107 matches
-
Ortografie și limba română liturgica”; Poezii și proza: ‚Și ploaia vine albă...” de Dragoș Vicol, „Tic-Tac” de Jan Lulu Stern, „Ecuatorul și polii” de Marin Sorescu, „Dacă” de Elenă Liliana Popescu, „Castel medieval” de Adrian Păunescu, „Argint fals” de Dan Galbina, „Tulburătorul vis” de George Filip, „Doar tu” de Ștefan Augustin Doinaș, „Cântec de buzunar” de Mircea Dinescu, „Toamnă cu luna anii 60” de Mircea Cărtărescu; ‚Iubire târzie’ de Mihai Horga, ‚Limba noastră” de Alexei Mateevici, „După ce pleacă...” de Nicoară Nicolae
PAGINI ROMÂNEŞTI ÎN NOUA ZEELANDA by http://uzp.org.ro/pagini-romanesti-in-noua-zeelanda/ [Corola-blog/BlogPost/93698_a_94990]
-
sale -, venind la adunare cu muntenii. Purta un cojoc albastru, cu blană de miel pe margini. O simplă pălărie neagră, cu pene de cocoș pe ea. Prezența lui dă adunării măreția de sărbătoare și de luptă. Cei ce știau prețul galbinilor ce se puseseră pe capul lui și armata trimisă la Viena după el aruncau sumanele și pălăriile în sus, strigând și cântând. De acum Iancu nu mai era numai al moților. Era al întregului popor răsculat din Transilvania...” Nicolae Begnescu
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Avram_iancu_craiul_muntilor.html [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > OPERĂ INCOMPLETĂ LA TARABĂ Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 246 din 03 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Suntem file subțiri ușor foșnitoare din ce în ce mai galbine în abecedarul timpului Avem grijă să ne tipărim antum și în mai multe ediții în tiraje de masă așteptăm cititorii... În fiecare minut în fiecare zi așteptăm citirea răstălmăcirea... Până atunci ne tot răsfoim viața corectând-o corectându-ne... Urmașii
OPERĂ INCOMPLETĂ LA TARABĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Opera_incompleta_la_taraba.html [Corola-blog/BlogPost/356033_a_357362]
-
semnul crucii și a mânat vacile acasă fără să mai privească înapoi. -Bine, Doamne, iartă-mă, că nu l-a pocit! zise Ioana, făcându-și semnul crucii. -Bine, că nu l-a pocit săracu! Când a intrat în casă era galbin ca șofranu. Biata Floarea, nevastă-sa nu știa ce să facă, săraca. Păi n-auzi, fă, c-a intrat în casă galbin ca șofranu și tremura tot și bolborosea niște cuvinte ne’nțelese? Biata femeie a dat fuga la Fierăreasa
LA FÂNTÂNA LUI UŢOIU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1422638544.html [Corola-blog/BlogPost/369371_a_370700]
-
Ioana, făcându-și semnul crucii. -Bine, că nu l-a pocit săracu! Când a intrat în casă era galbin ca șofranu. Biata Floarea, nevastă-sa nu știa ce să facă, săraca. Păi n-auzi, fă, c-a intrat în casă galbin ca șofranu și tremura tot și bolborosea niște cuvinte ne’nțelese? Biata femeie a dat fuga la Fierăreasa să-i descânte. Cred că dacă nu-i descânta Fierăreasa murea de spaimă! I-a descântat asta de Muma Pădurii și de
LA FÂNTÂNA LUI UŢOIU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1422638544.html [Corola-blog/BlogPost/369371_a_370700]
-
și nevastamea e scroafă.Nu ia-m zis nimic nici de data aia.Dacă a văzut că na-m ișit la ea a binevoit și m-ia furat două găini de sex femel una roșie bordun și ailaltă pistriță cu galbin iar cocosul de sex bărbătesc ierea dă culoare negru chior dă ochiu stâng dăcând sa bătut cu rățoiu lu mărin al lu Clefete pă șanțu drumului astăprimăvară.Acuma eu am ișit afară dar na-m auzit nimic că era noapte
LECRAMAȚIE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1444584230.html [Corola-blog/BlogPost/343255_a_344584]
-
prelungi pe țarina de fâneață, departe de liziera de brazi și de foioase, neiertătoare cu cei ce tânjesc și s-apucă mai greu de treabă... Încă mai așteaptă cosașii tocmiți să „culce” în brazde înșirate iarba molicioasă și mult prea galbină la rădăcină în iadul de la sol - pentru a o-ntinde când s-a luat roua în horituri, când fântâna rece de sub arini trimite boarea deasupra și de-a lungul Văii Strâmbii, dincolo de părușca țepoasă de pe Podul Porcului și alăturea de
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 by http://confluente.ro/Taranca_din_muscel_.html [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
Ali Sanie, cu domiciliul actual în Germania, 32312 Lubbecke, Immengartenstr. 66, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Constantă, Str. Făgetului nr. 129, județul Constantă. 338. Dubois Parastita, născută la 20 ianuarie 1967 în localitatea Feldru, județul Bistrița-Năsăud, România, fiica lui Galbin Anton și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 35041 Marburg, În der Gortzbach 43, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Bistrița, str. C.R. Vivu bl. 15, sc. B, ap. 26, județul Bistrița-Năsăud. 339. Zipfel Terezia, născută la 10 decembrie 1967
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125488_a_126817]
-
aparțin orașului: Aurel Vlaicu, Băcâia, Bozeș, Cigmău, Gelmar, Geoagiu-Băi, Homorod, Mermezeu-Văleni, Renghet, Văleni Orașul SIMERIA Localitate componentă: Simeria Sate ce aparțin orașului: Barcea Mare, Cărpiniș, Săntandrei, Simeria Veche, Șăulești, Uroi Comuna Balșa Sate: Balșa, Almașu Mic de Munte, Ardeu, Bunești, Galbina, Mada, Oprișești, Poiana, Poienița, Roșia, Stăuini, Techereu, Voia, Vălișoara Comuna Băcia Sate: Băcia, Petreni, Totia, Tâmpa Comuna Beriu Sate: Beriu, Cucuiș, Căstău, Măgureni, Orăștioara de Jos, Poieni, Sereca, Sibișel Comuna Certeju de Sus Sate: Certeju de Sus, Bocșa Mare, Bocșa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
de Nord-Est: Almasu de Mijloc, Almasu Mare, Nadastia, Glodul și Cibul. Zona este bogată în elemente carstice (chei și peșteri). - la Sud-Est: Ardeul cu cheile aferente (855 m) și Balsa, centrul administrativ al comunei. - la Sud-Vest: satele Voia, cătunul Burtuca, Galbina cu vârful Oancii (906 m). - în partea de Nord-Vest: satele Vălișoara (Porcurea), cătunul Bunesti (astăzi părăsit), Oprisesti, Poiana, Poienița (Valea Iepii).
Almașu Mic de Munte, Hunedoara () [Corola-website/Science/300534_a_301863]
-
conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); din speciile: clopoțel de munte ("Campanula alpina"), angelica (Angelica archangelica), crucea voinicului (Hepatică transsilvanica), ghințura galbenă (Gențiana lutea), bulbuc de munte ("Trolius europaeus"), gălbenuș ("Crepis jacquinii"), drețe ("Lysimachia nemorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), iarbă-grasă ("Sedum sexangulare"), lopățea ("Lunaria rediviva"), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), crețișoara
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
Balșa (în , în ) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Almașu Mic de Munte, Ardeu, Balșa (reședința), Bunești, Galbina, Mada, Oprișești, Poiana, Poienița, Roșia, Stăuini, Techereu, Vălișoara și Voia. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Balșa se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,92
Comuna Balșa, Hunedoara () [Corola-website/Science/310552_a_311881]
-
Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează specii floristice cu exemplare de: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), vârtejul-pământului ("Pedicularis verticillata"), ligularia ("Ligularia sibirica"), firuță-de-munte ("Poa granitica ssp. disparilis"), frigurele ("Cardaminopsis neglecta"), clopoțel de munte ( din specia "Campanula carpatica"), drețe ("Lysimachia nemorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"), iarbă-grasă ("Sedum sexangulare"), lopățea ("Lunaria rediviva"), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), clopoțel ("Symphyandra wanneri"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), pâștița ("Anemone nemerosa"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), coada
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
rarități floristice; printre care: gențiana mov ("Swertia perennis"), ligularia ("Ligularia sibirica"), ochii-broaștei ("Primula farinosa"), coada-iepurelui ("Sesleria coeruleans"), coada-vulpii ("Alopecurus pratensis"), buhai ("Listera ovata"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), iarba-viperei ("Scorzonera humilis"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), taula ("Spiraea salicifolia"), untul-vacii ("Orchis mario"), galbinele ("Lysimachia punctata") sau orhidee albă ("Dactylorhiza sambucina") sau stupinița ("Platanthera bifolia"). În apropierea cursurilor de apă și în zonele mlăștinoase sunt întâlnite plante cu specii de roua cerului (specia "Drossera angelica"), iarbă-albastră ("Molinia caerulea"), trestioara ("Calamagrostis nejglecta"), ghințura (din speciile
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează rarități floristice cu specii de drețe ("Lysimachia nemorum"), garofița ("Dianthus carthusianorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), crin de pădure ("Lilium martagon"), siminic ("Antennaria dioica"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum") sau pâștița ("Anemone nemerosa
Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/303376_a_304705]
-
vârtejul-pământului ("Pedicularis verticillata"), curechiul de munte ("Ligularia sibirica"), firuță-de-munte ("Poa granitica ssp. disparilis"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"). În arealul parcului sunt prezente mai multe specii de plante vasculare (carmofite) și endemice , astfel: gălbenuș ("Crepis jacquinii") frigurele ("Cardaminopsis neglecta"), drețe ("Lysimachia nemorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), iarbă-grasă ("Sedum sexangulare"), lopățea ("Lunaria rediviva"), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), clopoței ("Symphyandra wanneri"), cupă ("Gențiana kochiana"), cărbuni ("Phyteuma spicatum"), ranunculus ("Ranunculus thora"), bujor de munte ("Rhododendron kotschy"'), rogoz ("Carex strigosa"), păiuș ("Festuca strictă"), pipirig ("Juncus
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Mihnea">„ una parte de moșie din satul Alexăști, din al triile parte, o al triile parte și cu loc de moară ... și cu loc de prisacă, cari li-au fost cumpărătură tatălui său Toad<er> Groza dela Adrăbuș, drept 180 galbini tătărăști și un uric de cumpărătură ce l au avut tatăl ei Toader Groza dela Petru v<oe>vod, pe una parte de moșie din satul Frănciocii, din giumătate de sat, o al șaptile parte, ce i-au fost lui
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
au avut tatăl ei Toader Groza dela Petru v<oe>vod, pe una parte de moșie din satul Frănciocii, din giumătate de sat, o al șaptile parte, ce i-au fost lui cumpărătură dela Ioil, fiiul lui Dumitru, drept 130 galbini tătărăști”</citation>. Partea din Frănciuci era situată . Documentele amintite au fost pierdute . Perilipsisul hârtiilor Frenciugilor, din ianuarie 1808, consemnează cărțile domnești ale domnilor Gaspar Grațiani (1619-1620) din 29 martie 1620 și Alexandru Iliaș (16201621;1631-1633) din 15 iunie 1621 care
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
ascunde, pierde sau strica. 9) Până la noi dispozițiuni se interzice corespondența de orice fel. 10) Fiecare lucrător evreu este obligat ca să poarte în mod vizibil pe haină, în partea stângă a pieptului, o insignă în forma de stea, din pânză galbină, în mărime de 10 cm cu șase colțuri. II. Lucrători evrei, care vor contraveni la vre’una din dispozițiunile de mai sus, vor fi trimiși în Transnistria la muncă grea, sau în ghetouri, împreună cu românii cari se vor preta la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fiecare familie era obligată să verse la vistierie câte o rublă, care însemna 120 de aspri, adică 60 parale, aproape 2 lei. În Descrierea Moldovei se spune că în timpul lui Cantemir talerul era egal cu doi lei și zece parale; - galbini, la o nevoie mai mare, zice același cercetător, locuitorii plăteau câte un galbin care avea valoarea a 200 aspri sau 2 lei și 20 parale; prin galbini venetici se înțegea galbenii genovezi sau zloții tătărăști, aduși în circulația monetară în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
120 de aspri, adică 60 parale, aproape 2 lei. În Descrierea Moldovei se spune că în timpul lui Cantemir talerul era egal cu doi lei și zece parale; - galbini, la o nevoie mai mare, zice același cercetător, locuitorii plăteau câte un galbin care avea valoarea a 200 aspri sau 2 lei și 20 parale; prin galbini venetici se înțegea galbenii genovezi sau zloții tătărăști, aduși în circulația monetară în Moldova din Kaffa prin intermediul neguțătorilor tătari; - orți (ortu), însemna plata a 10 parale
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
că în timpul lui Cantemir talerul era egal cu doi lei și zece parale; - galbini, la o nevoie mai mare, zice același cercetător, locuitorii plăteau câte un galbin care avea valoarea a 200 aspri sau 2 lei și 20 parale; prin galbini venetici se înțegea galbenii genovezi sau zloții tătărăști, aduși în circulația monetară în Moldova din Kaffa prin intermediul neguțătorilor tătari; - orți (ortu), însemna plata a 10 parale; ort - „monedă de argint, valorând a patra parte dintrun taler sau echivalent cu 10
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
au agiuns la o mare desăvârșire, totuși nu este cu putință de a spune ceva cu hotărâre despre câtimea materiei din lăuntru a unui munte. Un antreprenor de minerii, având noroc, poate cu un mic capital, de pildă cu 100 galbini, în scurtă vreme, a câștiga multe mii, ba încă și sute de mii de galbini, când, din protivă, neavând noroc, poate cheltui mai multe mii de galbeni și totuși să nu câștige nimic. Mineriile nu atârnă numai de la industrie, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cu hotărâre despre câtimea materiei din lăuntru a unui munte. Un antreprenor de minerii, având noroc, poate cu un mic capital, de pildă cu 100 galbini, în scurtă vreme, a câștiga multe mii, ba încă și sute de mii de galbini, când, din protivă, neavând noroc, poate cheltui mai multe mii de galbeni și totuși să nu câștige nimic. Mineriile nu atârnă numai de la industrie, ca celelante meșteșuguri și fabrici. În această privire, este de trebuință și potrivit ca, acelor ce
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mărturisitoriu. La 11 dechemvri trecut, am fost cerut o despăgubire de la Epitropia de atunce, care, fără a cerceta cheltuielile mele, au căpătat de la Pre Î<nălțatul> Domn o întăritură pe a ei anafora, prin care mi s-au rânduit 200 galbini drept remunerație, care bani pe rând am și primit, declarând totodată însă că nu mă pot împăca cu astă somă, fiindcă numai ținerea familiei mele și cheltuielile extraordinare ce, în curs de un an, au fost pentru apăduc să suie
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]