118 matches
-
Bourbon (Bourbon-Lancy, Bourbonne-les-Bains etc.). În sfîrșit, multe divinități asigură protecția defuncților: Sucellus, zeul care are în mînă un ciocan, însoțit uneori de Nantosuelta. În alte cazuri, zeii indigeni sînt asociați unor zei romani fie în ceea ce privește numele, fie în ce privește atributele. Panteonul galo-roman. La început, zeii romani sînt înainte de toate zeii oficiali ai învingătorilor. În această ipostază, triada compusă din cele trei divinități de la templul Capitoliului din Roma, Jupiter, Junona, Minerva, are templul său în colonia de la Narbonne. Dar alte forme ale cultului
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
paragină, canalele de drenare ale așezărilor de pe Saône sînt inutilizabile; orașul însuși nu mai este decît o îngrămădire de clădiri distruse. În mai multe regiuni, precum Somme, săpăturile atestă dispariția vilelor. Pe de altă parte, barbarii învinși sau foști prizonieri galo-romani, recuperați de la germani, au fost instalați sub numele de "letes" pe pămînturile provinciilor în calitate de coloniști, implantare care putea să aibă consecințe importante, întrucît facilita prezența unei populații de origine germanică în interiorul Imperiului. Dar trebuie să fim prudenți în legătură cu starea reală
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lor celelalte popoare, precum alanii din Rusia de sud și germanii orientali. Refluxul către vest al tuturor acestor popoare este fatal Galiei. La 31 decembrie 406, vandalii, suevii, alanii, burgunzii trec Rinul și se lansează în cucerirea teritoriilor galice. Provinciile galo-romane se prăbușesc pentru a da naștere regatelor barbare. DOCUMENT 1 Teritoriul eduen la începutul secolului al IV-lea " Avem, cum am spus, numărul de oameni și suprafața de teren care au fost declarate, dar totul este lipsit de valoare din cauza
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și vizigoții în regiunea Bordeaux-Toulouse. În mijlocul secolului (451) se produce invazia fulger a hunilor lui Attila, care provoacă punerea în stare de apărare a orașelor astfel a devenit celebră Sfînta Geneviève la Paris și un fel de uniune sacră între galo-romani și barbari: învins pe cîmpiile Catalaunice în apropiere de Châlons-sur-Marne, Attila nu a mai reapărut niciodată în Galia. În fine, de-a lungul întregului secol, vizigoții și burgunzii își întind încet dominația dincolo de teritoriul care le fusese atribuit la început
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mai urbanizate, cele mai romanizate. Față de populațiile locale supuse regimului de *ospitalitate, marele lor handicap este de ordin religios; ei sînt creștini, desigur, dar sub o formă eretică, *arianismul: astfel ei au întîlnit ostilitatea declarată a bisericii și a aristocrației galo-romane, pepinieră de episcopi. Acestui ansamblu meridional i se poate opune Galia de nord, unde mai există generali romani, dintre care ultimul, Syagrius, se stabilește la Soissons. Mai puțin bogată, mai puțin urbanizată, mai puțin romanizată, această regiune suferă presiunea francilor
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
exercită decît asupra a trei regate acele tria regna cînd unite, cînd separate: la vest, Neustria, de la Somme pînă la Loara, unde francii salieni, pornind de la capitalele lor situate în valea Senei și a Oisei, tratează cu ușurință cu populațiile galo-romane; la est, Austrasia francilor renani, centrată pe văile Meusei, Mosellei și Rinului, unde aspectele germanice se întăresc pe măsură ce cucerirea francă se întinde dincolo de Rin, către Bavaria, Turingia și Frisia; în sfîrșit, Burgundia, care se situează pe linia regatului burgund. Acest
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în Italia lombardă, apar o societate și o cvilizație noi ale căror contururi se desenează net în secolul al VII-lea. Elementele de fuziune Romani și barbari. Fuziunea care s-a operat lent în timpul acestor trei secole pornind de la fondul galo-roman, de la contribuțiile germanice și ale creștinismului, este foarte complexă. Ea s-a lovit de obiceiurile și de tradițiile popoarelor existente și, în special, de un obstacol juridic considerabil, principiul personalității legilor. Dacă în epoca imperială dreptul roman scris îi guverna
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
între ele în practică și total opuse dreptului roman în spirit. Dar acest obstacol juridic a fost depășit de realitățile vieții cotidiene. Se pot desprinde cîteva elemente proeminente ale civilizației merovingiene și aceasta pentru că ele marchează o schimbare față de civilizația galo-romană și pentru că anunță trăsăturile caracteristice ale civilizației medievale. Societatea merovingiană. Este vorba mai întîi despre o societate pe cale de ruralizare. Populația acestor secole suferă o slăbire constantă pe care nu au compensat-o în nici un fel aporturile germanice și pe
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al Vechiului Regim. Clientelă. În Galia, cea mai mare parte a populației depindea de un nobil care îi asigura protecția în schimbul unei fidelități totale. Un sistem identic exista și în Roma. După cucerire, clientela a rămas o componentă a societății galo-romane. Cohortă. Vezi legiune. Colan. Colier galic închis sau deschis. În ultima variantă, extremitățile sînt dotate cu tampoane. Podoabă feminină, colanul a fost purtat și de bărbați și figurează ca atribut al zeilor galici. Colonie romană. Teritoriu provincial al cărui sol
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Goudineau et Christian Peyre, Bibracte et les Eduens. A la découverte d'un peuple gaulois, Paris, Errance, col. "Hauts lieux de l'Histoire", 1993. Les Celtes, catalogul expoziției din Palazzo Grassi din Veneția, Milan, ed. Bompiani, 1991. 4. Pentru epoca galo-romană Christine Delaplace et Jér(me France, Histoire des Gaules (VIe siècle av. J.-C. / VIe siècle ap. J.-C.), Paris, Colin, col. "Cursus", 1997. Paul-Marie Duval, La Vie quotidienne en Gaule pendant la paix romaine, Paris, Hachette, 1952. Pierre Gros
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cetății, 52 Integrarea notabililor, 53 Forțele de coeziune, 54 Soldatul, 54 Administratorul, 54 Preotul, 55 Documente: 1. Împăratul Claudiu propune intrarea galilor în Senatul Romei, 56 2. Un notabil gal la începutul Imperiului (către anii 19-20 d.I.C.), 58 5. Civilizația galo-romană (secolele I-II d.I.C.), 60 O civilizație urbană, 60 Populație și spațiu urban, 61 Decorul urban, 61 Activități economice și societate urbană, 63 Forța tradițiilor, 64 Marca Romei: cadastru și vilă, 64 Vicus, 66 Lumea zeilor, 66 Permanențele indigene, 66
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
I-II d.I.C.), 60 O civilizație urbană, 60 Populație și spațiu urban, 61 Decorul urban, 61 Activități economice și societate urbană, 63 Forța tradițiilor, 64 Marca Romei: cadastru și vilă, 64 Vicus, 66 Lumea zeilor, 66 Permanențele indigene, 66 Panteonul galo-roman, 67 Cultele orientale și începuturile creștinismului, 68 Document: Vicus și sanctuar galic. Sanxay, 69 6. De la Imperiul Roman la regatele barbare: crize și transformări (secolele al III-lea și al IV-lea), 71 Criza din secolul al III-lea, 71
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
trad.) 18 Statele Unite 19 Statele Unite, Marea Britanie, URSS și China 20 Franța la ora sa exactă 21 Satul din Vaucluse ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ISTORIA FRANȚEI Glosar 6 1 Prefață Cuvînt înainte De la piatră la fier: primele comunități Formarea Galiei Cucerirea Galiei Noile puteri Civilizația galo-romană De la Imperiul Roman la regatele barbare Epoca barbarilor Imperiul lui Carol cel Mare Nașterea Franței Societatea feudală Marele regat capețian Războiul de O Sută de Ani Sate și orașe (sec. XV-XVIII) Sec. XVI. De la Carol VIII la Henric II Criza
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
era din ce în ce mai răspândită determinând chiar dezvoltarea unei adevărate vesele pentru vin: căni, ulcioare, oale, vase speciale pentru îndoirea vinului cu apă, pahare înalte fără picior (pocula) mai mult sau mai puțin prelucrate sau bogat decorate, cupe și strecurători. În timpul meselor galo-romane, mirodeniile (anason, chimen, cimbru) serveau la punerea în valoare a băuturilor și alimentelor, ba chiar la mascarea savorilor prea puternice, putând fi de asemenea utilizate pentru digestie, pentru ceea ce Plinius numea "neplăcerile stomacului". Chiar și felurile de mâncare erau adesea
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de mâncare erau adesea însoțite de un tip de lichior (numit garum) provenit din descompunerea peștilor sărați, ce se asemăna foarte mult cu sosul vietnamez nuoc-mam. De altfel, utilizarea combinației sărat dulce ne face să comparăm câteodată felurile de mâncare galo-romane cu bucătăria extrem orientală. Începând din anul 125 înainte de Hristos, romanii au anexat culoarul Ronului și Languedoc (La Provincia, Provența). Ei au întemeiat noi centre de comerț, dintre care două, mai importante, situate în regiunea Béziers (Julia Biterrae), sunt Portus
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
moaștelor Sfintei Elena. Își va închide porțile în anul 1791, când călugării vor fi expulzați de Revoluție, iar clădirile și podgoriile vor fi vândute în calitate de bunuri naționale. Inventarul realizat la vremea respectivă atestă existența a 6000 de sticle. În perioada galo-romană, podgoriile sunt deja răspândite în Champagne, iar călugării benedictini deveniseră specialiști în vinificație. Dacă adăugăm că, începând din anul 496, an al încoronării lui Clovis, Reims devine orașul încoronărilor regilor (cea din urmă încoronare va fi cea a lui Carol
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Chandon, care a transformat o aripă a mănăstirii și o fostă pivniță restaurată în muzeu, în memoria glorioasă a lui Dom Pérignon, ce însuflețește încă aceste locuri. Creștinismul a fost în Franța propagatorul viei și propagandistul vinului. Moștenitoare a patrimoniului galo-roman, viticultura ecleziastică va hrăni puterea și gloria Bisericii. Rolul istoric al viticulturii ecleziastice se încheie însă odată cu Revoluția franceză, iar podgoriile sunt laicizate în întregime la începutul secolului al XIX-lea. Însă în simbolistica profundă care asociază "sângele strugurilor" cu
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de tatăl său, Carol cel Mare, orașului Strasbourg, permițând astfel acestui oraș să comercializeze vinurile în tot imperiul carolingian. Încă din secolul al XIII-lea, clerul local, ghidat de episcopii săi proveniți în cea mai mare parte din familii bogate galo-romane, a dezvoltat cultura viței de vie, preocupându-se de calitatea care făcea din vinurile din Alsacia cele mai bune vinuri din Europa. Această voință s-a menținut în decursul istoriei, totuși cu lungi eclipse datorate, în mare, agitațiilor politice traversate
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]