244 matches
-
cuvinte și lumina ce dezleagă umbrele sunt azi singurele tale repere? Poate că ești lângă mine fără să-mi poți semnala aceasta. Neștiutor mărginesc chiar energia plutirii tale. Tu îmi dai clipele când sunt mai presus de mine cu nonșalanța geamgiului ce-a uitat că a pus geamul și din nebăgare de seamă îl sparge iar. Presupuneri ca soarele în deltă printre lotci care se leagănă în sus și-n jos și trestii care balansează la dreapta și la stânga. Răsărit în
REQUIEM in memoriam Ioșca Naghiu by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/3758_a_5083]
-
axă a cărții. A existat, cum spunea autoarea, o „viață în roz” a prosperității, a oamenilor surâzători, dar, prin contrast, și o „viață în negru”, a muncitorului care lucrează de dimineața până seara, a micilor negustori și meseriași ambulanți: „oltenii”, geamgiii, lustragiii, florăresele. Nu este ignorată nici lenea orientală a unora, „incapabili de lucruri mari”, dezorganizați și care, expresia mi se pare exagerată, ar „duce la dezastru toată România Mare.” Ioana Pârvulescu zăbovește apoi asupra diverselor aspecte majore, precum politica, afacerile
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]
-
mai recente pentru a crea noi nume de agent. Îi recunoaștem prezența în multe numele ei de meserii - atît cuvinte cu "culoare locală" balcanică, evocînd o lume trecută - tulumbagiu, bostangiu, harabagiu, herghelegiu, toptangiu, bragagiu, lustragiu -, cît și termeni curenți, neutri - geamgiu, tinichigiu, macaragiu, barcagiu, camionagiu. În texte de acum cîteva decenii apar și alte denumiri care au avut mai puțin succes - de exemplu confecționagiu. Ca multe alte elemente turcești, sufixul a devenit un mijloc expresiv de marcare a ironiei și deprecierii
"Clipangiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12380_a_13705]
-
o nebunie ireversibilă. (Dar, trebuie recunoscut, chiar dacă mai dădea și el de destule ori chix, că Oskar Popescu și numai Oskar Popescu era capabil să fixeze geamuri în ferestre care să modifice radical priveliștile.) Când îmbătrâni, nici cel mai celebru geamgiu din istorie nu mai avu succes. Era mai bine așa: pensionându-se din acea muncă minunată, putu să savureze și el odihna binemeritată, certându-se doar cu soția și scriindu-și memoriile. Un asemenea maestru în domeniu n-a mai
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
hotarul a mai multe vieți imaginezi din scaunele din pod o sculptură modernă un stîlp printre copacii policlinicii cîndva ai stat pe-aceste scaune și acum te simți ușor ca puștiul cu buzunarele pline de pietre ce-l însoțea pe geamgiul din copilărie 8. Cel ce deschide ușa spre zilele ce nu-l vor recunoaște cel ce se-nsorește lîngă zidul casei în brațe cu o pălărie plină cu iarbă cel ce înșiră scaune pe malul unui rîu și invită norii să
Zile și Vieți by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/11695_a_13020]
-
șomaj) 1 controlor (persoană cu handicap) 20 cusător articole marochinărie 20 cusător confecții industriale 30 cusător piese încălțăminte (persoană cu handicap) 8 electrician întreținere și reparații 1 farmacist (persoană cu handicap) 8 filator 3 frezor universal 6 funcționar economic 1 geamgiu 2 gestionar custode sală 1 inginer construcții 1 lăcătuș mecanic 5 manipulant mărfuri 1 mașinist mașini mobile pentru transporturi interioare 1 muncitor necalificat 35 operator comercial (persoană cu handicap) 10 operator-încheietor fire ciorapi 3 operator preparare produse zaharoase (persoană cu
Agenda2004-8-04-bursa () [Corola-journal/Journalistic/282083_a_283412]
-
magazinului" în dreptul casei, unde ți se aducea de la pește și carne, la lapte, iaurt, zarzavat, pîine, fructe, toți acești negustori ambulanți anunțîndu-și prezența prin strigarea produselor pe care le vindeau. Și, tot așa, procedau cei ce tăiau lemne pentru iarnă, geamgiii și coșarii. Tot acest peisaj e evocat, nostalgic, cu culoare și căldură participativă. Liceul l-a urmat tot la o școală din cartier (la "Ion Neculce") și, apoi, s-a îndreptat, decis, spre medicină. Învățatul în medicină (ca și, de
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
1950. Eram pe atunci extrem de conștientă că sunt o intrusă dar eram mândră că am rădăcini altundeva. Toți bunicii mei erau evrei ruși, veniți în Anglia la sfârșitul veacului al XIX-lea. Cele două familii erau foarte diferite. Tatăl mamei, geamgiu, o ducea bine și copiii lui au făcut facultate, doi dintre ei la Cambridge. Familia tatei lucra în comerțul cu lemn, iar bunicul era un învățat, care știa câteva limbi dar nu se pricepea deloc la afaceri. L-au ajutat
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
bîlciuri și pe la tîrguri, de unde se întorcea plin de bani, în timp ce acasă brutăria îi aducea un venit sigur. Afacerea cu restaurantul începuse să meargă. Chiar dacă departe de nădejdile lui, cînd își făcea planuri la Slobozia, ieșea totuși în cîștig. Vasile geamgiul scotea bani frumoși de pe urma lui. Îi punea geamuri de trei ori pe săptămîmă și la restaurant și acasă, deși Pomenea polițistul și jandarmii lui își lungiseră rondurile pe peronul gării. Venise în orașul ăsta ca să rămînă, dar începuse să-și
Pistolul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8022_a_9347]
-
indignată la șefuleasa gării, să cheme jandarmii de la Constanța, cum o ști! Fănică bea o gură de cafea și o cană de vin să-și revină din bătaie și cheamă un birjar pe peron. Îl ia de acasă pe Vasile geamgiul care stătea lîngă potcovăria de la marginea orașului. Cînd a auzit cîți bani primește pentru șase geamuri, Vasile și-a tras buimac pantalonii peste cămașa de noapte. Birja, cu coviltirul ridicat, se oprește la prăvălia lui să-și ia Vasile foile
Alsacienii judecătorului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8086_a_9411]
-
cu puștii, altminteri suportă consecințe, chiar dacă motocicleta e închisă într-un garaj, departe. Iarna, după tiruri întețite cu bulgări în ferestrele lui de la sufragerie sau de la dormitor, face cunoștință cu asprimea gerului, mătură cioburi și e nevoit să caute un geamgiu. Se pot întâmpla multe, foarte multe, mai ales că trezirea unui conflict ațipit nu seamănă cu flacăra unei candele, ci cu o vâlvătaie. Gustul acela dulce, ca halvița, este însă ispititor și pervers, creează un soi de dependență, așa că perioadele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Unei doamne i se strică fereastra și cheamă geamgiul. Se aude un sunet la ușă, ea deschide, acolo era un tip, cam beat și spune: - Geamgiul... ați chemat? - Da. - Unde... e fereastra stricată? - Acolo, în cameră. Îl duce pe tip în cameră, ea pleacă la bucătărie. Trec vreo 5
BANCUL ZILEI: Ce animale îşi poartă organul pe spate? () [Corola-journal/Journalistic/68274_a_69599]
-
Unei doamne i se strică fereastra și cheamă geamgiul. Se aude un sunet la ușă, ea deschide, acolo era un tip, cam beat și spune: - Geamgiul... ați chemat? - Da. - Unde... e fereastra stricată? - Acolo, în cameră. Îl duce pe tip în cameră, ea pleacă la bucătărie. Trec vreo 5 minute și se aude din nou o bătaie la ușă. Se duce la ușă iar în fața ei
BANCUL ZILEI: Ce animale îşi poartă organul pe spate? () [Corola-journal/Journalistic/68274_a_69599]
-
cameră. Îl duce pe tip în cameră, ea pleacă la bucătărie. Trec vreo 5 minute și se aude din nou o bătaie la ușă. Se duce la ușă iar în fața ei se afișează un tip și spune: - Ați chemat cumva geamgiul? - Da, dar unul este deja în cameră și repară fereastra. - Nu... eu sunt. Am căzut! -Care mai e situația în România? - Mulțumim lui Dumnezeu, de bine de rău, avem pe cine înjura! *** I: Ce animale își poartă organul sexual pe
BANCUL ZILEI: Ce animale îşi poartă organul pe spate? () [Corola-journal/Journalistic/68274_a_69599]
-
Emil Brumaru Blînd, cuvintele se scriu, Trecute din floare-n fiu, Singure. Și-s iar geamgiu De-amurguri în spaima orei, Cînd vii tu și-mi strecuri zorii Prin coapse plutind ca norii, Și-mi fierbi sufletul pe plite, în ceaune aurite Dar cuvintele se scriu, Trecute din rouă-n fiu, Singure și durduliu...
Despre cum s-a scris poemul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16683_a_18008]
-
pumn de tămâie pe jar că iese fumul pe geam ca pe horn! - glumi soțul și se strecură sub așternut lângă soție. Ea se cuibări lângă trupul puternic al soțului și adormiră îmbrățișați. A doua zi dimineața bărbatul merse la geamgiu să-i monteze alt geam la fereastră. Îl chemă apoi pe tâmplar și spre norocul lor acesta avea în atelierul său o ușă pe măsură. După amiază plecară spre casa parohială. - După cum arătați de posomorâți, iar v-au deranjat forțele
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
LA STAMBUL La începutul secolului al XVII-lea, pe ulițele și-n piețele Stambulului, în șandramalele albicioase și cocoțate vraiște unele peste altele ale păgânilor, pe țărmurile Bosforului înțesate de barcagii, de bragagii, de iaurgii, de lactagii, de halvagii, de geamgii, de cheflii, de scandalagii și reclamagii hazlii, sultanul părea să aibă răbdare cu oamenii. De-abia intrat prin Marea Poartă de Răsărit, drumețul e izbit de-un vuiet de chiote, de țipete, de strigăte care se apropie și-l înconjoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în capul oaselor etc. Visele celor care visau în stabilimentul signorei Maxima se încețoșară, târându-se spre sfârșit. în gondolele legate în fața porților se urcară zgribulind de frig și grăbindu-se spre treburile lor, indivizii cu trei de „i”: zarzavagiii, geamgiii, zapciii, cafegiii și fiii unor oameni bogați ce se întorceau acasă de la ibovnice. La ferestre, gospodine matinale, cu un vag surâs de satisfacție pe chip ori văduve cu fețe nemulțumite scuturau perne și cearceafuri. Pe scara interioară a stabilimentului Metodiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
programul și-a revenit. Și ce surprize ne mai rezervă însă?! — Benjamin, te implor, trage oblonul! a urlat Adél. Bătrânul a stins radioul ca nimeni să nu fie nevoit să urle, din nici un motiv. — Exclus, draga mea. Nu se poate. Geamgii mai găsești, dar cine-mi mai face un oblon ca ăsta în ziua de azi? Îl fac praf și așa, dacă vor. Obișnuința e cucoană mare. Iar pe de altă parte, cine-ar crede că, după șaptezeci de ani, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
pe măsură ce îmi continuam drumul pe stradă. Pentru cei precum Weisthor și Rahn, care credeau într-o legătură simbolică între cristal și un Hristos german străvechi din care îi deriva numele, priveliștea trebuie să fi părut foarte incitantă. Dar pentru un geamgiu trebuie să fi părut o licență pentru a tipări bani și erau o grămadă de oameni afară, la privit, care demonstrau asta. În capătul nordic al Fasenenstrasse, sinagoga din apropiere de linia de S-Bahn fumega încă mocnit, o ruină înnegrită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
e un coșar prin împrejurimi. Noi copii îl irmăream ca să îi furăm un fir din kèfe (perie) care să ne aducă noroc. Hornarul era simbolul norocului și toată lumea îl saluta încercând să-l atingă. Din același cor făcea parte și geamgiul care striga „Ooooblac” și sifonaru’ care în goana calului ce trăgea căruța plină cu sticle cu sifon striga „Soda!”. O meserie interesantă, de mult uitată cred, era cea de „doctor de oale sparte”, adică cel care știa să refacă din
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
lucra cu mintea este ceea ce toată lumea dorește să obțină. Dorințe exprimate de genul aș vrea să devin: olar, sculptor, pictor, fierar, potcovar, să sap șanțuri, gunoier, brancadier, fierar betonist, lucrător la cariera de piatră, postaș, curier, vânzător, casier, debarasator, pantofar, geamgiu și exemplele pot continua numai sunt astăzi țeluri în viață ci meserii ce se fac vrând nevrând de către cei ce numai au alternative. Astăzi toată lumea dorește să devină vedeta, o personalitate, o persoană plină de bani, un politician, director nu
MÂNA ŞI MINTEA de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367976_a_369305]
-
fără locuință. Să fim multumiți că suntem bine, sănătoși, mătușă Europa! Unchiule Sam, bine ai venit! Tata este un personaj defunct. De cancer. Tata a lucrat la Cooperativa „Deservirea“. 72 de secții. Câți oameni? Tâmplari, mecanici auto, tinichigii, vopsitori, tapițeri, geamgii, giuvaergii, necalificați. Familii. Munca de-a Drepturile Omului. Audiențe nesfârșite pe „Romain Rolland“. Lângă „Ciufulici“. Producție. Export. Inginer șef. Comunist. Venea din ce în ce mai des acasă cu dureri de cap. Mese sărite. Sau pe apucate. Primarul. Secvențe Terra Sat. Telefoane peste telefoane
DIRECTORUL, TATA, RAŢIUNEA, COOPERATIVA „DESERVIREA” ŞI CONCETĂŢENII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351184_a_352513]
-
și impasibilii locuitori ai acestei urbe provinciale începură să-și revină din inactivitate prin pregătiri timpurii pentru iarnă. Câțiva bătrâni grijulii în exces cu soarta lor începură să care, pe cărucioare, coșuri și saci cu provizii pentru pivnițele lor. Un geamgiu înainta șleampăt pe străzi repetând gutural strigătul lui monoton Geamuri! Geamuri de sticlă! Geamuri!... Doi meșteri trecură ciondănindu-se în conversații cu ferăstraiele în spinare în drum spre vreun gospodar de la periferia orașului. O trăsură veche și hodorogită trecu pieziș
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
fiind vechi, s-au deformat iar geamul s-a crăpat înstelându-se pe mai multe linii de forță. L-am lipit eu cu scotch, dar așa mai mult ca să mă amăgesc. Fac o paranteză, noi în sat nu avem nici un geamgiu dar nu poți să te miști de birturi care gem de băuturi și țigări... Am ieșit la ușă și i-am făcut semn: Hai, vino încoace. A scuturat din cap și mi-a făcut semn cu lăbuța: - Vino tu. - Ce
AZI DIMINEAŢĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346047_a_347376]