35 matches
-
golit de cerul cu stele de visul rătăcirilor mele m-am golit de infernul lui dante de blestemele cu amante care m-au dus a orbire în nunțile mele de mire cântând pe ciudatele note în ritmuri de dans de gavote tresare viața prin organe se-aude cântul în timpane mai roade viermele complice mai tace viața și mai zice mai cântă iarși câte-o avă mai bea o ceașcă de otravă și neavând zău nicio vină devine pulberea divină. joi
M-AM GOLIT... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 by http://confluente.ro/M_am_golit_ion_ionescu_bucovu_1365064211.html [Corola-blog/BlogPost/346055_a_347384]
-
o poartă de ospiciu Că e vornic, pârcălab Geaba-l pui să dea din gură Fără nici o partitură Pe redactor când e slab Că-i înțepenește cota Ca mercurul când e frig Și-n zadar transmiteți Grieg Dacă ceilalți vor gavota Și nu poate să răspundă Pentru nici un dezacord: Domnilor, ce-ați pus în undă bate orișice record Referință Bibliografică: Domnilor, ce-ați pus în undă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 637, Anul II, 28 septembrie 2012. Drepturi
DOMNILOR, CE-AŢI PUS ÎN UNDĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Domnilor_ce_ati_pus_in_unda_ion_untaru_1348886561.html [Corola-blog/BlogPost/365677_a_367006]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > PARODIA Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 369 din 04 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Parodia În colții mei de cocă - parodie N-am prins pe Blaga, Eminescu, Botta. M-au încântat sonata și gavota, M-a fascinat superba simfonie. Dar m-au atras șueta, anecdota - Nu mi-au cerut nici stil, nici fantezie: Le-au oferit toți cu mărinimie - În scrisul lor găsit-am toată dota. E ca în jocuri de copilărie Care surprind
PARODIA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Parodia.html [Corola-blog/BlogPost/361677_a_363006]
-
atmosferă și interpretare liniștită, cu o emoție bine gradată și bine stăpânită. Cele opt piese scrise în gama majoră ne-au comunicat bucuria, începând cu Alemande care stabilește de fapt tonul întregii lucrări; Courante - adevărată fugă; Sarabanda - demnă și expresivă; Gavota și Bourrée de origine rustică - pline de viață, Poloneza - un menuet grațios și Gigue - cu care Bach încheie exuberant această suită. Angela Hewitt și-a exprimat preferința pentru Loure din a doua suită interpretată după Tocată - French Suite No.5
BACH ŞI DEBUSSY ÎN INTERPRETAREA PIANISTEI ANGELA HEWITT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Bach_si_debussy_in_interpret_vavila_popovici_1361738307.html [Corola-blog/BlogPost/359328_a_360657]
-
în peisaj, atmosfera locului și în școala de samba izvorul unei inspirații căreia i-a plătit tribut și prin titlu, nu doar prin muzica seducătoare. Da, samba a invadat muzica simfonică. Se și cuvine după atâta menuet, bolero, rondo, polcă, gavotă, vals șamd. Allen Ginsberg pe coperta Simfoniei a 6-a de Philip Glass Days and Nights in Rocinha prin Muzica din Days and Nights in Rocinha înaintează și se retrage asemeni fluxului și refluxului, în jurul unei teme melodioase, senzuale de
Philip Glass la 80 de ani și premiera mondială a Simfoniei a 11-a, la Carnegie Hall by DOINA URICARIU din New York () [Corola-website/Journalistic/105802_a_107094]
-
cele mai exclusiviste din lume, apoi Bălul de epocă de la Hotel Danieli. La Palazzo "Ca'Zanardi", cu elegantele sale fresce, se poate ascultă muzică de Mozart sau Vivaldi, iar în acompaniamentul instrumentelor antice se poate dansa un menuet sau o gavota, bineînțeles în costume și cu măști de nobili venețieni. La Hotel “Splendid Venice” are loc Ultimo Valzer, asemănător balurilor din secolul al XVIII-lea. “Hotel Monaco” etalează un Carnival Extravaganza. La “Palazzo Dandolo” are loc Cotillion al Palazzo, unde se
Bongiorno, Siora Maschera by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105785_a_107077]
-
nr. 1453 din 23 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului gânduri de iarnă zboară fulgii de nea ca fluturii osteniți peste o natură mâzgălită cu cerneală, lebede se rostogolesc pe cer ca niște morgane solitare în estuarele de azur ale zilei; gavote de melancolii, tăceri, ispite și regrete trec prin cetatea sufletului bântuită de singurătate; colind cu duhul crisalide, vedenii de demult ce-mi trec prin frigul oaselor, psalmi tăcuți, din edenul mei închipuit ce curge ca o miere din fagurii vieții
GÂNDURI DE IARNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1419315404.html [Corola-blog/BlogPost/367927_a_369256]
-
1459 din 29 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului iarna Cer dantelat în argint, Fluturi osteniți prin vis, Golf de azur în păduri, Bolta surpată-n abis. Deșert alb imaculat, Cu vivaldiene note, Parcă-i un întreg palat, Ce dansează în gavote. Pe sus albele scântei, Parcă-s lebede ce zboară, Se aude dintr-un stei Viscolul cum ne-nfioară. Ore fine, verticale, Platină și ametist, Pretudindeni ies în cale, În decor vetust și trist. Iarna s-a gătit de bal, Măștile curg
IARNA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1419857877.html [Corola-blog/BlogPost/384574_a_385903]
-
golit de cerul cu stele de visul rătăcirilor mele m-am golit de infernul lui dante de blestemele de amante care m-au dus a orbire în nunțile mele de mire cântând pe ciudatele note în ritmuri de dans de gavote tresare viața prin organe se-aude cântul în timpane mai roade viermele complice mai tace viața și mai zice mai cântă iarși câte-o avă mai bea o ceașcă de otravă și neavând zău nicio vină devine pulberea divină. Referință
M-AM GOLIT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1429766055.html [Corola-blog/BlogPost/374962_a_376291]
-
în derivă. 6.aritmetică facem mereu socoteli, adunări și scăderi, înmulțiri și împărțiri dar ne lipsește întotdeauna totalul. numai divinul este totalul, dacă ceri totul, numai moartea învinge. 7. aforism barbar iarbă și cer peste un suflet în derivă, dansăm gavote între o silabă și alta, sărind din suflete doar așchii de speranță; din nadirul vieții o zeiță joacă pe morminte. 8. armură am adunat din grijile meșterilor de biserici nopțile fierbinți nedormite, durerea meșterului Manole, neîncrederea ereticilor în Dumnezeu, și
MINIPOEME de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1427703271.html [Corola-blog/BlogPost/340990_a_342319]
-
să le sugrume, să lase în urmă numai hoituri de vocale și consoane schioape înecate în sânge e bal mascat la bellagune o caleașcă veche a oprit și din ea au coborât măștile de carnaval marchizi pedanți în pași de gavotă și crinolinele care se rotesc în valsuri galante gondolierii dorm pe perne de vis într-o veneție înghețată așteptând să coboare luna pentru serenadele lor romantice e bal mascat la bellagune muzicile cu melodiile lor suave despletesc valurile ușor ondulate
E BAL MASCAT LA BELLAGUNE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 by http://confluente.ro/E_bal_mascat_la_bellagune_ion_ionescu_bucovu_1362232150.html [Corola-blog/BlogPost/345565_a_346894]
-
Aeronautică în grad de Ofițer, cu însemn pentru militari: 1. domnului general maior Tabarcea Nicolae Niculae; 2. domnului general de brigadă Tătaru Constantin Costel. Articolul 2 Se conferă Ordinul Virtutea Aeronautică în grad de Ofițer, cu însemn pentru civili, doamnei Gavotă Iacovache Stela. Articolul 3 Se conferă Ordinul Virtutea Aeronautică în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, domnului comandor Beleuzu Gheorghe Gabriel. Articolul 4 Se conferă Crucea Națională Serviciul Credincios clasa a III-a, cu însemn pentru civili, doamnei Onisîi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253540_a_254869]
-
conferă Ordinul Virtutea Aeronautică în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari: - domnului general de brigadă Tătaru Constantin Costel; - domnului comandor Trandafir Marin Alexandru. Articolul 5 Se conferă Ordinul Virtutea Aeronautică în grad de Cavaler, cu însemn pentru civili, doamnei Gavotă Iacovache Stela. Articolul 6 Se conferă Ordinul Virtutea Maritimă în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, domnului comandor Nicolaescu Gheorghe Tudor-Sorin. Articolul 7 Se conferă Ordinul Virtutea Maritimă în grad de Cavaler, cu însemn pentru civili, doamnei Nedelea Mihai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216469_a_217798]
-
stil francez și conțin, ca și cele engleze (1706-1725), piese provenite din dansuri, ca și partitele. Dar Bach nu se rezumă numai la cele patru dansuri tipice: allemanda, couranta, sarabanda, giga, ci amplifică suita, introducând și alte dansuri, ca menuete, gavote, poloneze sau chiar „arii”. Interesantă este „Fantezia și fuga cromatică”, cu un suflu nou și îndrăzneț prin frecvente cromatisme, dar și "Goldberg-Variationen" (1742), o arie cu 30 de variațiuni, care marchează un moment important din istoria temei cu variațiuni. Compuse
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
fixe: "allemanda, couranta, sarabanda" și "giga". În vremea lui Johann Sebastian Bach, suita se executa independent și a jucat un rol important în dezvoltarea muzicii instrumentale. Pe lângă cele patru dansuri de bază, au început să fie incluse și altele - "boureé, gavota, musette, polacca, menuetul" (foarte important, devenind parte constitutivă a simfoniei), "ciacona, passacaglia" (variațiuni pe o temă ostinato, cu rol determinant în unele forme muzicale). Spre sfârșitul sec. 18, din Viena s-a răspândit "valsul", un dans derivat din "Ländler". În
Dans () [Corola-website/Science/322651_a_323980]
-
clasică. În primul rând observăm că patru dansuri; "allemanda", "curanta", "sarabanda" și "giga" se constituie în prototipul de bază al suitei. Orice dans în plus se introduce după sarabandă, adică între sarabandă și gigă. Acestea sunt de obicei; "menuetul", "bourree", "gavota", "loure", "passepied", "rigauden", "siciliana" etc.. În plus, Bach aduce ca o introducere ce urmărește fixarea de la început a tonalității unice a suitei termenul de „preludiu” pentru suite instrumentale (uneori „intradă”), iar pentru cele orchestrale denumirea de „uvertură”. Mai putem întâlni
Suită (muzică) () [Corola-website/Science/315192_a_316521]
-
prozodică. Din primăvara pînă în toamna anului 1900, consemnările lui Petică au luat forma unor notații banale, apoi a unor reflecții lirice, și pînă la urmă a poemului în proză. In cîteva piese această tranziție poate fi urmărită pe viu. Gavota depărtată (mai 1900) este istoria unei iubiri trădate și are drept cadru o grădină bucureșteană de vară. Bucata începe ca un articol de ziar scris în decorul unui colț de București copleșit de flori („Sus, în grădină la Oppler, soarele
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
colț de București copleșit de flori („Sus, în grădină la Oppler, soarele cade înspre seară peste tufe uriașe de liliac"). Autobiografia se detaliază, indiscretă: iubita necredincioasă apare acum din nou la Oppler, dar la brațul altcuiva; poetul ascultă, plîngînd, aceeași gavotă care... Sentimentalitatea ieftină abundă în pre-poemele în proză ale lui Petică; dar ceea ce rămîne pînă la urmă din iubirea apusă sunt magia muzicii și a primăverii, cadența frazelor, împărțirea bucății pe paragrafe construite simetic, asemenea unor strofe. Poemul a luat
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
abundă în pre-poemele în proză ale lui Petică; dar ceea ce rămîne pînă la urmă din iubirea apusă sunt magia muzicii și a primăverii, cadența frazelor, împărțirea bucății pe paragrafe construite simetic, asemenea unor strofe. Poemul a luat naștere în mijlocul cotidianului. Gavota depărtată a plecat de la rememorare sentimentală și a dus la nașterea unei noi forme artistice, lăsînd în urmă iubita necredincioasă, berăria Oppler și colțul de București primăvăratic; poemul a ocupat spațiul disponibil: „Sus, în grădină la Oppler, pe cînd soarele
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
nașterea unei noi forme artistice, lăsînd în urmă iubita necredincioasă, berăria Oppler și colțul de București primăvăratic; poemul a ocupat spațiul disponibil: „Sus, în grădină la Oppler, pe cînd soarele cade înspre seară peste tufe uriașe de liliac, plînge o gavotă pe sunete de flaut Lumea trece înainte veselă, pierdută în marea razelor de lumină, și lumea e gătită și mîndră ca și cum ar fi luat parte la un mister religios. Dar nimeni n-ascultă, nimeni nu se oprește; toți trec înainte
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
e gătită și mîndră ca și cum ar fi luat parte la un mister religios. Dar nimeni n-ascultă, nimeni nu se oprește; toți trec înainte, plutind în farmecul vag dimprejur. Numai muzica plînge prelung pe note de flaut: «Ah, încă o gavotă, o singură gavotă». Poemul în proză al lui Petică poartă mărci stilistice distincte: perceperea realității din jur prin prisma unor elemente culturale, a unor aluzii savante, reprezintă cel mai frapant procedeu. Un bătrîn exilat își vede trecutul surprins într-un
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
mîndră ca și cum ar fi luat parte la un mister religios. Dar nimeni n-ascultă, nimeni nu se oprește; toți trec înainte, plutind în farmecul vag dimprejur. Numai muzica plînge prelung pe note de flaut: «Ah, încă o gavotă, o singură gavotă». Poemul în proză al lui Petică poartă mărci stilistice distincte: perceperea realității din jur prin prisma unor elemente culturale, a unor aluzii savante, reprezintă cel mai frapant procedeu. Un bătrîn exilat își vede trecutul surprins într-un celebru vers de
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
Seară de mai," semnat Sentino, în „România Jună”, II, nr. 131, 22 aprilie 1900. "Liliacul," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 133, 24 aprilie 1900. "Idilele din mansarde," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 135, 26 aprilie 1900. "Gavota depărtată," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 145, 6 mai 1900. "Florile care se duc," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 157, 18 mai 1900. "Nopți de mai," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 159, 20 mai
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
se cuvine să știe bine, de la cea mai fragedă etate, arta dansului, - pe care-a practicat-o cu gingășie și cu grație, -n societate. E cea mai jalnică dizgrație pentru prințese să se spună despre ele că dansează ecosez sau gavote asemenea unor ciubote, cu toate că acestea sunt din cea mai fină piele. Când nu e-n ritm, neținând cont de timp (de acela muzical, desigur), se spune că prințesa dansează-n contratimp. Pedeapsa-i e, atunci, un contradans: răstimp în care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
eben / Rotunde, roșii, cu desen subțire, / Ovale, verzi, cuprinse-n negre fire, / Cu clopoței, cu ciucuri, cu lumini. Cu trandafiri pictați, cu flori de crini, / Cu valsuri, cu parfum de liliac. / Chineze, cu dragon și vârcolac, / Franceze, cu perechi dansând gavote, / Bárbari, cu imagini vizigote". Suntem în plin spectacol de curiozități! Spectacole mult prea lungi sunt de găsit, de asemenea, în cele 7 Poeme din 1968 și în alte cicluri. Vălmășagul de imagini din Turnul Babel (peste 600 de versuri) configurează
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]