491 matches
-
acestui articol, Eminescu creionează acest tragic moment din existența celebrului teatru vienez, extrăgându-și însă detaliile din surse ziaristice diverse, realizând o creație compozițională extrem de tensionată, un tablou dramatic, determinând participarea emoțională a cititorului. Pentru a da veridicitate creației sale gazetărești, Eminescu utilizează relatarea secvențială a scenelor importante, cu o gradare crescătoare a momentelor de tensiune, preluând detalii ce întregesc o atmosferă de infern dantesc. Personajele poartă nume reale, unele chiar relatează desfășurarea faptelor, de parcă ar daloga cu autorul, ceea ce conduce
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
de culoarea acestuia”. Așa cum, de altfel, au afirmat și alți exegeți, ,,jurnalistica (lui Caragiale, n.n.) reprezintă una din componentele ei (ale operei, n.n.) solide și de o anume autonomie artistică” (Mircea Tomuș), și ȘVM consideră că aceasta ,,este o activitate gazetărească vie, substanțială și diversă”, deoarece ,,presa a fost o mare pasiune pentru scriitorul Caragiale și un veritabil motiv literar. Autodefinitoriu”. Un subcapitol interesant, intitulat Basmul caragialesc-un tratament ambulatoriu, evidențiază, mai mult decât alte exegeze caragialiene, preocuparea lui Caragiale pentru
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
Radu Gyr, deoarece, mai ales acum, când nu se mai citește aproape nimic, când mari personalități ale culturii românești sunt date de pământ, prin scoaterea lor din manualele școlare, vrem să facem și educație culturală! E datoria noastră, a breslei gazetărești! „Cuvântul liber” este singurul ziar regional din România care are, săptămânal, două pagini culturale (marți și sâmbătă), la care se adaugă numeroasele activități culturale (lansări de cărți, simpozioane, vernisaje, comemorări) dintr-o săptămână, toate cuprinse în paginile cotidiene. Și ar
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” by http://uzp.org.ro/gazetaria-nu-i-o-meserie-pentru-fricosi/ [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
DE SECOL XX Un alt fel de "pașoptiști" români în Franța, Canada și Statele Unite autor, OCTAVIAN CURPAȘ Arareori am parcurs cu asemenea ușurință aproape trei sute de pagini dense și pline de neprevăzut. Impresionantul volum de informație, prelucrat cu vădit talent gazetăresc de autorul Octavian Curpaș, nu poate trezi decât admirație și respect. Curiozitatea e oricum gâdilată din start, odată cu citirea titlului, care spulberă orice îndoială cu privire la dimensiunile respectabile ale acestui proiect ambițios. Nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil
MĂRTURIE DE OPTIMISM ŞI ÎNCREDERE ÎN TALENTUL ÎNNĂSCUT DE SUPRAVIEŢUIRE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ratiunea_de_a_fi_a_romanului_cu_doua_patrii_marturie_de_optimism_si_incredere_in_talentul_innascut_de_supravietuire.html [Corola-blog/BlogPost/341759_a_343088]
-
a Academiei Române, a societății ,, Tinerimea română”, a societății universitare,,Unirea”, iar în partea dinspre altar o imensă coroana a Pesei și la capul lui pe pânza neagră volumul lui de ,,Poezii”. Cuvântarea de adio trebuia ținută de Laurian ,în numele prieteniei gazetărești, dar, pentru că n-a venit la timp, cuvântul a fost rostit de Grigore Ventura, prim redactor la ,,Adevărul”. Trecem pe lângă acest disurs improvizat care-i elogia opera, amintind doar frazele: ,,Acel ce zace aici înaintea noastră n-a fost al
MOARTEA POEŢILOR DRAGI- EMINESCU ŞI VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Moartea_poetilor_dragi_emine_ion_ionescu_bucovu_1370958254.html [Corola-blog/BlogPost/363379_a_364708]
-
Reportajul literar și Geo Bogza”. A fost profesor de limba și literatura română în perioada 1963-1966 la Școala profesională din Hemeiuși - Bacău. Ca student, dar și mai târziu, a colaborat la presa locală băcăuană (ziarul „Steagul Roșu”), abordând toate genurile gazetărești, dar a contribuit și la emisiuni de radio, locale și naționale. Va fi îndepărtat din presă tocmai când gazetarul căpătase notorietate și se bucura de simpatia cititorilor datorită spiritului său critic și îndrăznelii cu care denunța potlogăriile satrapilor locali. A
UN MAESTRU AL REPORTAJULUI – RONI CĂCIULARU de ION CRISTOFOR în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_cristofor_1404382362.html [Corola-blog/BlogPost/374355_a_375684]
-
oportunistă. Datarea precisă a restaurării monarhiei, a restaurării României este invariabil făcută de către jurnalista Marilena Rotaru: „Acum!”. Spune, distinsa realizatoare tv Marilena Rotaru, la emisiunea „Ora Regelui”, atât de necesară românilor, cu atât mai necesară cu cât rezultă din profesionalismul gazetăresc subsumat convingerilor sale monarhice, iubirii totale și afirmate, pentru Majestatea Sa Regele Mihai, pentru valorile Familiei Regale a României: „Televiziunile organizează dezbateri despre oportunitatea monarhiei. De ce nu invers, despre oportunitatea republicii? Pentru că republica proiectată de steluța roșie de pe Kremlin și
ACUM! MARŞUL REGAL ROMÂNIA PENTRU VIITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_acum_miting_pro_monarhie_aurel_v_zgheran_1384635980.html [Corola-blog/BlogPost/363116_a_364445]
-
vocabula fălos sună peiorativ chiar jignitor cu sensul de trufie, îngâmfare, orgoliu sau mândrie. „Nașul, în măreția sa, lipește cu fală mia de dolari de fruntea lăutarului.” O expresie larg folosită, dacă nu în literatura românească cel puțin în jargonul gazetăresc și-n vorbirea curentă. Nu înțeleg pe cine preamărește cel ce se exprimă astfel; bogăția infamantă a nașului sau indecența mirelui care chiuie cu brațele în vânt la această acțiune. Dacă numești asta cutumă, obicei oltenesc din străbuni, ai o
MAIESTATE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1471458799.html [Corola-blog/BlogPost/340261_a_341590]
-
la sfârșitul filmului“. Pe posturile naționale a fost difuzată varianta modificată, în timp ce la un festival internațional a mers cea inițială. Încurajat și susținut de către publicistul, dramaturgul, scriitorul Dinu Săraru, regizorul Nae Cosmescu și-a fructificat propriul spirit, bunătatea sufletească, talentul gazetăresc și literar, înmănunchind o colecție valoroasă de pamflete. „M-a preluat cunoscutul romancier Dinu Săraru, care pe vremea aceea răspundea de destinele «Cronicii Române» și m-a invitat să continui proiectul. Cartea de față este rezultatul unui întreg an de
NAE COSMESCU. LA VÂRSTA POMULUI GATA SĂ UMPLE COŞURILE CULEGĂTORILOR... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1425617385.html [Corola-blog/BlogPost/382716_a_384045]
-
din Vadul-Leca și în Școala medie din Căzănești. În martie 2009, ca protest la impunerea predării unei istorii false, numită „Istorie integrată”, neconformă cu adevărul istoric, a cerut eliberarea din funcție, nemaiacceptând acel mod de predare, comunist. Începuturile literare și gazetărești datează din perioada adolescenței școlărești, când a publicat diferite materiale de acest tip la unele publicații din perioada respectivă. În acest răstimp a fost corespondent activ al unor ziare și reviste, cum e, de pildă, „Vocea gliei”, „Plai orheian”, „Tinerimea
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1410532651.html [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
vin 2 prieteni de-ai lui Eminescu, Secaseanu și Ocaseanu, culmea, cu o cămașă de forță...De aici începe calvarul, privarea de libertate a celui care a vrut Refacerea Daciei Mari, a celui care a luptat cu toate puterile lui gazetărești pentru Ardeal...În chiar ziua "legării" lui în cămașă de forță, apărea ultimul său articol din "Timpul" intitulat:"Pentru libertatea presei și jurnalistului",un adevărat testament... A fost "tratat" pentru boli pe care niciodată nu le-a avut, i-au
...DREPTATE PENTRU EMINESCU!!! de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_dreptate_pentru_eminescu_.html [Corola-blog/BlogPost/355469_a_356798]
-
a Academiei Române, a societății ,, Tinerimea română”, a societății universitare,,Unirea”, iar în partea dinspre altar o imensă coroana a Pesei și la capul lui pe pânza neagră volumul lui de ,,Poezii”. Cuvântarea de adio trebuia ținută de Laurian ,în numele prieteniei gazetărești, dar, pentru că n-a venit la timp, cuvântul a fost rostit de Grigore Ventura, prim redactor la ,,Adevărul”. Trecem pe lângă acest disurs improvizat care-i elogia opera, amintind doar frazele: ,,Acel ce zace aici înaintea noastră n-a fost al
EMINESCU ŞI VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nascuti_si_morti_in_acelasi_an_am_ion_ionescu_bucovu_1341391242.html [Corola-blog/BlogPost/344482_a_345811]
-
publicațiile financiare sub titluri reconfortante de tipul: „Face 20.,000 de euro pe an din vândut scovergi covrigoase după ce a plecat din banca/compania/plantația care l-a exploatat 10 ani”. Dar până și aceștia, în virtutea mai vechilor mele apucături gazetărești, cred că mint de îngheță iadul neadormit. Factorul de gogoneală a minciunii de PR nu e niciodată mai mic de doi până la de zece ori mai mult, asta și fiindcă jurnaliștii noștri din presa respectabilă de profil arareori au curajul
Fram, antreprenorul polar, face 200.000 de euro pe an... by https://republica.ro/fram-antreprenorul-polar-face-200-000-de-euro-pe-an [Corola-blog/BlogPost/338081_a_339410]
-
pe cât posibil.( )”; 5. laALEXANDRU DEȘLIU- se analizează doar câteva interviuri: „Meritele publicistului vrâncean sunt cu mult mai substanțiale decât ar presupune statutul unui gazetar onest și scrupulos, pentru că vizează câmpul foarte generos (și pretențios) al unei culturi elitiste, asimilând mijloacele gazetărești cu cele beletristice, mai ales, pentru că se subordonează unui program foarte ambițios de recuperare și valorizare a unor personalități ce fac mândria meleagurilor vrâncene( )”; 6. la CONSTANTIN DUȘCĂ - se analizează toată opera poetică: „Constantin Dușcă nu este un poet linear
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
în această ipostază, el joacă rolul corului din tragediile antice, care puncta evenimentele sau ideile, repetând unele fraze, aproape obsesiv. Scrieri dense, pe o întindere apreciabilă, poveștile muritoare ale lui Jianu Liviu-Florian se înscriu în proza modernă contemporană, cu extensie gazetărească în unele cazuri când consemnează evenimente sau evocă figuri ale unor personalități cunoscute și mai puțin notorii. O latură importantă a scrisului său este cea morală, autorul care se autodefinește astfel, în fața personajului literar Darie: “abonat al Institutului de Înalte
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ferestre_in_constiinta_veacului_recenzie_la_volumul_povesti_muritoare_de_jianu_liviu_florian_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
Acesta este titlul celui de-al 26-lea volum al colegului și prietenului meu CAROL ROMAN, din îndepărtatele noastre tinereți și elanuri gazetărești. Trecut și el cu bine peste pragul celor 80 de ani, este de admirat tocmai pentru păstrarea și continuarea acelui elan spiritual, caracteristic oamenilor de talent și de caracter. Aceștia au fost sortiți să înfrunte intemperiile atâtor decenii pe care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/in-balansul-vremurilor/ [Corola-blog/BlogPost/93101_a_94393]
-
transmiterea informației și prezentarea fidelă a realității este propria informare și documentare a specialistului din presa scrisă. Acuratețea și rigurozitatea informației sunt extrem de importante, dar destul de dificil de realizat, mai ales în cazul politicii externe - ramură de top a genului gazetăresc. Jurnalistul - în general, cel de politică externă - în special are nevoie în permanență de documentare și informare corectă. Un astfel de profesionist, fin analist de politică externă pentru care munca reprezintă o adevărată pasiune este și Marina Constantinoiu, redactor șef
REDACTOR ŞEF LA JURNALUL NAŢIONAL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 610 din 01 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_interviu_cu_marina_co_octavian_lupu_1346547763.html [Corola-blog/BlogPost/343884_a_345213]
-
am inovat ca să spunem așa Editorialul clasic, mărindu-l puțin, făcându-l mai cuprinzător și explicativ, astfel încât să nu fie doar un articol de ziar, ci să rămână pentru posteritate. Scris cu talent el ar dezvolta specia literară numită articolul gazetăresc. Ne dorim în primul rând, așa cum am mai spus, și subliniem, să aducem în fața conștiinței naționale problemele și adevărurile cele mai importante și grave de care depinde soarta națiunii române.(...) ..... Pentru a ajuta poporului român, pentru a-i ajuta pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/experimentul-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93771_a_95063]
-
exemplu pentru ceilalți jurnaliști ! Dacă el va reuși măcar puțin să-i trezească pe români (mai ales intelectualitatea românească) la realitate și să-i lumineze câtuși de puțin. Fiind un om credincios îl rugăm pe Domnul să ne dăruiască talent gazetăresc, inspirație, și putere, ca să ducem acest experiment la bun sfârșit ! Și ca el să reușească să le deschidă și mințile și inimile românilor. Să-i convingă și să-i învețe pe români că trebuie să ne ridicăm capul din pământ
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/experimentul-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93771_a_95063]
-
și profunzimea scrisului lor, au intrat demult în conștiința publică românească. Toate aceste calități dovedite și probate în timp de cei cărora le aparțin articolele cuprinse în volum, reprezintă în același timp și o garanție peremptorie a seriozității demersului lor gazetăresc, dar și a bunelor intenții de care sunt animați vis-a-vis de personalitatea generalului Mircea Chelaru. După ce este trecut în revistă impresionantul CV al generalului Mircea Chelaru, articolele vin să contureze și să completeze în tușe clare, puternice personalitatea de excepție
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/semnal-editorial/ [Corola-blog/BlogPost/92705_a_93997]
-
și profunzimea scrisului lor, au intrat demult în conștiința publică românească. Toate aceste calități, dovedite și probate în timp de cei cărora le aparțin articolele cuprinse în volum, reprezintă în același timp și o garanție peremptorie a seriozității demersului lor gazetăresc, dar și a bunelor intenții de care sunt animați vizavi de personalitatea generalului Mircea Chelaru. După ce este trecut în revistă impresionantul CV al generalului Mircea Chelaru, articolele vin să contureze și să completeze, în tușe clare, puternice, personalitatea de excepție
EDITORIAL DE NICOLAE BALINT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Editorial_de_nicolae_balint_al_florin_tene_1384674890.html [Corola-blog/BlogPost/363133_a_364462]
-
devenit de curând și Consulul onorific în al României în Israel. Se-nțelege, nu din întâmplare! Sigur, mi-am zis, ar fi interesant să-l cunosc și eu pe acest domn doctor. Eram interesat mai mult din curiozitatea mea mpur gazetărească, dar și cu gândul că o astfel de relație „nu strică!”... Numai că, la fel ca mine mai erau atâția, încât Consulul onorific al României și, aș spune, consilierul personal, uneori, al primului ministru israelian, deși modest, așezat și cu
AURORA BOREALĂ, ÎNTR-O SEARĂ LA CLUJ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1489574197.html [Corola-blog/BlogPost/367711_a_369040]
-
undeva la mijloc, fapt ce ne-ar scuti de opțiunea cu iz școlăresc pentru una din extreme. Se cuvine reținută și părerea lui Alexandru George, care adnotează o derulare în doi timpi a prozei lui Arghezi, cea inițială, de factură gazetărească, mai simplă, apropiată de calapodul prozei consacrate, fiind urmată de cea emisă după apariția Biletelor de papagal, cînd "stilul lui Arghezi înregistrează o progresivă complicare", vădind o profuziune de "sclipiri poetice". E acel stil minuțios elaborat, prin excelență "scriptic", evidențiat
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
stadiul de „generalist” scriind despre tot ce este nou. Cam de aici, din aria acestui gen de publicistică care presupune ușurința mânuirii cuvântului spre informare, cred eu că vine și partea de bună intenție a improvizaților autori de recenzii: Exercițiul gazetăresc le-a format acestora cursivitatea verbului, iar interesul pentru popularizarea a ceea ce e nou în cultură nu poate fi decât un act meritoriu, mai ales în contextul de astăzi, când cartea, beletristica, lectura se află pe post de cenușăreasă și
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 by http://confluente.ro/False_etichete_de_genialitate_literara_si_afise_cu_minciuni_electorale_poate_lipi_oricine.html [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
scop de a te lăuda și de a-ți vinde marfa pe care o produci - fie ea și marfă spirituală, este faliment curat. Pentru că nu poți substitui profesionala cercetare ce trebuie să stea la baza unei aprecieri critice, cu îndemânarea gazetărească de a scrie articole. Înseamnă că te excluzi și din gazetărie și din literatură producând un hibrid care trădează ambele profesii. Cei care își permit să o facă (și n-aș insista dacă nu ar fi foarte mulți asemenea veleitari
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 by http://confluente.ro/False_etichete_de_genialitate_literara_si_afise_cu_minciuni_electorale_poate_lipi_oricine.html [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]