55 matches
-
fără sfârșit. de parcă nu pantera aceea liliachie din Jardin des Plantes pe jumătate fiară, pe jumătate carne vegetală de parcă nu florile mari, mătăsoase de fosfor cu care-mi acopăr zilnic obrazul hidos de-o nedisimulată noblețe acidă de parcă nu frații gargui, ciobiți puțin, frumoși și neclintiți ca niște hermeși de marmură. scriu un poem încordat și tăios la care în biserici bântuite de dracul se încălzesc noaptea nebuni și copii veniți să străpungă pe corbi de var blindajul perfect al nesățioasei
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/14196_a_15521]
-
Dan Dediu La început am fost fascinat de locul unde locuiam: între catedrale. Noaptea, garguiele de la Obere Pfarre păreau duhuri amenințătoare, iar Christul răstignit la baza navei catedralei, în mărime naturală, tocmai înhățat de picioare de o iederă tânără și palid luminat de un neon rozaliu de pe stradă mă ținea într-o stare de permanentă
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
scrâșnesc din dinți. Cu ochii țintuiți în tavan, zic: Cineva omoară modele. Scoțând un contrafort însângerat, Mona zice: — Călcându-le în picioare? Topmodele, îi zic. Acul mi se înfige în talpă. Acul extrage o antenă de televiziune. Penseta extrage un gargui. Apoi țigle, șindrile, plăcuțe de ardezie și burlane. Mona ridică o margine a prosopului împuțit și o îndoaie, scoțând la iveală o bucată curată. Mai toarnă spirt. O altă mașină de pompieri urlă în apropierea motelului. Luminile albastre și roșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
permite sănătatea. Îi dorim viață lungă și bucurii alături de soția sa, de cărțile și tablourile pe care le iubește, ca pe copiii săi, fără a uita motanul care îl întovărășește. La mulți ani, maestre, Radu Bogdan! (Boris Marian) Valoarea unui gargui În numărul 4 din 2010 al revistei Luceafărul de dimineață, Marius Ghilezan, în articolul „Gargui, o imposibilă poveste de dragoste”, descrie succesul scriitorului canadian Andrew Davidson cu românul al carui titlu e chiar Gargui. Pe cît de original în alegerea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6556_a_7881]
-
pe care le iubește, ca pe copiii săi, fără a uita motanul care îl întovărășește. La mulți ani, maestre, Radu Bogdan! (Boris Marian) Valoarea unui gargui În numărul 4 din 2010 al revistei Luceafărul de dimineață, Marius Ghilezan, în articolul „Gargui, o imposibilă poveste de dragoste”, descrie succesul scriitorului canadian Andrew Davidson cu românul al carui titlu e chiar Gargui. Pe cît de original în alegerea unui cuvînt de uz arhitectural (garguiul este un burlan sau o streașina care, prinsă în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6556_a_7881]
-
Radu Bogdan! (Boris Marian) Valoarea unui gargui În numărul 4 din 2010 al revistei Luceafărul de dimineață, Marius Ghilezan, în articolul „Gargui, o imposibilă poveste de dragoste”, descrie succesul scriitorului canadian Andrew Davidson cu românul al carui titlu e chiar Gargui. Pe cît de original în alegerea unui cuvînt de uz arhitectural (garguiul este un burlan sau o streașina care, prinsă în structura domurilor gotice, are de obicei aspectul unui animal mitologic sau al unui personaj feminin, forma lui îmbinînd scopul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6556_a_7881]
-
al revistei Luceafărul de dimineață, Marius Ghilezan, în articolul „Gargui, o imposibilă poveste de dragoste”, descrie succesul scriitorului canadian Andrew Davidson cu românul al carui titlu e chiar Gargui. Pe cît de original în alegerea unui cuvînt de uz arhitectural (garguiul este un burlan sau o streașina care, prinsă în structura domurilor gotice, are de obicei aspectul unui animal mitologic sau al unui personaj feminin, forma lui îmbinînd scopul practic cu rolul decorativ), marele merit al canadianului nu stă în scrierea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6556_a_7881]
-
camilpetresciene. Cea mai haotică textură umană conține un desen ascuns care așteaptă să fie descoperit și, eventual, asumat. Tot astfel, Radu Aldulescu vede și aude lumea pe care o descrie. Deși „stricată” de sus până jos, o construcție doldora de gargui, prozatorul se ferește de judecăți. Introceptivii sunt o variantă specială de conceptivi. Ei mută instrumentarul în interior și mizează alb pe ceea ce simțurile în alertă înregistrează. Polul cunoscător vibrează la datele realului și le transcrie conștiincios, glosând în aparteuri reflexive
Forme „ceptive“ ale prozei contemporane by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5780_a_7105]
-
Întors la St. Regis’, parcă uitase cu desăvârșire succesele din clasa a șasea, reușind să se imagineze doar ca un băiețel neadaptat, care se strecura iute pe coridoare, zeflemisit de colegii săi Înverșunați, nebuni de prea mult bun-simț. Capitolul 2 GARGUIE ȘI TURLE La Început Amory n-a observat decât bogata lumină solară ce luneca peste lungile peluze verzi, dansând pe geamurile vitraliilor și unduind În jurul turnulețelor și fleșelor și al zidurilor crenelate. Încetul cu Încetul, a realizat că pășește pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
„Publicat la scurt timp după românele The Story of Edgar Sawtelle, de David Wroblewski și The Lace Reader, de Brutonia Barry, Gargui este doar unul dintre fulminantele debuturi din această vară ale unor scriitori necunoscuți care îmbină elementele de mister și misticism ... Vă îndemn să-l citiți fără rezerve. Este captivant și înspăimântător deopotrivă, este genul de film de groază pe care
Andrew Davidson – Gargui. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339506_a_340835]
-
fără rezerve. Este captivant și înspăimântător deopotrivă, este genul de film de groază pe care-l privești cu un ochi închis.” (The Washington Post) Andrew Davidson a fost profesor de engleză în Japonia, unde a și locuit sporadic, iar românul „Gargui”, început în 2000, este rodul a șapte ani de documentare prin enciclopedii despre viața medievală germană dar și prin reviste medicale de ultimă oră referitoare la tratarea bolnavilor cu arsuri grave. Postfața cărții ne spune ca intrigă medievală se poate
Andrew Davidson – Gargui. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339506_a_340835]
-
trecem granița fantasticului. În urma unui accident de mașină, personajul principal, suferă arsuri cumplite, din trupul său rămânând doar o imensă rană. Nevoit să-și întoarcă ochiul spre interior, în spital o cunoaște pe Marianne Engel, artista faimoasa pentru sculptură de garguie. Ce e garguiul? Eroina, cu păr în dezordine și cu niște ochi albaștri-verzui pătrunzători, călugărita în trecut și sculptorița rebela în prezent (maniaco-depresivă sau schizofrenica, în funcție de psihiatru), spune că absoarbe visele pietrei, pentru că garguiele sau dragonii dinăuntru vor să fie
Andrew Davidson – Gargui. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339506_a_340835]
-
În urma unui accident de mașină, personajul principal, suferă arsuri cumplite, din trupul său rămânând doar o imensă rană. Nevoit să-și întoarcă ochiul spre interior, în spital o cunoaște pe Marianne Engel, artista faimoasa pentru sculptură de garguie. Ce e garguiul? Eroina, cu păr în dezordine și cu niște ochi albaștri-verzui pătrunzători, călugărita în trecut și sculptorița rebela în prezent (maniaco-depresivă sau schizofrenica, în funcție de psihiatru), spune că absoarbe visele pietrei, pentru că garguiele sau dragonii dinăuntru vor să fie eliberate. Talentul care
Andrew Davidson – Gargui. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339506_a_340835]
-
Engel, artista faimoasa pentru sculptură de garguie. Ce e garguiul? Eroina, cu păr în dezordine și cu niște ochi albaștri-verzui pătrunzători, călugărita în trecut și sculptorița rebela în prezent (maniaco-depresivă sau schizofrenica, în funcție de psihiatru), spune că absoarbe visele pietrei, pentru că garguiele sau dragonii dinăuntru vor să fie eliberate. Talentul care transpare paginilor este susținut și de o intensă muncă de documentare, nu numai în ceea ce privește bolile psihice sau consecințele diferitelor grade de arsură, ci și în domeniul scrierilor medievale, nume mari fiind
Andrew Davidson – Gargui. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339506_a_340835]
-
traumele fiecărui iad personal, iubirea este „nașterea eternă”! Unele cărți merg la inimă după ce trec mai întâi prin filtrul rațiunii. Este ca și cum ele și-ar caută și și-ar găsi cheia cu care să deschidă sufletul. Acesta este și cazul „Gargui” Mutilat, emasculat, împachetat între iadul carcasei exterioare decimate și iadul interior sufletesc, povestitorul (fără nume pe toată întinderea românului) își elaborează îndelung planul sinuciderii menite să îl elibereze de orice suferințe viitoare: „Corpul meu va fi poziționat cu spatele spre
Andrew Davidson – Gargui. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339506_a_340835]
-
prin viață, toate închinate sentimentului iubirii devotate, sacrificate, renăscute. Iubirea purificata prin foc și renăscuta! Marianne Engel, atinsă de aripă unei boli psihice pentru care este tratată în același spital cu eroul românului, este o talentata și prolifica sculptorița de garguie, ornamente grotești umanoide- zoomorfe zămislite din piatră, care Gargui - montați la capetele burlanelor palatelor, bisericilor, catedralelor, facilitează scurgerea apelor pluviale și evită apariția igrasiei în zidurile clădirilor. Garguii întruchipau uneori spiritele rele, de cele mai multe ori însă erau construiți pentru a
Andrew Davidson – Gargui. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339506_a_340835]
-
Iubirea purificata prin foc și renăscuta! Marianne Engel, atinsă de aripă unei boli psihice pentru care este tratată în același spital cu eroul românului, este o talentata și prolifica sculptorița de garguie, ornamente grotești umanoide- zoomorfe zămislite din piatră, care Gargui - montați la capetele burlanelor palatelor, bisericilor, catedralelor, facilitează scurgerea apelor pluviale și evită apariția igrasiei în zidurile clădirilor. Garguii întruchipau uneori spiritele rele, de cele mai multe ori însă erau construiți pentru a veghea asupra forțelor râului. Metaforă recuperării și a supraviețuirii
Andrew Davidson – Gargui. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339506_a_340835]
-
coborâre adâncă și halucinanta în ghearele sevrajului - „un necaz care se sfârșește în bucurie”! Iadul personal al Mariannei Engel este amplificat de exacerbarea bolii sale psihice împletita cu chemarea adânci a destinului artistic. Ea spune că „ absorb visele pietrei, iar garguiele dinăuntru îmi spun ce trebuie să fac ca să le eliberez... Sunt vasul în care se toarnă apă și dă pe dinafară. E un cerc, un cerc fluent între Dumnezeu și garguie și eu, pentru că ăsta este Dumnezeu - un cerc al
Andrew Davidson – Gargui. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339506_a_340835]
-
destinului artistic. Ea spune că „ absorb visele pietrei, iar garguiele dinăuntru îmi spun ce trebuie să fac ca să le eliberez... Sunt vasul în care se toarnă apă și dă pe dinafară. E un cerc, un cerc fluent între Dumnezeu și garguie și eu, pentru că ăsta este Dumnezeu - un cerc al carui centru e pretutindeni și a cărui circumferință nu e nicăieri și în timp ce sculptez, vocile garguielor devin tot mai tari și mai puternice”. Chinurile Creației artistice îl coboară și îl ridică
Andrew Davidson – Gargui. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339506_a_340835]
-
toarnă apă și dă pe dinafară. E un cerc, un cerc fluent între Dumnezeu și garguie și eu, pentru că ăsta este Dumnezeu - un cerc al carui centru e pretutindeni și a cărui circumferință nu e nicăieri și în timp ce sculptez, vocile garguielor devin tot mai tari și mai puternice”. Chinurile Creației artistice îl coboară și îl ridică pe om din Iadul căutării formei perfecte de exprimare, în Raiul apropierii de Dumnezeu, căci „Numai Dumnezeu este act pur.” Și arta devine Răi pur
Andrew Davidson – Gargui. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339506_a_340835]
-
de a fi ars, ci începe cu un astfel de sentiment - luat în sensul cel mai propriu, al unei arsuri reale cumplite. Și astfel, românul va începe cu arderea trupului de plumb al bărbatului”, spune canadianul Andrew Davidson, autorul românului „Gargui”. „Întreaga istorie e povestea unui om care încearcă să ia ceva de la alt om, ceva ce, de regulă, nu aparține niciunuia dintre ei” însă istoria iubirilor eroilor care populează acest român dovedește că dragostea oferă, da, se devotează total, nu
Andrew Davidson – Gargui. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339506_a_340835]
-
„Publicat la scurt timp după romanele The Story of Edgar Sawtelle, de David Wroblewski și The Lace Reader, de Brutonia Barry, Gargui este doar unul dintre fulminantele debuturi din această vară ale unor scriitori necunoscuți care îmbină elementele de mister și misticism ... Vă îndemn să-l citiți fără rezerve. Este captivant și înspăimântător deopotrivă, este genul de film de groază pe care
REVISTA DE RECENZII - Part 14 [Corola-blog/BlogPost/339683_a_341012]
-
fără rezerve. Este captivant și înspăimântător deopotrivă, este genul de film de groază pe care-l privești cu un ochi închis.” (The Washington Post) Andrew Davidson a fost profesor de engleză în Japonia, unde a și locuit sporadic, iar romanul „Gargui”, început în 2000, este rodul a șapte ani de documentare prin enciclopedii despre viața medievală germană dar și prin reviste medicale de ultimă oră referitoare la tratarea bolnavilor cu arsuri grave. Continuă să citești → Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare
REVISTA DE RECENZII - Part 14 [Corola-blog/BlogPost/339683_a_341012]
-
încântătoare, dar o minciună. Simt că trebuie să mai rămân treaz măcar o oră, sau așa ceva. Gardian! Ai grijă ca omul ăsta să nu se ducă la culcare! Seymour avea multe trăsături care nu arătau câtuși de puțin ca niște gargui. Mâinile lui, de exemplu, erau foarte fine. Ezit să spun frumoase, pentru că nu vreau să ajung la expresia detestabilă „mâini frumoase“. Palmele îi erau late, mușchiul dintre degetul mare și arătător surprinzător de dezvoltat, „puternic“ (ghilimelele nu sunt necesare aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
se desenează pe pereții catedralelor. La domul din Freiburg garguii sunt mai puțin înspăimântători. Spiritul practic al germanilor a dat imagini mai apropiate de viața obișnuită și animalele domestice devin subiecte preferate. Meditația germană cu privire la moarte și trecere transpare în gargui cu formă de schelete pe turnurile catedralei. Monștrii și himere ciudate se întâlnesc și în catedralele romanice. Șarpele pare să fie aici element preferat. La biserica St. Mary and St. David pe stâlpii intrării sunt sculptați doi șerpi. La biserica
Monştri şi gargui în arta medievală. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]