9 matches
-
cei care sperau să obțină un gest de bunăvoință regală: "„De curând începuse să se afle prin mica lume românească de numele ei de scriitoare: Carmen Sylva. Toți cei care nutreau nădejdea vreunui câștig - profesorași de tot felul și iarăși gazetărași abili - dădeau buzna la neprecupețite laude în jurul regalei literaturi dulcege, cu eroine despletite și lălâi”". Analizând subiectul și personajele romanului " Sfârșit de veac în București", unii critici literari au evidențiat o serie de asemănări între acest roman și "Ciocoii vechi
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
naționalistă ca instrument de falsificare a dreptei judecăți literare". Rubrica Relief a aceluiași număr face trecerea în revistă a ecourilor în presa vremii ale Istoriei lui G. Călinescu. Atacurilor li se răspunde cu aceeași violență în limbaj ("lătrăturile unanime ale gazetărașilor analfabeți"). Pornind de aici, de la discuția pe marginea cărții lui G. Călinescu, în rubrica Relief, se împinge discuția spre problema "autonomiei literaturii". Cu un astfel de conținut este lesne de înțeles de ce Albatrosul nu va mai apărea. 5. Prelungirile unui
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
România nu ar fi devenit, în scurt timp, ținta penițelor supuse. În "Popolo d'Italia", organ al lui Mussolini, condus de fratele său, Arnaldo, mi s-a întîmplat să găsesc într-o dimineață o notiță purtînd inițialele numitului Gaetano Polverelli, gazetăraș fără valoare personală, dar director de presă al cabinetului Ducelui, în care, sub pretextul că laudă Bulgaria, se scria printre alte răutăți: "România, țară de proxeneți și lăutari". Mussolini, la care am alergat să mă plîng, mi-a răspuns, ridicînd
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
îmbrăcase cămașa verde, însă autorul, de astă dată anonim (probabil, tot O. Lemnaru) al notei demascatoare ajunge să-l proiecteze pe cel acuzat în pură fabulație. Campania demolatoare, ne informează Ana Selejan, continuă în Dreptatea nu numai prin pana unor gazetărași, ca și necunoscuți, dar și prin articole semnate de nume prestigioase, ca N. Carandino, însuși directorul publicației. El îndreaptă un adevărat rechizitoriu contra lui Liviu Rebreanu, căruia - rămânem stupefiați! - nu i se recunoaște niciun merit și nicio valoare. E numit
Literatura română și comunismul by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10332_a_11657]
-
fi clintit un fir de păr din cap și unde domni precum Valentin Lipatti și Mircea Malița sunt oriunde primiți în triumf și sărbătoriți, iar domnii Pacepa și Răceanu provoacă oroare, viitorul să-i surîdă unui Vadim Tudor. Ca un gazetăraș de duzină ca dînsul să aspire la locul suprem în stat, în loc să fie găzduit într-o elegantă vilișoară cu gratii, pe Insula șerpilor". Totul se leagă într-o bizară țesătură în care cuvîntul de ordine nu poate fi decît absurdul
Ultimul mohican by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8309_a_9634]
-
Barbu Cioculescu Faptul că, indiferent cât de mult voi mai trăi nu voi prinde minunata zi în care va fi dat pe față secretul capturării, ținerii în prizonierat și apoi eliberării acelor mari norocoși și mici gazetărași, de atunci încoace celebri deveniți, nu mă stingherește, pot spune cu mâna pe inimă că nu mă trimite la sanatoriu, nici viața nu mi-o va scurta - prin urmare. Gheara care strânge inima acționează pe la alții. Că nici fiica, nici
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
tânărul magistrat care se deghizează în bulgar și se comportă astfel încât să le inducă iluzia că se află față cu marea șansă a vieții lor de slujitori ai presei și patrioți români. Putem pentru ca să zicem: un moft și niște bieți gazetărași caraghioși, care cred că tot ce zboară prin mintea lor inflamată de invențiuni fictive se mănâncă de-adevăratelea la ospătăria lui Enache „unde unele feluri de bucate se servesc și cu jumătate de preț”. Așa să fie, oare? Să stăm
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
Oner. În genere, sunt frecvente jocurile de cuvinte, nu totdeauna reușite; multe pornesc de la nume proprii (cei întorși de la Blaj nu mai sunt blazați, ci Blajați; în ironizarea lui Goga este invocată Gogomania etc.). Ironia recurge adesea la diminutive: reporteraș, gazetăraș. Alte procedee, continuând umorul secolului al XIX-lea (de exemplu, imitarea vorbirii străinilor), erau în presa de la 1911 mult mai frecvente decât în 2011. E criticat senzaționalismul altor gazete, care „speculează... curiozitatea morbidă a publicului cititor” (nr. 52), de pildă
„Furnica“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5259_a_6584]
-
Din clipa când a auzit de la prefect că e ziarist, furia i-a scăzut brusc, fără însă să arate că s-ar da bătut. Acuma câțiva ani, fiind în garnizoană la Turnu Severin, a pălmuit la un chef pe un gazetăraș local. S-a făcut un tărăboi enorm; toate ziarele din București I-au luat în primire; a ajuns la consiliul de reformă. Dacă n-ar fi avut în memoriu afacerea aceea, azi ar fi de mult locotenent-colonel. ― Nu pot permite
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]