52 matches
-
De-oi petrece-ncă cu mâțe și cu pureci și cu luna, Ori de nu - cui ce-i aduce? Poezie - sărăcie! Dar în astă sară Dionis era vesel fără să știe de ce. La căpițelul de lumânare ce sta în gâtul garafei cu ochiul roș și bolnav, el deschise o carte veche legată cu piele și roasă de molii - un manuscript de zodii. El era un ateist superstițios - și Sunt mulți de aceștia. Inițialele acestei cărți cu buchii erau scrise ciudat cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fragi, harbuji (pepeni), viorele, crini, lăcrămioare. 2. Naturi moarte cu obiecte care fac parte din viața cotidiană - obiecte de toaletă: sticle și sticluțe cu loțiuni și parfumuri, evantai, perii, cutii și cutiuțe, baston, pălării, ghete, ciocan, valiză (geamantan), jurnale, cupe, garafe, mănuși, poșete, dantele, cărți de joc, ochelari, lupă, tocuri pentru ochelari, scoarțe, cărți, albu- me, ziare, pahare, oglinzi. 3. Naturi moarte al căror conținut îl for- mează: obiectele de cult religios: ceasloave, biblii, psaltiri, crucifixe, icoane, sfeșnice cu lumânări, vase
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
rîsul fetelor lăutarului cînd puștanii le toarnă porcărioare în urechi sau le miră sub tricouri țîțișoarele calde și amețite... roșie e poezia din curtea ca un trup mustind de-adrenalină din degete picurînd - multă de poți să o strîngi în garafe, ca seva lăstarilor pentru leacuri băbești, noaptea,-n tăcerea somnoroaselor vii. invocație turturică din cîmpiile neantului, te întorci în jurul uguitului tău prin salcîmii pe care i-am botezat Philemon și Baucis în răspărul fascismului iubirii dintr-o altă viață. ca
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]
-
ziduri șunt acum stricate, dar tot încă mai minunează pe călătoriul cu mărimea și frumusețea palatului. În chivnita curtei este cea mai mare bute care să fie în lume, căci poate să intre în ea mai mult de 160.000 garafe de vin, adecă o sută șaizeci de mii de garafe. Pentru a ajunge deasupra lui trebuie să șui șaizeci de scări". Plecînd mai departe, a cunoscut "Francfort pe Main" care i s-a părut a fi un "tîrg slobod, mare
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
călătoriul cu mărimea și frumusețea palatului. În chivnita curtei este cea mai mare bute care să fie în lume, căci poate să intre în ea mai mult de 160.000 garafe de vin, adecă o sută șaizeci de mii de garafe. Pentru a ajunge deasupra lui trebuie să șui șaizeci de scări". Plecînd mai departe, a cunoscut "Francfort pe Main" care i s-a părut a fi un "tîrg slobod, mare și frumos, cu o populație de 40 mii de suflete
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
micul bestiariu de uz intern cu care începe ,capitolul" Ce țară-i asta? sau daraverile din Români în Japonia, de găsit în ,secțiunea" înăuntrul trebilor de-afară) poți să spui liniștit, ca Șt. O. Iosif & D. Anghel, Cu orice trop/ Garafa se deșartă/ Și cade strop cu strop/ O, artă pentru artă! Alte pasaje, care n-au fost scrise numaidecît pentru plăcerea de-a pocni din coada cuvintelor, sînt de-a dreptul triste. De exemplu, aproape tot Cartelul patrioților, mai ales
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
cunosc în epoca o mare răspândire prin numeroase reproduceri. Cum interesul lui Eminescu pentru pictură în perioada vieneza a fost deja discutat, Ana-Stanca Tăbărași purcede la analiza propriu-zisă. Odaia din pod, haină jerpelita și ruptă în coate, sobă fără foc, garafa goală cu un capăt de lumânare, contemplarea filozofica a purecului și atitudinea "tolerant-nepăsătoare", totul se gaseste aidoma în tabloul pictorului german. " Dacă s-a inspirat din Spitzweg, a făcut-o fiindcă vânzătorii de idei nu sunt și buni observatori ai
Culorile romantismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16294_a_17619]
-
ureche; Este o unealtă veche Și înțeapă mai ales. Mlădioasă ca o iușcă Și apare din senin. Pe cei neatenți îi mușcă Și-i împroașcă cu venin. Sper să nu comit o gafă, Dacă o descriu așa: Are gâtul de garafă, Seamănă cu-o macara Cu urechi și cu cornițe Și cu hainele pestrițe. Voind lumea să o vadă, Scoate capul prin zăpadă. Câte-n lună, câte-n stele, Toate-s adunate-n ele; Câte-n apă, pe pământ, Tot în
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
Mărgeluțe roșioare Și plăcut mirositoare, Prăpădite de la gât Pe sub arbuștei de-o palmă. Rânduită ca ostașii Adunați pentru paradă - Marinari sau grăniceri - Ca să nu încurce pașii Și nicistraiele să-i cadă, S-a suit pe spalieri. S-a golit burta garafei; Cum se cheamă fiul scroafei? Pe aceasta cred că n-o știi: Cum se cheamă fiul cloștii? Și-am zis verde zeama poamei, Cum se cheamă fiul mamei? Vă propun ca până mâine Să numiți fiul de câine. Vă îndemn
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
arăta elocvent prin toată atitudinea ei că nu înțelege deloc pentru ce stăm acolo în fața ei, spectatori imobili și muți. Trebuia să ne justificăm prezența. Dar nu puteam cere trei rachiuri - pentru cele două doamne și pentru mine... Și nici o garafă de vin cu trei pahare, să cinstim la tejghea ori la masa din fund, ocupată în parte de câțiva țărani, care trăgeau cu coada ochiului la noi, ironici. - Domnișoară, dă-mi un kilo de măsline și testeaua asta de co
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Și ce-a mai zis el nu știu, că numa’ odată face cu mâna, vine un motor, îl oprește, se suie în el și, du-te, duluță ! Tăcură toți, impresionați. Gazda tocă o fleică și pentru Vică și într-o garafă trase vin. Deodată, afară, în întuneric, răsună puternic o fâșcâitură. - Asta-i Paraschiva lui Murgoci, zise, avizată, o vecină. Odată m-am făcut eu că nu știu și-am întrebat-o pe babă : - Da cine fâșcâia așa asară, mătușă ? - Ia
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
în casa nouă unde ușile deschise lăsau un culoar lung cât o sală de cinematograf. Muzica era pe podium, cu două scaune pentru melomani între instrumente. Cei doi socri luară loc unul lângă altul, cu paharul gol în față și garafa plină cu vin. La piciorul socrului mare, dosită, o damingeană și, între picioare, un litru de coniac cu păhăruț în cap. Invitații începură a sosi. Treceau pe la perechea de socri și, deschizând larg brațele, zâmbeau până la urechi, exclamând : - Soacre
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Totul lucea de curățenie, pereții erau împodobiți cu scoarțe viu colorate, lucrate în casă, mobila era ieșită din mâinile meștere ale badei Ion, din perete vegheau câteva icoane vechi, ferecate în argint. Apăru lelea Maria cu o tavă, pahare, o garafă plină cu ceva închis la culoare. Dispăru pentru câteva clipe și reveni cu un platou mare plin cu tot felul de bunătăți și cu un coș cu pâine. Domnule Petre, bine ați venit. Nu-mi mai amintesc dacă atunci când mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
gheboșa mai tare. Odată o vedeai că se duce și vine cu maldăru de sticle în brațe. Ea știa de pe un-le scotea, de pân toaletă, de pân sertare, sticle și sticloanțe, unele cât degetu de la mână, altele cât o garafă de apă, sticle cu capace de aur, cu fir de argint, cu etichete sclipicioase. Și ce dopuri avea ! Și ce sticlă brumată, albastră, verzuie, nu se-ndura baba nici la obzeci de ani să le arunce... Venea baba pâș pâș
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
papucii, o lene ciudată îi subminează deciziile spartane, îl face să-și târâie mâinile neglijent, la fel și pașii. Renunță prea ușor să-și mai caute papu cii, lipăie desculț cu labele picioarelor mari până la sărăcăciosul lavoar, întinde mâna până la garafa cu apă și tot de lene bea direct din ea, lipăie spre pat înapoi și în drum își evită în oglinda înnegrită a garderobului fața de Pierrot sub scufie, cu tuleie și coșuri, oh, de ce nu sunt mai frumos ? Ce
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
conu Zalduendo, monșerule, iera mereu crăpată, cum Îi iera și inema. Nici urmă dă găzdoi! Ca să nu fi mers pă daiboj, m-am pus să aștept un firfiric, să nu tre să plec fără somație. Lângă săpunera de la leghean și garafă iera un maldăr dă terfeloage care m-am Îndrăznit să-l răsfoiesc. Îți mai spui o dată, ierau de la Potigrafia Oportet & Haereses, și mai bine n-o făceam. Are dreptate cine cântă că În scăfârlia care În ea intră puțin, tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
când s-a destupat vinurile dă Bourgogne și Beaujolais. Agapa s-a sfârșit cu cafea, Armagnac și trabuce. Chiar Gaston, care ie tare țanțoș, nu ș-a precupețit atențiile și, când baronu În personal mi-a dat cu mâna lui garafa cu oțet, de iera goală, io aș fi angajat fotografu, să dau instantaneu la cofetăria Molino. Îl și văz la vitrină. Pă Jacqueline am tentat-o cu râsu, că i-am zis bancu ăla cu călugărița și papagalu. Pă loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Barboși - Covurlui. Fântâna Hazuluitc "Fântâna Hazului" În fierberea iarmarocului celui mai mare din târgul Romanului, a doua zi de Probajeni, Dumitrache Hazu și-a vândut în scurt juncanii. A bătut palma cu un român pletos de pe la Dămienești, au cinstit o garafă de vin, ș-acu, așa, pe la o amiază, se pregătea să pornească acasă. Cum s-a făcut, cum s-a dres - și-a găsit degrabă un tovarăș la carul lui rămas fără trăgători. Un român „din ceea parte a Moldovei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
râpa Lupăriei, bătrânul se puse gemând la pământ, pe patul de frunze. Măi băiete, grăi el zâmbind trudit, frumos îi codru, ca o tinereță - da’ de acu îmi pare că mă las de el. Tu trage de ici, din traistă, garafa, și dă-mi o leacă de putere. După ce bău un gât bun de rachiu, moș Calistru se lăsă într-o rână și privi pe ușa colibei, în văi, coama înflorită alb a codrului de brad. Era încă lumină în liniștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
o mămăligă ca un boț de aur. Au așezat totul pe masă și fără să privească în jur s-au întors în bucătărie. Într-o clipită, au reapărut ca două vestale ce săvârșeau un ritual. Fata ducând la sân o garafă, iar țiganca purtând un ulcior cu vin. Chipul bătrânului radia de bucurie... Fata a umplut paharele cu lichior, și țiganca a așezat ulciorul cu vin pe colțul mesei, între cele patru ulcele care, după felul cum erau așezate, închipuiau o
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
nănașa și cu verele ei, gătite cu bondițe înflorate și cu basmale noi, duseră copila la sfânta cristelniță, cum e rânduiala de dinainte, Nicanor și doi feciori ciolănoși, pe care îi arvonise, cu o zi înainte, recrutându-i cu o garafă de lacrima prunei, măturară în livada cu cireși bătrâni și întocmiseră, pe pari bătuți țeapăn, mesele din scânduri noi de brad, Jana, Cătălina, Berta cea bălaie și sfioasă și alte bune vecine, care aveau mare poftă de râs, așternură fețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Armatei Roșii, pe care aceștia îl făcuseră de nenumărate ori, plesnindu-și sonor în beregată, acolo sus, unde erau cocoțați, în turelă, pe tancurile eliberatoare. Înțeleseră toți și mai cu seamă paharnicul cu ștergar de in și cu busuioc la garafă, care-i turnă de băut, pe dată, o cană gospodărească de horincă, trasă de două ori. Singur Nicanor Galan n-avea astâmpăr deplin în inima lui, nerăbdările mânându-i gândul la pepenii care, de două zile de când nu fusese pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
deșertă de îngrijorare, respirând șuierător, ca un burduf de cimpoi, și îi făcu vânt lui Marin Tărniceru, înapoi în post. Degrabă, comandă Nataliei, bucătăreasa-șefă, Janei, Mariței, Cătălinei, Zenoviei, Catrinei, Carolinei, Bertei, cea sfioasă și bălaie, să umple masa de garafe pline ochi și împodobite cu salbe de floricele, împrejurul gâtlejurilor prelungi. Se grăbiră să execute comanda, în cinstea copilei, care intra pe poartă, recent creștinată, împreună cu alai de femei, nădușite și roșii în obraz, de osteneală și de mulțumire. Nănașa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
echipamentul de instrucție și de paradă, minunându-se de atâtea frumoase și albe rotunjimi, exclamară, ca niște cunoscători de seamă, care nu au lipsit niciodată de la obligatoriile manevre: Of, ce șanuri faine s-au scos de la magazia batalionului! De-acuma, garafele cu salbă de flori la gât se retraseră, învinse, din fața unor meseni, înspumata bere de casă, fierbând potolit în pântecoase căni străvezii, umpluseră burțile multora destui goldăneșteni, omeniți la masa cumetriei, se ridicau, în răstimpuri, plecând prin dosnice porumbiști, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de-o fi alta... Ce e scris și pentru noi, Bucuroși le om duce toate, de e pace, de-i război”. Aproape involuntar, toți au început să cotrobăie prin fund de traistă. Când în mâna fiecăruia se găsea câte o garafă - mai plină sau mai goală - cu rachiu, căciula țurcană a vorbit din nou: ― Până om avea norocul să bem din căușul palmelor unei frumoase ca cea care se întorcea fericită de la Buhai, să ne mulțumim cu „pocalul” nostru. Să fiți
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]