687 matches
-
mulți nu pot sau nu vor să-l vadă: literatura trebuie să vorbească despre trecut, mai mult sau mai puțin apropiat. Dacă scrii despre ceva ce se întâmplă chiar astăzi, critica oficială consideră asta, a priori, cu un surâs disprețuitor, gazetărie. Dacă scrii despre viitor, atunci nu poți fi decât un producător de science-fiction, adică de paraliteratură. Trecutul e sigur, e nobil pentru establishmentul literar, prezentul și viitorul sunt dubioase. Un mod de a gândi curat oligofren. Eu am scris despre
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
Dacă potrivit definiției lui André Gide jurnalismul este ceea ce va interesa mîine mai puțin decît azi, putem observa că textele lui Mihai Zamfir, grupate sub titlul Jurnal indirect, au șansa de-a se așeza pe terenul fertil al cooperării dintre gazetărie și jurnalul intim. Evident, termenul jurnal conține, aici, o duplicitate. Ziua e unitatea de măsură atît a jurnalului intim cît și a ziarului. Diferă doar substanța asupra căreia se aplică, în cazul de față modalitatea ziaristică deschizîndu-se cu generozitate meditației
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
fac să apară gazeta", scrie el într-un jurnal fragmentar, la 1 martie 1918, cănd "Chemarea" se gaseste suspendată pentru 30 de zile, iar "Cocea își supraveghează purtarea". Nu cred că m-aș hazarda afirmând că Ion Vinea are morbul gazetăriei, atâta vreme cât orice ban îl gândește și îl investește în editarea de noi publicații: "4 martie <1918>. Am pierdut toată dimineață. Căpătat pe 500 lei o autorizație Arena. Titlul place, mie-mi pare foarte sălciu. Fac socoteli care nu îmi ies
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
de sordid jurnalistic. în tema jurnalistică se poate recunoaște fascinația suprarealiștilor pentru obiectul efemer și cam vulgar, dar și rezultatul unei experiențe directe și larg împărtășite: ultimul deceniu fiind, la noi, unul de renaștere rapidă și de dezvoltare devorantă a gazetăriei. De altfel, Șerban Foarță e și autorul unui ingenios și subtil eseu despre jurnalism - Dublul regim (diurn/ nocturn) al presei (1997) - și se plasează cu bună știință în plin paradox: un poet aflat sub semnul esteticului, al ludicului, al scriiturii
Poezie și limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15499_a_16824]
-
nu ne-am obișnuit cu șocul trecerii de la iluzia că eram “importanți” (de vreme ce poliția nu scăpa din ochi cultura) la revelația că indiferența poate reuși ceea ce n-a reușit cenzura. Nu puțini scriitori s-au îndreptat spre alte îndeletniciri. Spre gazetărie, mai ales. Însă n-aș putea să vă spun ceva serios despre ce se scrie în prezent. Stau prost cu lecturile. Nu sunt sigur nici că gusturile mele sunt la zi. Eu cred în autorii care au obsesii, nu în
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
a lipsit, dintre calitățile ardelenilor, disciplina. Am înlocuit-o cu fervoarea în dezordine. Când mi s-a oferit un post de asistent la catedra de Estetică, puteam începe o carieră universitară. Am preferat, fără o judecată matură, apele tulburi ale gazetăriei. {i nu e singura împrejurare în care au precumpănit vanități de moment, deși am vrut mereu să disting între “vanitate” și “orgoliu”. Cu o ușurință pe care n-o pot pune decât pe seama superficialității, am neglijat, sistematic, ceea ce oamenii din
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
să preia ștafeta acestei îndeletniciri, nu manifestă nici cel mai mic interes în această direcție; nici o universitate din țară nu are o catedră de critica textelor și tehnica edițiilor; succesul rapid, de notorietate chiar material, e mult mai accesibil în gazetărie sau în scrisul eseistic; în lumea vertiginos de grăbită de astăzi, cum poate fi cineva ispitit să migălească "devotat" pentru a descifra și îngriji texte, pentru a explora vechi publicații, pentru a corobora surse și bibliografii...? E adevărat. Lumea de
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
o meserie din care nu poate trăi. El evită nu neapărat postura de truditor în umbră, ci condiția de specialist (vorbind din nou solemn) de elită, nerespectat și neremunerat. Mai înainte de a se precipita spre o specializare care promite, ca gazetăria, succes și venituri convenabile, cu riscul însă al proximei saturații a pieții și deci al unei epuizante bătălii pentru a răzbi, sunt convinsă că un student la Litere n-ar ezita să concureze pentru o bursă de studii, masterat sau
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
laudae - Dreptul și Literele. Dar nici catedra de limba franceză imediat oferită și nici avocatura nu-l atrag pe tînărul colaborator al lui Camil Petrescu la Săptămîna muncii intelectuale și artistice ori la Cetatea literară ci, după cum era de așteptat, gazetăria și literatura vor deveni patimile (și pătimirile) lui statornice. T. Mușatescu intră în atenția literaților de profesie ca publicist la Rampa, Adevărul literar și artistic, Universul literar etc. Dar tocmai pentru că notorietatea dintîi i se clădise pe spuma ironiei și
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14230_a_15555]
-
parcă, înaintarea se face mai greu decât s-ar fi crezut"), care, neîncadrându-se în tiparele oficiale, trec în redacție drept "documentare de-a moaca", incapacitate de a observa "esențialul". I se reproșează "aerele de scriitor", e criticat că face "gazetărie de cenaclu", i se rețin textele de la publicare, iar după ultimul documentar, evocând un episod de muncă patriotică început cu cel mai sincer elan și sfârșit într-o coridă absurdă, este "demascat" politic și arestat. După câțiva ani, când Tudor
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
mai ales din presa vremii, unde activa atât ca un fervent contestatar al „regimului burghez”, cât și ca un analist al evenimentelor culturale. Se presupune chiar că motivul principal al debutului post-mortem al autorului în volum ar fi chiar „morbul gazetăriei” pe care l-a avut în sânge, spunea Ov. S. Crohmălniceanu. Chiar dacă nu are savoarea textelor de publicistică ale lui Călinescu sau aciditatea pamfletelor argheziene, activitatea de gazetar a lui Ion Vinea nu poate trece neluată în seamă. Ne aflăm
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
vadă măcar cenușiu ( dacă nu chiar negru) acolo unde e alb toată ziua. A-l invita la nesfârșit pe-un Florin Constantiniu și a-i încuraja defulările antiamericane argumentate cam la nivelul "demascărilor" din anii ’50 înseamnă orice, dar nu gazetărie inteligentă. A ajuns Tucă, e drept, un reper al succesului media, dar cred că interesele românilor sunt catastrofal servite prin emisiuni în care se poate spune absolut orice despre lucruri grave ce ne privesc direct. E jenant să mai auzi
Hoțul din Bagdad by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14000_a_15325]
-
doar două, elocvente, exemple. Oricum, trecînd peste notorietatea indiscutabilă a unora din semnatarii rubricilor, găsim, într-o addenda, scurte prezentări ale colaboratorilor din numerele 2-3, în manieră, de bună seamă, profesionistă. Structurat pe cîteva "calupuri" tradiționale pentru genul literar-cultural de gazetărie, sumarul face o buclă din Guernica lui Picasso, artă, descusută de Ebtenal Younes (profesor egiptean), pe cît de liberă, pe-atît de umană, deci, politică, din studii aplicate și din note de lectură, ca să se-ncheie cu film și pictură, într-
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
ureche, nu ne pot isca în minte nici o imagine însoțitoare, sînt materialul zilnic de lucru al acestui arheolog săpînd în lumea interbelică a documentelor românești. Dacă acest scufundător în apele arhivelor nu s-ar fi înhămat la o asemenea muncă, gazetăria lui Vulcănescu, Noica, Cioran sau Nae Ionescu nu ar fi ajuns niciodată să fie strînsă între coperțile unor volume unitare. Așa se face că astăzi Marin Diaconu este părintele unor cărți a căror existență ar fi fost imposibilă în lipsa lui
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
aceștia au și ei dreptul la ură, nu este așa? Unii au visat în tinerețe să ajungă Ťfilosofiť - și au naufragiat în cafenea și în calambur. Alții au vrut să fie scriitori - și au sfîrșit curînd în cea mai tristă gazetărie. Am cunoscut și eu cîțiva dintre acești glorioși ratați. Cum să nu le acord dreptul la ură și la violență, cînd le știu toate idealurile lor naufragiate, toate complexele lor de inferioritate, toată tragica lor sterilitate? Nimic nu mă întristează
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10505_a_11830]
-
2015 (editor - Nicolae Băciuț). Subiecte fierbinți, subiecte „la zi” alcătuiesc un volum care spune „nu” refuzului comunicării, cu „fapte și întâmplări parcă neverosimile, din suprarealitate, dintr-o lume nebună... nebună” (Lazăr Lădariu), reflectând „modul serios și responsabil de a face gazetărie, cu dragoste pentru oameni și pentru valorile universale” (prof. Răzvan Ducan), o carte ce tratează „subiecte importante, unele nevralgice, pe care le abordează temeinic, într-un limbaj cizelat, la care a lucrat mulți ani, cu talent de poet și prozator
„PUNŢI DE LUMINĂ” – UN PROIECT CÂŞTIGĂTOR! [Corola-blog/BlogPost/94308_a_95600]
-
dinăuntru, nu se plîngea. Rămăsese la fel de discret și de devotat muncii lui de plan secund, complet anonime, dacă s-ar fi putut. Pînă la urmă, boala l-a răpus. Rămîne imaginea unuia dintre oamenii de presă care au marcat istoria gazetăriei culturale românești de după 1965. Și amintirea zîmbetului blînd, de bunic taciturn, sentimental în fond; parcă și puțintel trist - dar ăsta era un secret ascuns în sufletul lui mare... (I.B.L.)” * Și Convorbirile literare reproduc (în numărul pe noiembrie 2003) un fragment
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
ziarist la România liberă, unde era respectat pentru profesionalismul său și iubit pentru generozitatea și umorul de care dădea dovadă în relațiile cu cei din jur. Stabilit acum în Israel, "Uli", cum îi spuneau colegii, continuă să țină sus steagul gazetăriei de bună calitate. P.S. Iată și adresele de care ar putea avea nevoie cei interesați: uli@netvision.net.il și http:/www.isro-press.net Vești din Bucovina Înainte de sărbătorile de iarnă, Fundația Culturală a Bucovinei (președinte: Dumitru Cucu) a acordat
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12147_a_13472]
-
anilor '60), crescut într-un mediu periferic, Barbu a fost impulsionat de-o feroce energie arivistă. Ea s-a asociat cu vocația sa de ziarist, probabil "fenomenul originar" al producției de care s-a învrednicit. Format "în spiritul și litera" gazetăriei noastre interbelice, mai precis a uneia din ramurile acestei gazetării, orientate spre agresivitate și șantaj (Petre Pandrea l-a botezat "acest Pamfil Șeicaru al lumii proletare"), adora grobianismul, scandalul de presă, năzuind a deveni un pamfletar temut. Jocul rațional ca
Evocîndu-l pe Eugen Barbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12155_a_13480]
-
impulsionat de-o feroce energie arivistă. Ea s-a asociat cu vocația sa de ziarist, probabil "fenomenul originar" al producției de care s-a învrednicit. Format "în spiritul și litera" gazetăriei noastre interbelice, mai precis a uneia din ramurile acestei gazetării, orientate spre agresivitate și șantaj (Petre Pandrea l-a botezat "acest Pamfil Șeicaru al lumii proletare"), adora grobianismul, scandalul de presă, năzuind a deveni un pamfletar temut. Jocul rațional ca și scrupulele morale erau date la o parte: "Cît despre
Evocîndu-l pe Eugen Barbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12155_a_13480]
-
și la tribună". Oare la Arghezi proza prodigios metaforică și uluitor novatoare prin sintaxă nu e cel puțin la fel de relevantă precum corpusul de versuri? Oare proza lui Vasile Alecsandri nu-i surclasează treptat poezia?Regretabilă e însă circumstanța că în gazetăria postbelică a lui Octavian Goga se reflectă, într-o amplă proporție, latura agresivă a naționalismului său, xenofobia ce i-a distorsionat progresiv conștiința civică. Ardentul bard care și-a înălțat la început vocea în favoarea drepturilor nerecunoscute ale românilor din Ardeal
Cazul Goga (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12776_a_14101]
-
dacă nu-s tupeistă?". Un băietan mă iscodește "dacă este periculos să fii ziarist. Am auzit că și la noi sunt bătuți. Sau chiar omorâți". Și multe, multe alte întrebări. Nu cred că erau pregătite de alții. Păreau preocupați de gazetărie, așa cum o înțeleg la anii lor: "de ce se publică atât de multe lucruri negative"; "mai au încredere românii în presă"; "ce se întâmplă atunci când apar neadevăruri"; "de ce se scrie atât de mult despre viața personală a vedetelor și fotbaliștilor". Ce
Hotarul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/12787_a_14112]
-
se prefigurau. Poliția secretă și zvonurile răspândesc listele negre ale nemților, care își urmăresc și își persecută adversarii. în ciuda marilor dificultăți de a-și întreține familia, Remus Lunceanu refuză, cu un sentiment de sfidare și eroism, oferta de a face gazetărie în slujba dușmanilor, de pildă la "Gazeta Bucureștilor" ca traducător (p. 45-46). Obține, ca măsură de siguranță, de la un comisar prieten un bilet de identitate din care rezultă că ar fi născut în județul Neamț, dar această precauție nu-i
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
unele generice ale paginilor fiind interșanjabile ("Observatori & Jurnaliști" cu "Actualitate" și aceasta din urmă cu "Politică"). Oricum, Cotidianul întărit e binerevenit pe piața medie atît de aservită puterii, fiindcă e clar de opoziție. Robert Turcescu e în acest moment campionul gazetăriei românești: reușește uimitoarea performanță - numai el știe cum și de unde atîta energie - să facă zilnic cîte o emisiune TV și una de radio, ambele cu mare cotă de audiență, un ziar de 24 de pagini (în care scrie și un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12272_a_13597]
-
că ierarhia stabilită de criticii literari de până în 1989 nu se modifică esențial: Ies din prim plan acei prozatori de succes ai lumii totalitare care au dat, în epocă, mai ales răspunsuri civice importante (făcând, în ficțiune, un fel de gazetărie mascată, cărțile lor fiind așteptate cu frenezia cu care se cumpără ziarul în zile cu evenimente dramatice) și se consolidează opera acelor scriitori care, pe lângă sensibilitatea la tema vremii lor, au fost foarte atenți la calitatea artistică." Schimbări fundamentale de
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]