnită își cercetează cu ochii împrejur gătelile. ). Scena 1. ZADA Dochia! Deasupra nimic nu-i, Aici, neamul cu grijile lui! Eu mor, prescriptul să-l împlinesc. Ooo ... mi-a fost drag cu tine să trăiesc Dar neamul dacic în veci va fi Și acest pământ îl va
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_tabloul_2.html [Corola-blog/BlogPost/358013_a_359342]
-
Cu umbră caldă în buchete, De Catedrale Sfinte-ocrotitoare Și izul parfumat pe îndelete, Îi mângâie pe toți coroană voastră Așa de-nfloritoare. Va ofiliți,apoi, lăsând în urmă Covorul trist, potecilor virane, Iar frunzele, căzându-vă de brumă, Descoperă-n găteala lor Dulcegele castane. Coca-Ecaterina Soare, membru al L.S.R. Fil.Olt. Referință Bibliografica: Castanii / Coca Ecaterina Soare : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2328, Anul VII, 16 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Coca Ecaterina Soare : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CASTANII de COCA ECATERINA SOARE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/coca_ecaterina_soare_1494950106.html [Corola-blog/BlogPost/340296_a_341625]
-
deșira ceata. De când se-nălțase, tot așa se-ntâmpla. Se prelingea în urma Călușarilor, atras de tot ce însemnau ei! Rămânea cu gura căscată văzându-i cât de mândru purtau straiele. Albul cămășilor și al ițarilor îi părea mai strălucitor sub gătelile colorate, iar pălăriile cu mărgele și panglici sângerii - adevărate odoare vii, menite să-i împodobească doar pe acești aleși! Dar jocul răsunator al pintenilor și clopoțeilor?! Dar îndemnurile Vătafului!? Dar vorbele rostite ca răspuns?! Și perindarea între plimbarea lentă și
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443336134.html [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1801 din 06 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Voi trece-n astă seară pe la ușă, Cu moșul făcut-am o blândă învoială. Iubire-aduc, în loc de nuielușă, Copiilor ce-s triști și-n casă n-au găteală. Dormiți copii, dar geana vi-i ghidușă Și-n așteptare stați când dulce-somn vă-nșeală. Voi trece-n astă seară pe la ușă Cu moșul făcut-am o blândă învoială. Visa-veți dulciuri multe și-o păpușă, Un braț de jucării
RONDEL COPII TRIȘTI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1449362037.html [Corola-blog/BlogPost/369207_a_370536]
-
la al doilea păhărel de țuică, eram cu chef și mâncam din sarmalele aduse de nevasta lui nea Macovei. - Măi, fato! Ia și tu un pahar cu noi! - Nu pot! Nu beau țuică! se codi fata rușinată. Cu tot dichisul gătelii, fata a fost pusă de maică-sa să ne servească la masă, să caute mere și nuci prin cămară și cârnați în pivniță. Se vedea că fetei îi era tare ciudă pe maică-sa că o punea la treabă, în loc
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1463551089.html [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]
-
pe drum în sus/ să se-nchine lui Iisus/ undeva, spre alt norod/ unde n-a ajuns Irod./ Stă Crăciunul sur în tinde/ și se teme să colinde./ N-are măr, n-are covrig,/ numai foame, numai frig./ Brazii cu găteli și nuci/ s-au făcut pe dealuri cruci/ sau sicrie în mormânt,/ sub trei stânjeni de pământ”. (Colonia Coasta Galeșului-Cântec de leagăn în noaptea Crăciunului- Poemele cumplitului Canal. Ed. Universalia, Craiova,1992) * EVRICA ANCHETATORULUI! „Eram în anchetă după ce-a
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
construiești o garderobă sănătoasă în momentul în care știi cine ești. Nu degeaba folosim termenul de “stil personal” tot mai mult. El înseamnă autenticitate. Se spune că “ideea pe care omul și-o face despre frumos se întipărește în toată găteala lui, îi boțește sau scrobește haina, îi rotunjește sau îi îndreaptă ținuta și cu timpul se insinuează subtil în trăsăturile chipului. Defapt, omul sfâșește în a fi ceea ce ar vrea să fie”. Fiecare dintre voi are un model în viață
Ce este stilul? Gia Ianc by http://www.zilesinopti.ro/articole/14610/ce-este-stilul-gia-ianc-coffe-on-the-runwway [Corola-blog/BlogPost/100823_a_102115]
-
nevasta - femeie căsătorită. Catrința și cămașă purtate de femei, necesită descrierea unor numeroase detalii comparative, pentru care nu ne este suficient timpul expunerii, ele făcând obiectul unor lucrări de vastă întindere. Alături de acestea o foarte mare însemnătate mai constă în ”găteala capului” ce de asemenea se deosebește de la o zonă la alta, prin frumusețea țesăturilor și a broderiilor sau a celorlalte podoabe. La marame, năframe, cepse sau cununi se adaugă și diverse accesorii vestimentare românești ce vin în completarea ansamblului cum
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
diferite datini, obiceiuri și tradiții, între moduri distincte de a înțelege lumea și universul. În fond, conviețuirea în acest context permite o reflectare a varietății în unitate, elementele de împrumut fiind “asimilate creator în conformitate cu gustul și concepția artistică a poporului Găteala părului și acoperitoarea de cap Fetițele de până la 7-8 ani poartă părul rătunzat (tăiat rotund de jur împrejurul capului), iar pe masura ce crește îl împletesc în 2 cozi lăsate pe spate (de care se agață o partă-panglică simplă sau colorată, care reflectă statutul
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
care Istru o trimite din depărtare ... LICINIUS Clipa e prielnică, prieteni, fără teamă Să fim cu măsură și băgare de seamă. În timpul slujbei închinată lui Zalmoxe se poate Să fie de un ochi șiret vegheate. PROPELLIUS Aaa ... Iată-le! Poartă găteli de sărbătoare. LILIANUS Ca vestalele romane. Strălucitoare. PROPELLIUS În straiele acestea arată frumoase, ca albele petale ... LILIANUS Ba, au ceva din grațiile sacrelor vestale ... SABINUS În acest mod participă la sacrifii când pe suliți Războinicii duc zeului carnea încă vie
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
Spune fiic-adevărat / Unie mă-ta te-o băiat? (...) - La luncile Soarelui / Roșu Soare-o răsărit / Drept în față m-o lovit / De fața mi-o rumenit“.30 Tot Soarele i-a îngălbenit „cosița“ (chica) spun cele două variante amintite. Din găteala capului femeilor nu lipsesc: cerceii 31, Cununa 32, „peana lată, fluturată“33 și „salba-i dalbă din bani vechi“.34 Din inventarul vestimentației tradiționale al femeii nu lipsesc „baiera“ (brâul)35 și inelul.36 Dintr-un text de origine cultă
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
de arin, care dă pielii o nuanță roșiatică. În opinci femeile purtau ciorapi de lână albă lucrați cu croșete și numiți colțuni. Astăzi, opincile au fost înlocuite cu pantofi închiși sau ghete”. Se observă, la o privire atentă, că întreaga găteală a capului are principalul rol de a pune în evidență, nu numai frumusețea feminină, dar și statutul în comunitate. În acest sens, pieptănătura fetelor este cea în cozi lăsate pe spate, pe când a nevestelor este tot cu părul în cozi
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
după plecarea sa din România, autorul descrie soarta sașilor transilvăneni care au emigrat în Republica Federală Germania. A mai publicat romanul "Heinrich der Wagen bricht" (Heinrich cel care sfărâmă căruțe) (1978) și volumul de povestiri "Der Brautschmuck des Sebastian Hann" (Gătelile de mireasă ale lui Sebastian Hann) (2002). A menținut o strânsă prietenie cu cunoscuți scriitori tansilvăneni de limbă germană a vremii sale: Erwin Wittstock, Harald Krasser, Alfred Margul-Sperber, Oscar Walter Cisek, Alfred Kittner și alții. În iulie 1958 a fost
Andreas Birkner () [Corola-website/Science/306129_a_307458]
-
din [[Hălchiu]] și [[Prejmer]]), precum și pieptarele din blană de miel (în [[Ghimbav]], [[Râșnov]] și [[Sânpetru, Brașov|Sânpetru]]), cu deschidere laterală. Portul popular al maghiarilor din Țara Bârsei este asemănător cu cel din restul Transilvaniei, mai ales în cazul pieselor pentru găteala capului. Cămășile fetelor din Apața și Crizbav sunt cusute cu fir roșu, cele ale femeilor sunt cusute „pe crețuri”, iar șorțurile — dantelate. [[Imagine:RasnovBv.jpg|thumb|right|250px|Râșnov - [[așezare]] compact-adunată]] Specific românești sunt "așezările cu vatră", către care converg
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
unora dintre locuitoarele satului Corbi. Confecționate din lână,catrințele se disting prin repertoriul cromatic: catrința din față este neagră,iar catrința pandant,din spate,este vărgată prin dispuneea paralelă a unor benzi formate din culorile verde,albastru,alb și negru. Găteala capului,diferențiată în raport cu vârsta,constituie un element de individualizare a portului local,ca de altfel și portul pălăriuței mocănești. Învelitura capului este formată din "vălitură"-un carton alb de forma tronconică secționat oblic,care se poartă pe vârful capului- și
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
ca de altfel și portul pălăriuței mocănești. Învelitura capului este formată din "vălitură"-un carton alb de forma tronconică secționat oblic,care se poartă pe vârful capului- și o "broboadă" de pânză albă,care maschează vălitura.Tinerele femei folosesc,în găteala capului,în loc de broboadă,o hiliuță (batistă albă,brodată cu ample cusături). Încălțămintea femeilor constă din "tureci"-ciorapi fără talpă făcuți din dimie,care îmbracă piciorul de la glenză până la genunchi-și opinci cu "obiele" sau "călțuni". Cămașa din pânză albă,țesută
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
Aceasta a fost prima imagine care a circulat pe scară largă a unui pom de Crăciun împodobit în America, iar istoricul de artă Karal Ann Marling a numit pomul în jurul căruia se aflau prințul Albert și regina Victoria goliți de gătelile lor regale „primul pom de Crăciun influent din America”. Istoricul cultural Alfred Shoemaker a rezumat că „în toată America nu era un mediu mai important pentru răspândirea pomului de Crăciun în deceniul 1850-60 decât ""”. Imaginea a fost retipărită în anul
Godey's Lady's Book () [Corola-website/Science/336329_a_337658]
-
se numesc: PARTIDUL". Condamnarea lui Arghezi se face și în numele a ceea ce Virgil Ierunca a susținut că este poezia: "Noi sîntem dintre aceia care cred că poezia nu este și nu poate fi o simplă pritocire de "cuvinte potrivite". Că găteala vorbei e cu totul altceva decît povestea vorbei. Că povestea aceasta e gravă și că ea "angajează" toată ființa celui care-o slujește într-o "tinerețe fără bătrînețe", într-un permanent risc și într-o permanentă alegere. Cînd un poet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
El îi spusese că o duce într-un sat, fără să adauge un cuvânt despre culturile de măsline și nici despre câmpurile de rapiță. Ea și-l închipui cum vinde uleiuri într-un bureau de tabac, așa cum bătrânele arăboaice vindeau gătelile făcute de mână și papucii de pâslă pentru moscheie. Se gândi la doică și la alți angajați, fără să-și imagineze domeniul, pivnițele, velierul de pescuit, bungalourile și toată curtea, iar când le văzu, i se tăie respirația. Mehria deschise
Istoria romanțată a unui safari by Daniela Zeca () [Corola-journal/Journalistic/6977_a_8302]
-
plimbă singur zăbovește la rîvnitele, altundeva, "crîmpeie mici de gingășie", ascunse în alcătuirea de beton. De pildă, primele zile ale lunilor de primăvară. "Ce-i un mărțișor pentru străinul de București?" Prea puțin contează (,în privința mărțișoarelor, istoria e mută, și găteala zilei de martie o poartă domnișoarele și cucoanele cu seninătatea artisticei ignoranțe"), cîtă vreme "cum o să fie el sau cum n-are să fie, o săptămînă întreagă toată lumea serioasă și gravă a umblat după mărțișoare, cel puțin în București, patria adevărată
Într-un colț de țară veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10228_a_11553]
-
susținut și are temei chiar În cuvintele filosofului. Într-una din scrisorile adresate În anul 1645 prințesei Elisabeth de Bohemia, conștiincios discipol, care, În exilul ei În Olanda, În mod neașteptat, se delecta mai degrabă cu scrierile carteziene decât cu „gătelile și distracțiile de curte”, Descartes Îi recomanda să ia aminte la două dintre temeiurile metafizicii sale: „Două lucruri se cer pentru a fi Întotdeauna predispuși la buna judecată: unul este cunoașterea adevărului, și celălalt obișnuința de a urma și de
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
și buclează al său păr") și în Călin (File din poveste). Tipologic, el este inițial veleitarul, curtezanul din Scrisoarea II, care parvine pe scară socială cu ajutorul femeilor influente: "Capul acesta este un cap care se privește toată ziua în oglindă, găteala dumitale dovedește ce subțire îți socotești persoana și cât de mândru ești de locul care ți se oferă în anume anticameră."251 De altfel, într-o primă fază, acceptă, dintr-un pur capriciu, aventura galantă cu Alta, aceasta nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
miracolul. La même Jeannette autrement coiffée! STILUL LUI IORGA Chauteaubriand are dreptate: creațiile spiritului există numai prin stil. În zadar cei lipsiți de darul acesta se tot pripesc să-l disprețuiască: stilul nu e, cum cred ei, un prisos de găteli și garnituri adăugat pe urmă. Substanța sau „semnificația” unei opere se vădește prin stil. Expresia directă și nudă sau cea somptuoasă și elaborată sunt în egală măsură stil, acolo unde se manifestă spiritul omenesc, adică, așa cum se zicea odinioară într-
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
cu totul liberă de grija efectului (iar dichisul stilistic se simte la tot pasul în acest jurnal, ceea ce e de fapt o eroare de stil) toți cei pe care i-am pomenit și-au scris însemnările dincolo de orice complezență și găteală, cu o luciditate necruțătoare în singurătatea conștiinței, unde adevărul se privește de-a dreptul și e fără noimă a-i da ocol. Sinceritatea lui Gide, nemulțumirea lui de sine, proclamarea meschinăriilor proprii, a propriilor tare sufletești și trupești, a eczemelor
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
obedient. Părerile personale trebuie afirmate cu tărie și demnitate, ca semn al nobleței și al virtuții intelectuale, nu doar casnice: „căci tot ce-a fost virtute, cu sfiiciune tăinuită în sufletul doamnelor de odinioară, azi se preface la noi în găteală și podoabă...”165 Pampinea lansează o critică severă la adresa preocupării excesive pentru cultivarea imaginii exterioare în detrimentul valorilor spirituale, morale. Le cere femeilor consecvență și unitate, aderarea la un crez comun, unificarea într-o singură voce. Tânăra autoritară și emancipată militează
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]