56 matches
-
cu formă fixă, cu satira și umorul în coadă, după ce s-au luptat susținut cu adversarii fățiși: lenea, minciuna, impostura, corupția și celelalte vicii ale societății din toate timpurile, dar, acutizate în vremurile noastre. Aidoma celor trei mușchetari și a gasconului d’Artagnan, cei patru și-au ales ca deviză: Toți pentru unul și unul pentru toți! conlucrând la unitatea volumului de față, în spirit cavaleresc, necondiționat și cu un altruism de toată lauda. Desigur, îi unește dragostea pentru aceeași domniță
UMOR LA PUTEREA A PATRA. PATRU REDUTABILI SPADASINI ÎN ARENELE EPIGRAMEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Umor_la_puterea_a_patra_patru_cezarina_adamescu_1381324806.html [Corola-blog/BlogPost/352391_a_353720]
-
Bălții, dar și de neatins în țâșnirea lor spre nadir, unde încă îi mai cheamă duhul uneia dintre cele mai rapide păsări de pradă: zăganul - vulturul oltenesc, pe cale de dispariție, dacă nu cumva deja dispărut definitiv. Pe scurt, ceea ce sunt gasconii în Franța, sicilienii în Italia, bascii în Spania, adică oamenii Sudului, Meridionalii din țările zise latine ale Europei, exact la fel sunt oltenii în raport cu ceilalți români, din marile provincii istorice ale țării noastre. Leagăn al floretiștilor ,,in aqua forte” -, Oltenia
Oltenească, primăvara umorului românesc by http://uzp.org.ro/olteneasca-primavara-umorului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
și motor de 350 CP. Purtând în subconștient îndemnul din vechea Romă: ,,Ridendo castigat mores” (,,Râzând, îndreptăm moravurile”), ei au conjugat - cu destul rafinament și cu mijloace ,,tehnologice” specifice veacului XXI - verva spiritului latin, umorul suculent și satira eclatantă specifice gasconilor, bascilor și sicilienilor, zeflemeaua și aura de misterii din poveștile vesele orientale, câte ceva din ,,bășcălia” comunităților de rromi, hazul de necaz al evreilor, petele de culoare filtrate de la slavii de Est: polonezi, cehi - reunite în creuzetul umorului de un calibru
Oltenească, primăvara umorului românesc by http://uzp.org.ro/olteneasca-primavara-umorului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
visăm, când medităm sau când creăm poezie. “Există adesea, în prima copilărie, o prospețime a imaginației, o curiozitate neobosită, un fel de geniu poetic, pe care savanții sau artiștii ajunși la maturitate nu le pot găsi decât cu mare greutate”(Gascon Berger). Expresia „a da în mintea copiilor”, atribuită de multe ori celor cu un comportament copilăros și mai ales vârstnicilor, îmi pare a fi percepută și interpretată greșit, întrucât ea nu exprimă realitatea. Mintea copiilor este vie, năstrușnică, justă, colorată
„COPILĂRIA ESTE INIMA TUTUROR VÂRSTELOR” de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 by http://confluente.ro/elena_glodean_1433144331.html [Corola-blog/BlogPost/380656_a_381985]
-
Aceștia induc creșterea expresiei mRNA a receptorului androgenic în mușchii scleletici, rezultând creșterea utilizării intracelulare de aminoacizi derivați din degradarea proteică și stimularea sintezei de proteine. Datele referitoare la utilitatea lor în tratamentul malnutriției la pacienții dializați sunt limitate. Astfel Gascon și colab. a administrat nandrolon (200mg/săptămână timp de 6 luni) la 14 pacienți HD vârstnici netratați cu epoietin și au comparat rezultatele cu cele înregistrate la 19 pacienți tratați cu epoietin. Creșterea greutății, a masei musculare și a nivelului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232715_a_234044]
-
lit. (b) pct. (ii) a doua liniuță la Regulamentul CE 1493/1999)] GRECIA Μαυροδάφνη Πατρών (Mavrodafne de Patras), Μαυροδάφνη Κεφαλλονιάς (Mavrodafne de Kefallonia), Σητεία (Sitia), Σαντορίνη (Santorini), Δαφνές (Dafnes), Νεμέα (Nemea). FRANȚA Pineau des Charentes sau pineau charentais, floc de Gascone, macvin du Jura. 3. Lista v.l.c.p.r.d. a căror producție presupune adăugarea de rachiuri distilate din stafide cu o tărie alcoolică de cel puțin 52% vol, dar nu mai mare de 94,5% vol. [Anexa V lit.
jrc4756as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89922_a_90709]
-
lucru, numele ei nu are legătură cu nici una dintre acestea, ci este bazat doar pe geografie "Sud" (poziția față de restul Franței sau față de Paris)-"Pirinei". În plus, regiunea face parte din două zone de influență ale limbilor regionale franceze - limba gascona și limba occitană, Toulouse fiind la limita dintre cele două arii. Totuși, influența acestor limbi este actualmente limitată datorită numărului mic de vorbitori. Regiunea este cea mai mare regiune franceză metropolitană, mai mare decât Olanda sau Danemarca. Situată la frontiera
Midi-Pirinei () [Corola-website/Science/301026_a_302355]
-
a fost organizată o "Decadă Queneau", ocazie cu care s-au întâlnit viitorii membri fondatori ai "OuLiPo" (cel puțin cei care încă nu se cunoșteau). În noiembrie grupul s-a organizat oficial, în cursul unei mese la restaurantul "Au Vrai Gascon". Întrucât masa fusese organizată de François Le Lionnais, i s-a atribuit titlul onorific de "Fraisident-Pondateur". Cu toate acestea, nu trebuie subestimat rolul lui Raymond Queneau în calitate de cofondator. Însuși François Le Lionnais îl recunoaște, lăudând "bogăția erudiției", "finețea analizei" și
Oulipo () [Corola-website/Science/320599_a_321928]
-
culinar și influența Ghidului Michelin au contribuit la orientarea consumatorilor și către mâncărurile regionale fie ele din mediu burghez, fie din mediul țărănesc de pe tot teritoriul țării. În unele zone tradițiile regionale sunt foarte puternice, precum în sud-vest unde bucătăria gasconă este predominantă. Aceiași situație este și în restul Franței unde diferite stiluri de gătit sunt practicate și există multe tradiții regionale, ceea ce face dificil să se vorbească de bucătăria franceză ca un tot unitar. Există multe feluri de mâncare regionale
Bucătăria franceză () [Corola-website/Science/326101_a_327430]
-
spre deosebire de soțul și de soacra ei ea nu a fost agreată de către presă fiole de cântărire utilizate pentru cântărirea cu pecizie a substanțelor solide sub forma de pulberi oricum sosirea în marele oraș nu curmă șirul boroboațelor pentru care tânărul gascon nedeprins cu obiceiurile pariziene pare făcut rezistența a început vânătoarea milițienilor individuali care erau asasinați în locuri publice precum cafenelele sau străzile aglomerate furnizează controlul erorilor și controlul fluxului de date între două puncte terminale asigurând ordinea corectă a pachetelor
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
scenă, deși nu dorea să se limiteze numai la acestea. Offenbach tocmai avea în vedere reprezentarea "Visului unei nopți de vară" pe muzica lui Mendelssohn Bartholdy și a "Ruinelor Atenei" de Beethoven atunci când a fost descurajat de insuccesul dramei "Le Gascon" de Théodore Barrière (1823-1877), cu care se inaugurase stagiunea la 2 septembrie 1873. Offenbach a renunțat în mod precipitat la aceste proiecte ambițioase, apucându-se în schimb să-și transforme primul său triumf, "Orfeu în infern", într-o feerie muzicală
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
un cortegiu jumătate galant, jumătate războinic. Principele Eduard, fiul regelui Angliei, viitorul rege Eduard I, primise o sumă de bani din partea lui Ludovic al XI-lea și, în ultimul moment, strânsese o armată de mercenari, recrutați, mai ales, din posesiunile gascone din sudul Franței. Tot așa procedase și Carol de Anjou, celălalt frate al regelui, ajuns rege al Siciliei și numit de papă rege al Ierusalimului, ca să adune o mână de cruciați. De la început planul fusese prost întocmit. Data plecării nu
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
cu aproximativ 700.000 de vorbitori; c) regiunii de nord-vest - Galicia - unde se vorbește galiciana de către 2,5 milioane de oameni (centre mai importante: A Coruña, Lugo, Ourense, Pontevedra); d) regiunii Val d'Aran - unde se vorbește o varietate a gasconei (devenită din 1990 limba oficială a văii). Rămâne în uz și în Gibraltar, dar acolo doar limba engleză este folosită oficial. este la fel vorbită (neoficial) în Andorra, unde doar limba catalană se bucură de statutul de limbă statală. Este
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
17 generali. Între 1805 și 1809, Lannes a luat parte la cele mai importante bătălii ale războaielor napoleoniene, fiind rănit mortal spre sfârșitul bătăliei de la Aspern-Essling. Născut pe 10 aprilie 1769 la Lectoure (actualmente în departamentul Gers), într-o familie gasconă numeroasă, era al cincilea copil al unui modest negustor de bunuri. Deși familia sa poseda câteva proprietăți, fapt ce i-a permis tânărului Jean să meargă la școală, acesta a trebuit să devină ucenicul unui maistru vopsitor, după ce tatăl său
Jean Lannes () [Corola-website/Science/311471_a_312800]
-
câteva campanii scoțiene însă în ciuda acestor angajamente mărețe "toate eforturile tatălui său n-au putut împiedica dobândirea unor obiceiuri extravagante și frivolitatea pe care le-a menținut toată viața". Puternicul atașament manifestat de tânărul Eduard față de Piers Gaveston, un cavaler gascon, l-au determinat pe rege să-l exilexe pe Gaveston de la curte în special după ce Prințul Eduard a acordat prietenului său un titlu rezervat regalității. În mod ironic regele a fost cel care l-a ales pe Gaveston în 1298
Eduard al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/310479_a_311808]
-
neglijată de soțul ei, care prefera să-și petreacă timpul conspirând cu favoritul său despre cum să limiteze puterea nobililor englezi (peerage) și să-și consolideze propria putere. Pentru că baronii englezi au început să exercite presiuni asupra lui Eduard împotriva "gasconului" Gaveston, regele îl exilează în Irlanda, însă nu pentru mult timp; îl recheamă, episcopii îl excomunică pe Gaveston iar regele fuge cu amantul său, părăsindu-și soția însărcinată în trei luni. În cele din urmă Gaveston este capturat de contele
Eduard al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/310479_a_311808]
-
romanică vorbită în partea de sud a Franței, în Italia de nord-vest (Văile Occitane și Guardia Piemontese) în Spania de nord (Vall d'Aran) și în Monaco. Spațiul lingvistic și cultural occitan se numește Occitania. Dialectele occitanei includ "auvergnat (auvernhat)", "gascon", "languedocien (lengadocian)", "limousin (lemosin)", "provençal (provençau)" și "vivaro-alpin (vivaroalpenc)". Occitana este atât o limbă orală vorbită de către milioane de oameni până astăzi și o limbă literară folosită în artă (mai ales poezie, vedeți articolul trubadur) și administrare deja în Evul
Limba occitană () [Corola-website/Science/296959_a_298288]
-
persoane care o înțeleg. În ciuda eforturilor făcute de occitaniști pentru a reintroduce limba la tineri, numărul vorbitorilor fluenți scade. Valea Aran, o "comarca" și regiune geografică a Spaniei amplasată în Catalonia este aria vorbitoare de araneză, o variantă a dialectului gascon. În 1990 dialectul acesta a fost declarat limba oficială a regiunii alături de spaniola (limba statului) și catalana (limba comunității autonome). În 2006 s-a extins acest privilegiu la întregul teritoriu catalan. Până astăzi, Aran este unicul loc în lume unde
Limba occitană () [Corola-website/Science/296959_a_298288]
-
sunete de circulație generală (listate în tabelul de mai sus) și mai trei foneme care apar numai regional (, și ). În plus, unele dialecte nu fac diferență între fonemele și , ceea ce se întâmplă și în limba catalană și limba spaniolă. Occitana gasconă este unică limbă dezvoltată de latină care a reținut sunetul , redezvoltându-l în cuvinte moștenite ( românesc a apărut în sistemul fonetic al limbii din cauza influențelor externe). Accentul în occitană clasică poate cădea pe ultimă sau penultimă silabă a cuvântului. În plus
Limba occitană () [Corola-website/Science/296959_a_298288]
-
aflat în fața ultimului atac. Pe flanc detașamentul regal era acoperit de arbaleți echipați cu scuturi mari, numite Pavese. În ciuda superiorității substanțiale a inamicului, detașamentul regal a fost partea cea mai capabilă și disciplinată a armatei franceze, în plus, englezi și gasconii erau deja epuizați de luptă îndelungată. Totodată, au fost surprinși de atacul brusc a inamicului, care părea deja înfrânt. Chiar și Prințul Negru a fost mirat de atacul neașteptat al regelui. Arcașii englezi au declanșat încăierarea cu arbaleții francezi, dar
Bătălia de la Poitiers (1356) () [Corola-website/Science/328737_a_330066]
-
dar din cauza lipsei de săgeți bune și a armurii inamicului, această încăierare a fost ineficientă englezilor. Datorită acesteia francezii i-au atacat pe englezi aproape în întreaga compoziție. Cu toate acestea, Eduard efectuând o manevră pricepută a poziționat un detașament gascon în spatele flancului stâng francez, iar apoi a ordonat să atace cavaleria regelui. După ce arcașii englezi și-au epuizat săgețile, prințul a ordonat atacul general. După ce unitatea gasconă, situată în spatele francezilor, a lovit inamicul. Liniile franceze s-au amestecat. Escadrila regală
Bătălia de la Poitiers (1356) () [Corola-website/Science/328737_a_330066]
-
compoziție. Cu toate acestea, Eduard efectuând o manevră pricepută a poziționat un detașament gascon în spatele flancului stâng francez, iar apoi a ordonat să atace cavaleria regelui. După ce arcașii englezi și-au epuizat săgețile, prințul a ordonat atacul general. După ce unitatea gasconă, situată în spatele francezilor, a lovit inamicul. Liniile franceze s-au amestecat. Escadrila regală slăbită și stânjenită a fost aruncată spre sud. Arcașii au finalizat înfrângerea francezilor. Regele Ioan cel Bun a luptat cu curaj, dar a fost capturat, împreună cu fiul
Bătălia de la Poitiers (1356) () [Corola-website/Science/328737_a_330066]
-
împușcați de la distanță din ascunzișuri; între aceștia s-a numărat și comandantul Diviziei 1, general-maior William Bridges, care a fost rănit în timp ce inspecta poziția Regimentului 1 Cavalerie Ușoară de lângă „Postul lui Steele” și a murit în urma rănilor suferite pe vasul-spital "Gascon" la 18 mai. La 19 mai, 42.000 de turci au lansat un atac la Anzac în efortul de a-i împinge pe cei 17.000 de australieni și neozeelandezi „înapoi în mare”. În lipsa artileriei și a unei cantități suficiente
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
lor, prin elanul pasionat care le animă”. Ele au fost traduse și tipărite in limba română începând cu anul 1856, la Tipografia Națională a lui Iosif Romanov. În vremea lui Ludovic al XIII-lea, mai precis în 1626, un tânăr gascon din Tarbes, urmând povața părintească, pornește spre Paris pentru a intra în slujba regelui devenind mușchetar. Toată averea lui d’Artagnan stătea în cincisprezece scuzi, un prăpădit de căluț galben și o scrisoare prin care tatăl său îl recomanda căpitanului
Cei trei mușchetari () [Corola-website/Science/302152_a_303481]
-
îi este luată scrisoarea în Meung. La Paris, d’Artagnan câștigă bunăvoința domnului de Tréville, dar nu și uniforma de mușchetar: trebuie mai întâi să-și facă ucenicia. Oricum, sosirea în marele oraș nu curmă șirul boroboațelor pentru care tânărul gascon, nedeprins cu obiceiurile pariziene, pare făcut. Încă de la prima zi se vede provocat la duel - pe rând - de trei vestiți mușchetari: nedespărțiții Athos, Porthos și Aramis. La vremea aceea cardinalul Richelieu interzise duelurile, ceea ce însă nu le făcea mai rare
Cei trei mușchetari () [Corola-website/Science/302152_a_303481]