7,151 matches
-
model romanul Jérôme Paturot ŕ la recherche d^une position sociale al lui Louis Reybaud. La stadiul de fragment a rămas și romanul Tainele inimii al lui Mihail Kogălniceanu, din care s-a publicat o mică parte în 1850, în ,Gazeta de Moldavia". O altă încercare a făcut Alexandru Pelimon, publicând, în 1853, așa-zisul roman Hoții și Hagiul, o scriere submediocră. Un moment însemnat în apariția romanului românesc l-a înscris anul 1855, în care apar mai multe scrieri de
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
a mai putut continua, fiind interzisă de cenzură. în anul următor, George Sion a intenționat să publice romanul lui D. Bolintineanu într-un volum aparte, prezentându-l elogios prin articolul Manuel sau Căderea și înălțarea omului prin femeie, apărut în Gazeta de Moldavia, din 5 februarie 1853, în care scria: ,Romanul încă nu este cunoscut în literatura noastră, decât prin traduceri. Mai multe romansuri, bune și rele, avurăm traduse până acum, dar aceste nu ne dau idee decât de deprinderile, năravurile
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
este o tribună la care profesioniști ai unei discipline, de obicei științifice, se întâlnesc pentru a comunica idei, descoperiri sau posibile perspective de emancipare a subiectului ales. E o manifestare cumva departe de interesul public, despre care se scrie ,la gazetă" scurt și cuprinzător; mai mult informație decât cuprindere semnificativă. Simpozioanele pe teme de artă au mai multe șanse de a atinge o oarecare popularitate. Mai ales când ele sunt parte dintr-o exprimare complexă dedicată unui nume simbol: Enescu pentru
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
familia. Nu ați observat că românii aflați în străinătate, deși critică îngustimea și culorile balcanice ale sensibilității de aici, nu se pot totuși lipsi de ele, de vreme ce continuă să se raporteze la ceea ce se întîmplă în țară? Ei scriu pentru gazetele românești și critică atmosfera de aici, fără să știe că, în critica lor, sînt mînați tocmai de acele trăsături fără de care nu ar mai avea nici un imbold de a mai apela vreodată la o revistă românească. Ei intuiesc că o
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
puține ori Titu Maiorescu, Take Ionescu, N. Fleva sau N. Blaremberg citează și traduc simultan fragmente din presa internațională, știind precis că acestea vor fi preluate, la rândul lor, de harnicii stenografi angajați la Monitorul Oficial al României. Treptat, aceasta gazeta devine o lectură obligatorie, "un abecedar", atât pentru comunitatea parlamentarilor români, cât și pentru alegătorii acestora. Tinerii educați în străinătate par dispuși să iasă din apatia generațiilor trecute. Printr-un efort intelectual dublat de imaginație estetică și morală, aceștia își
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
G. M. Ivanov, "Lămuriri pentru un recenzet grăbit", în Gîndirea (Ianuarie), 188-189, 1925. 7 Nichifor Crainic, Dostoievski și creștinismul rus, Constantă, Editura Sfinții Martiri Brâncoveni, 2013, p.81. 8 Vladimir Ermilov, "75 de ani de la moartea lui F. M. Dostoievski", în Gazeta Literară, Joi 9 februarie, 1956. 9 Boris Riurikov, "Postfața", Crima și pedeapsă, Dostoievski (S. V. Teodoreanu & I. Dumbrava, Trans.). București, Cartea rusă, 1957, #297; L. Rozenblum, Românul lui F. M. Dostoievski ,,Umiliți și obidiți" (Prefață la Umiliți și obidiți). București, 1957
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Popescu, 75 de ani de la moartea lui Dostoievski Contemporanul, Vineri 10 februarie 1,3, 1956. 17 Mihai Novicov, " Tineretul de azi în fața operei marelui scriitor rus", în Scînteia Tineretului, Joi 9 februarie, 3, 1956. 18 N. Zega, "F. M. Dostoievski", în Gazeta Învățămîntului, 17 februarie, 1956. 19 Vladimir Ermilov, "75 de ani de la moartea lui F. M. Dostoievski", op. cît. 20 Boris Riurikov, "Postfața", Crima și pedeapsă, op. cît. 21 L. Rozenblum, Românul lui F. M. Dostoievski ,,Umiliți și obidiți" (Prefață la Umiliți și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
rus, Constantă, Editura Sfinții Martiri Brâncoveni, 2013. CRISTEA, Valeriu, Dicționarul personajelor lui Dostoievski, Ed. Cartea Românească, 1983. DOBROGEANU-GHEREA, Constantin, ,,Generația nouă" de Turgheniev, Studii Critice. București, Editura pentru Literatură, 1967. ERMILOV, Vladimir, "75 de ani de la moartea lui F. M. Dostoievski", Gazeta Literară, Joi 9 februarie, 1956. FRIEDLANDER, G. M., Prefață la românul ,,Idiotul" (N. Gane, Trans.), în F. M. Dostoievski (Ed.), Idiotul, București, Cartea Rusă, 1959. GANE, Tamara, Prezentări și comentarii, Opere în 11vol, vol. 1, București, Editura pentru Literatură Universală, 1966
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
1957. ROZENBLUM, L., Românul lui F. M. Dostoievski ,,Umiliți și obidiți" (Prefață la Umiliți și obidiți). București, 1957. SEKIRIN, Peter, The Dostoevsky Archive, Jefferson, McFarland, 1997. VIANU, Tudor, Imaginația durerii. Secolul 20, 100(4), 48-49, 1969. ZEGA, N., "F. M. Dostoievski", în Gazeta Învățămîntului, 17 februarie, 1956. Hegel despre intelect, rațiune și devenire (Hegel about intellect, reason and evolution) Emanuel COPILAȘ Abstract. Hegel's philosophy is characterized, to a great extent, by the Kantian distinction between intellect and reason. However, Kant's successor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
extremă dreaptă, despre lipsa cărora dl. Codruț face aluzie,le menționez acum (deși sunt sigur că dânsul le cunoaște mai bine ca mine): “Puncte cardinale”, “Permanente”,”Obiectiv legionar”, “Măiastra”. Pe internet poate fi consultat site-ul “Nouă Dreapta”. Alte publicații (“Gazeta de vest” și “Mișcarea”) și-au încetat între timp apariția. Nu trebuie exagerată importantă acestor publicații, dar nu trebuie ignorată influența lor locală și internațională. N. Răducanu Crimele liberalismului, Codruț? Care-s alea? Nu-s sarcastic, ci curios. are voie
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
fi luate drept gesturi izolate textele de la care am pornit, cronica la o carte și replica ei. Cu această incursiune istorico-literară făcusem primul pas spre cunoașterea mai aprofundată a personajului, asupra căruia nu mă oprisem decât atât cât îmi oferiseră gazetele drept informație despre controversata personalitate a ziaristicii românești interbelice. Când s-a spus despre d. Șeicaru că e țigan, nu ne-am mirat. Când a ieșit vorba: opt șantaje, opt etaje - iar nu. Dar mărturisim că ne-am mirat foarte
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
Cînd l-am întîlnit, era deja Președinte al Uniunii Scriitorilor, avea aproximativ vîrsta pe care o am eu acum și se bucura în ochii confraților de un respect amestecat cu dispreț. Fusese ani la rînd directorul Teatrului Național și al Gazetei literare. îi știam cărțile, despre unele scrisesem, formîndu-mi o idee destul de clară. Poetul (la tinerețe și apoi la bătrînețe) mi se părea remarcabil, acoperit, ca și în cazul lui Bogza, de prestigiul prozatorului (acesta, ocupînd vîrsta adultă), mult mai greu
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
Mircea Morariu O bună bucată de vreme după premiera absolută din 1885 s-a afirmat că ar fi piesa "cea mai slabă" a lui Caragiale. îndată după prima reprezentație, gazetele care o anunțaseră cu entuziasm s-au întrecut să scrie că lucrarea lui Caragiale "a căzut înr-un chip zdrobitor" sau că "pe cât au fost de mari laudele din ajun, pe atât și fiascul a fost mai complet". Premiată la concursul
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
a antrenării altora, ca Tristan Tzara și Marcel Iancu, în editarea lor încă de la o vârstă foarte tânără, cănd scoate "Simbolul" unde și debutează, fac din Ion Vinea un pasionat. "Mă gândesc în toate chipurile cum să fac să apară gazeta", scrie el într-un jurnal fragmentar, la 1 martie 1918, cănd "Chemarea" se gaseste suspendată pentru 30 de zile, iar "Cocea își supraveghează purtarea". Nu cred că m-aș hazarda afirmând că Ion Vinea are morbul gazetăriei, atâta vreme cât orice ban
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
încheiere, și această constatare: ,,Prost gust, lipsă de responsabilitate, fațadă". Cu responsabilitatea și cu fațada rămîne de văzut, dar în ceea ce privește prostul gust, aici lucrurile sînt absolut clare. Această sintagmă se va putea folosi în Evenimentul zilei doar atunci cînd directorul gazetei nu va mai purta costume din tablă zincată și alte accesorii vestimentare de aceeași natură. Pînă cînd se va întîmpla acest lucru, vorba ministrului, ciocu' mic! Să nu vorbim prea slobod de funie în casa spînzuratului.
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
Cronicar Mișcarea literară Acuma de ce încep economiile de la carte și artă? Pentru că omul politic român este imbecil, barbar și anticultural. Cine ar fi dispus să nu mă creadă, să binevoiască a asculta discursurile parlamentare sau a citi articolele de gazetă ale oamenilor noștri politici. Cum să ceri simpatie pentru artă și cultură unor oameni care nu sunt în stare să închege o frază, care nu se pot ridica o clipă deasupra meschinelor interese și intrigi de culise. Arta și cultura
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
semnalează în vederea ediției "sâmburele acțiunii" din O noapte furtunoasă în La Moși din "Foaie interesantă", din 1878. Șerban Cioculescu, pasionat de idee, își continuă cercetarea în periodice și, descoperind Porunca domnească în "Almanahul lui Moș Teacă din 1900" încredințează descoperirea "Gazetei literare" din 1957, primind în numărul imediat următor al revistei replica lui Ion Manole, bazată pe alte relații posibile, sugerate de folclor și de Anton Pann. Același procedeu, în cazul textului Statu Quo, descoperit în "Constituționalul" și publicat ulterior în
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
Marin Bucur scrie implicat fericit în acțiunea de identificare, acțiunea lui, susținută prin transcriere și comentare, împlinind volumul Restituiri. Articole. "Bucureștiuri", "diverse", mofturi", note, însemnări, texte literare și traduceri din ziarele: "Alegătorul liber", "Uniunea democratică", "Voința națională", "Constituționalul", "Era nouă", "Gazeta poporului" - ... (1986). Lui i se datorează inițierea Bibliografiei I. L. Caragiale. I. Cremer identifică multe titluri, în Date noi despre începuturile publicistice și literare ale lui I. L. Caragiale, extras din "presa noastră". Dar și în cazul său, ca și în al
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
Telefil Cel mai fascinant spectacol t.v. al verii ni-l oferă Turul Ciclist al Franței pe Eurosport. În mod inexplicabil, paginile sportive ale cotidianelor, buletinele de știri sportive de la televiziune și chiar gazetele de specialitate (mai puțin "Prosport") îl ignoră. Mai ales televiziunea pare a prefera (doar e vară!) culisele sportului în locul sportului propriu-zis. Ca să spun că tot ce nu e fotbal aproape că nu există ca eveniment sportiv. Marile evenimente sînt vînzările
Muntele pleșuv by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14961_a_16286]
-
nu ne facă rău. Trebuie să facem concesii politice. Pe de altă parte, eu nu sunt de acord cu capitalismul exagerat. Sunt de acord cu o democrație în care fiecare să-și vadă de treburile lui. Am fost înfierat la gazeta de perete Care a fost cea mai spectaculoasă dintre călătoriile dv.? Drumurile în Cuba. Spre Havana am zburat via Moscova-Alger. La Moscova, la hotelul aeroportului - eram imediat după evenimentele din 1968 - recepționera m-a pus în cameră cu un cehoslovac
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
-l sufere, că ieșise și un banc: " Diferența dintre Silvestri și o chiftea: chifteaua se mănâncă cu muștar și Silvestri se mănâncă cu Georgescu." Ați avut însă probleme din cauza caracterului dv. nonconformist. Da, am fost și înfierat în caricaturi la gazeta de perete... De la corul Radio m-au dat afară nu pentru că, fiind neînsurat, eram mare specialist în soprane și altiste (știți, ei aplicau morala proletară - da' șefii aveau câte patru amante), ci fiindcă, la o Cantată sovietică (Lumini pe Volga
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
moare în urma unui experiment medical, neizbutit, dar și personaje noi precum Ina și Lucian, Leopardul. Din manuscrisul Străinei nu se cunosc decât câteva fragmente, în majoritate publicate până azi în "Viața Românească", "Revista Fundațiilor Regale", "Lumea" lui G. Călinescu, "Kalende", "Gazeta literară", "Ramuri", "Revista scriitoarelor"... Într-o "notă scurtă" se face precizarea: Numele de Străina ales de mama cea cam excentrică, motiva că familia bărbatului ei, vorbind de ea, îi spunea Străina. I se păruse, nu ofensator, ci foarte interesant, măgulitor
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
și doar 10% "de partea nebunului ăstuia". Mă așteptam ca PSD-ul să aspire parlamentarii care se vor fi săturat de CVT. Dar n-am avut atîta imaginație să cred că la un moment dat Ilie Neacșu, fost șef de gazetă mai extremistă (mă scuzați) decît România Mare va ajunge în rîndurile PSD. După socotelile mele, nu securiștii dovediți și extremiștii cu patalama l-ar fi abandonat pe CVT, ci "universitari" care s-au înscris în PRM ca să se vadă în
Scandalul și penalul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15463_a_16788]
-
de pagini, cîte aveam înainte de 1974. Îmbrăcată astfel, România literară rămîne, așa dar, ea însăși. Rămîne o publicație a cărei autoritate culturală, cea dintîi din România, o dau tradiția (în 2004 se împlinește o jumătate de veac neîntreruptă de la apariția Gazetei literare, iar în 2003, treizeci și cinci de ani de cînd și-a schimbat numele în România literară), spiritul critic și prestigiul colaboratorilor. Încercăm și pe mai departe să ne onorăm tradiția, să nu facem rabat de la spiritul critic și să atragem
Nou început de drum by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15487_a_16812]
-
sau, cînd va fi cazul, le va prezenta integral. Toate acestea sînt posibile grație sprijinului generos pe care l-am primit de la Fundația "Anonimul", devenită coeditorul Fundației "România literară". 1954, 1968 și 1989 au fost anii de reper din istoria Gazetei (și României) literare. Li se adaugă 2002. Sperăm ca promisiunile acestui nou început să devină realitate. Avem nevoie și de puțină șansă. Într-o lume neașezată, ca a noastră, cei mai buni izbutesc dacă au și o brumă de noroc
Nou început de drum by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15487_a_16812]