19 matches
-
retezați de drujbe, de prin oraș, pentru că izvorul apei e uterul lumii...?! Era cald, oamenii se usucau. În halba dusă la gură cădea sudoarea, trupurile erau cleioase. Berea nu mai făcea spumă! Un gropar a lăsat sticla și colacul pe gardina sicriului cu un mort crescut ca un cozonac, căruia groparul îi săpa tunelul spre focul de dincolo, unde avea să se ducă deja prăjit! Cu fiecare secundă, viața e alta: iarna nu mai e iarnă, vara nu mai e vară
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/_maria_salaru_ce_merita_suf_aurel_v_zgheran_1373284283.html [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
nu se fac, dar lacrimi din statui, da, ca o sarcină sublimă a puterii iubirii urcată până la lacrimi de bucurie. Cei care plâng de bucurie sunt mareșali ai caracterelor tari, dar pline de iubire. Iar Fuego și Mirabela fac inimile gardină de fântnă adâncă din care izvorăsc lacrimile iubirii și bucuriei. Totul e ca cei doi iubiți artiști să continuie să cânte în cuplu. Să nu-i despartă nimeni! Niciodată, că ar fi păcat ! Și totul e ca producătoarea Valentina Herța
FUEGO ŞI MIRABELA, CONTRA CE PARE, FĂRĂ SĂ FIE, MUZICĂ...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_fuego_si_m_aurel_v_zgheran_1368362880.html [Corola-blog/BlogPost/354858_a_356187]
-
publice (dezbatere) Următorul punct este dezbaterea privind: întrebarea orală adresată Comisiei (B7-0238/ 2009) de Mario Borghezio, în numele Grupului Europa Libertății și Democrației, privind apărarea principiului subsidiarității; întrebarea orală adresată Comisiei (B7-0239/ 2009) de Antonio Cancian, Mario Mauro, Fiorello Provera, Elisabetta Gardini, Salvatore Iacolino, Crescenzio Rivellini, Sergio Paolo Frances Silvestris, Aldo Patriciello, Paolo Bartolozzi, Cristiana Muscardini, Mara Bizzotto, Barbara Matera, Lara Comi, Antonello Antinoro, Lorenzo Fontana, Roberta Angelilli, Amalia Sartori, Iva Zanicchi, Licia Ronzulli, Giovanni Collino, Marco Scurria, Giancarlo Scotta ', Potito Salatto
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
în această privință. Și în niciun caz această opțiune nu mă face să mă simt ca un infractor. Dimpotrivă, mă simt chiar pe aceeași lungime de undă cu cei care au susținut o poziție diferită înaintea mea, începând cu dna Gardini. Este profund greșit să punem tigrii, urșii polari, elefanții și tonul în aceeași categorie. FAO nu și-ar permite niciodată să afirme ceva diferit sau să susțină o poziție diferită pentru aceste alte specii aflate în pericol. O părere diferită privind
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
două decenii la rând. La baza „Grădinilor Tarot“ se află ideia unui joc specific de cărți ilustrate cu figuri fantastice , apărut încă în evul mediu. Cel mai enorm proect de scultură arhitecturală decorativă în spațiu liber creat de către Nike este „Gardino die Tarocci“ („Parcul Taroci“) aflat la circa 100 km. de la Roma în preajma Toscanei. Ansamblul acesteia este alcătuit din câteva accente tematice: „Regina-Sfinx“, „Turnul regelui“ și „Turnul Babel“, “Dragonul“ și „Pomul vieții“; teme inspirate din mitologie,folclor, lumea poveștilor dar și
Niki de Saint Phalle () [Corola-website/Science/304402_a_305731]
-
Apoi, doagele se încheie la un capăt al butoiului și se strâng cu 2-3 cercuri. În interiorul butoiului se face focul (se "focărește"), pentru ca doagele sa poată fi curbate la cald. După aceea, se confecționează și se asamblează fundurile, se taie "gardina" (un șănțuleț făcut la capetele din interior ale doagelor unui butoi, în care se fixează fundul sau capacul ), "vrana" (o gaură rotundă sau dreptunghiulară făcută la butoaiele înfundate, pentru a putea introduce sau scoate vinul, murăturile etc. ) și se bate
Butoi () [Corola-website/Science/318780_a_320109]
-
în cazul solului umed, când pereții locuințelor aveau nevoie de mai multă stabilitate. Locuințele aveau în dotare câte o vatră simplă (circulară, ovală), situată pe o laviță cruțată (B1, de la Bârlad-Valea Seacă), făcută direct pe podea, cu lipitură și având gardină din pietre pe margine (L1-L3, de la Dodești, B2 - Simila) ori construită pe un „pat” din pietre de râu, cu lipitură (Simila-Zorleni). Totodată, se păstrează și cuptorul din lut cu boltă (L4-L6 - Dodești; B1, B3 - Simila; L13, L21-Gara-Banca; cuptorul din B1
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu semințe carbonizate (mai multe amănunte la corpus-ul descoperirilor), printre care se numără orzul și secara. Un caz aparte a fost surprins la Bârlad-Prodana, unde o groapă de provizii, de formă circulară, era amenajată special, fiind căptușită cu o gardină din nuiele, cu scopul rezistenței la umezeală și a păstra intact conținutul. Aceste dovezi arheologice confirmă menținerea agriculturii și a creșterii animalelor ca ocupații principale pentru membrii așezărilor amintite, fapt semnalat încă din cele mai vechi timpuri pe teritoriul de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
XVIII); La Meri. în apropierea iazului Buragăi, la cca. 300m. nord-vest de sat, din La Tene-ul II au fost descoperite resturi de vase lucrate din pastă grosieră de culoare cenușie negriciosă și galben roșcată ( în special de tipsii plate fără gardină) precum și un frgment dintrun vas de grafit și cîteva resturi de vase grecești de import. Tot aici și din aceiași perioadă au mai fost descoperite: o fibulă din sîrmă de bronz, fragmente dintr-o brățară tubulară din fier și două
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de SE al marginii cuptorului, s-a observat un fragment masiv de lutuială in situ, ce păstra amprente de nuiele, care a făcut parte probabil din bolta cuptorului. Diametrul nuielelor este de aproximativ 2,5-3 cm, lățimea la bază a gardinii fiind de aproximativ 20 cm. Placa acestuia s-a păstrat doar parțial, dimensiunile înregistrate ale acesteia fiind de 20 cm, diametrul mare, și 18 cm, diametrul mic. La demontarea platformei locuinței s-a observat că lutuielile podelei au fost aplicate
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
în dreptul m. 13-14/h-i, o vatră de mari dimensiuni (Pl. 12/3), cu un diametru de cca. 1,40 m, având trei nivele de refacere, care marchează o creștere treptată a dimensiunilor. Pe alocuri, s-au păstrat fragmente din gardina vetrei. După demontarea nivelului de distrugere al acestui complex, s-a putut constata că structura lemnoasă a pereților era constituită din nuiele cu diametrele variind între 3 - 10 cm. Nu au fost identificate urme ale podelei, totuși, în legătură cu aceste locuințe
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [261] Despre gymnosofiști, cf. celor scrise de HEGEL și la p. 260. [262] Pentru Hegel, India nu este țara originilor: aici nu există începuturile spirituale. Cf. p. 258-259. [263] A se vedea prezentarea făcută de WALTER GARDINI S.X., în: "Fede e Civilta", Parma, aprilie 1962, nr. 4, p. 282-302. [264] E. GATHIER S.I., La pensée hinduse, éd. du Seuil (27, rue Jacob, Paris), 1960: am utilizat recenzia lui W. GARDINI, în: "Fede e Civilta", nr. 4
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
se vedea prezentarea făcută de WALTER GARDINI S.X., în: "Fede e Civilta", Parma, aprilie 1962, nr. 4, p. 282-302. [264] E. GATHIER S.I., La pensée hinduse, éd. du Seuil (27, rue Jacob, Paris), 1960: am utilizat recenzia lui W. GARDINI, în: "Fede e Civilta", nr. 4, p. 357. [265] Glosa lui GARDINI, ibid. [266] E. GATHIER S.I., op. cit., p. 105. [267] Dacă oamenii ar aplica toate "teoriile" "metafizicienilor" din zilele noastre, în mod consecvent, ar rezulta o adevărată babilonie (din
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Civilta", Parma, aprilie 1962, nr. 4, p. 282-302. [264] E. GATHIER S.I., La pensée hinduse, éd. du Seuil (27, rue Jacob, Paris), 1960: am utilizat recenzia lui W. GARDINI, în: "Fede e Civilta", nr. 4, p. 357. [265] Glosa lui GARDINI, ibid. [266] E. GATHIER S.I., op. cit., p. 105. [267] Dacă oamenii ar aplica toate "teoriile" "metafizicienilor" din zilele noastre, în mod consecvent, ar rezulta o adevărată babilonie (din fericire și din nefericire, într-o anumită măsură, ea rezultă într-adevăr
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
114. [371] R. SCHWAB, op. cit., p. 113. [372] Ibid., p. 236-7. [373] Ibid., p. 237. [374] Ibid. [375] Cităm din C.L. SUENNENS, Vita quotidiana, Vita cristiana, Edizioni Paoline, 1963, p. 87. [376] E. PAOLO LAMANNA, op. cit., p. 444. [377] WALTER GARDINI, S.X., Lucantesimo e proselitismo del neo-induismo, în: "Fede e Civilta", op. cit., p. 325. * * * [1 td] GEORG WILHELM FRIEDRICH HEGEL, Enciclopedia științelor filozofice. Partea a doua. Filozofia naturii, Ed. Academiei R.S.R., București, 1971, trad. de Constantin Floru, p. 120-121. [2
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
la treburile ce trebuie de făcut. Mă gândeam eu că vine culesul și am făcut o inspecție a vaselor; chiar mi-am adus aminte că butoiul cel mare în care matale pui vinul alb, are un fund ce lăcrima pe la gardină, cu toate că l-am păpurit bine. Trebuie văzut și cel de vin roșu și cada care pierde pe la gardina de jos ; − Ei lasă, că le scoatem din beci pe toate afară, iar Maricica are să pregătească niște opăreală ca să scoatem mirosurile din
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
vaselor; chiar mi-am adus aminte că butoiul cel mare în care matale pui vinul alb, are un fund ce lăcrima pe la gardină, cu toate că l-am păpurit bine. Trebuie văzut și cel de vin roșu și cada care pierde pe la gardina de jos ; − Ei lasă, că le scoatem din beci pe toate afară, iar Maricica are să pregătească niște opăreală ca să scoatem mirosurile din doage și om vedea ce le doare pe fiecare, glumi Costache pe seama vaselor în care urma să fie
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
gramaticale care satisfac toate subtilitățile gândirii și cunoașterii umane. În noua perspectivă a cercetării, compararea cu alte limbi se face nu pentru a afla sursa cuvântului, ci pentru a-i înțelege continuitatea lui specifică în limba respectivă (gard, grajd, grădină, gardină, ogradă, îngrădi) în comparație cu alte limbi (alb. gardh, pol. grodza, magh. kerités, vprus. sardis, lit. gar̃das, got. gards „casă“, germ. Garten, fr. jardin, lat. hortus, vgr. hortos etc.) și pentru a-i putea explica structura derivativă prin propria constituire
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
fată, 222 făt, 165 a făta, 222 fiică, 165 fire, 52 fiu, 165 Finlanda, 68 flac, 46 a flecări, 100 folos, 74 fraci, 47 francez, 45 frate, 164 frăție, 164 fruct, 130 gabjă, 44 gali, 68 galeș, 45 gard, 43 gardină, 43 gaură, 103 a găbji, 44 a găbui, 98 Galiția, 69 a geme, 99 ghes, 132 a ghigosi, 132 glas, 98 glie, 44 glod, 54 glonț, 130 glugă, 134 goldan, 130 a goli, 103 gordin, 130 gorun, 105 gospodar, 137
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]