20 matches
-
Ioan, născut la 2 ianuarie 1976 în Satu Mare județul Satu Mare, România, fiul lui Balc Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1160 Viena, Redttenbachergass 66/5-6, cu ultimul domiciliu din. România, Satu Mare, str Deltei nr. 26, județul Satu Mare. 101. Geandra Viorel, născut la 24 ianuarie 1955 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Constantin și Viorica, cu domiciliul actual în Austria, 8430 Leibnitz, Oberbichlerweg 11/1/6, cu ultimul domiciliu din România, Cluj-Napoca, str Tache Ionescu nr. 2, județul Cluj
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120039_a_121368]
-
născut la 24 ianuarie 1955 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Constantin și Viorica, cu domiciliul actual în Austria, 8430 Leibnitz, Oberbichlerweg 11/1/6, cu ultimul domiciliu din România, Cluj-Napoca, str Tache Ionescu nr. 2, județul Cluj. 102. Geandra Terezia, născută la 15 aprilie 1959 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Gurzo Iosif și Elenă cu domiciliul actual în Austria, 8430 Leibnitz,Oberbichlerweg 11/1/6 cu ultimul domiciliu din România, Cluj - Napoca, str Tache Ionescu nr. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120039_a_121368]
-
precoce în atmosferă culturală franceză: "Lelița ne-a dus la operă, unde am văzut La Walkirie cu Litvine, piesa ne-a plăcut foarte mult. Luni mergem la matineu la Odeon să vedem L^Arlesienne și marți la Francaise pentru Le gendre du Monsieur Poirier și Electra, pe care lelița (mătușa lui cea mai îndrăgită!, n.n.) n-o cunoaște." Studiilor în litere le adaugă pe cele de drept, făcând față cu eroism unui concurs universitar pe două fronturi. În țară, isi efectuează
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
și o fază postmodernă a teoriei curriculare politice. În viziunea lui Kincheloe, gândirea curriculară cu misiuni politice cuprinde șapte arii distincte: a) teologia liberală (liberal theology); b) teoria locului și a diferenței (theory of place and difference); c) teoria genurilor (gendre theory); d) sincronismul lui C.G. Jung; e) curricula ecologiste; f) cultura populară (popular culture); g) cercetarea calitativă (qualitative research). Acest „heptameron al gândirii politice curriculare” este, în mod vădit, bizar. În orice caz, îi lipsește un criteriu rezonabil de distingere
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ești curios dumneata... Slujba bună e dată înainte de a deveni moartă. Cântărești nimicuri cu cumpăna de ață de painjen. Demnitari cu pieptul înstelat ca un firmament. Bătrânul Lot din Biblie: Il but Il devint tendre Et puis il fut Son gendre. *1 Adevărul a plecat de la Iași ca să facă ocolul țării; dar la Focșani i-a venit rău și la Chitila și-a dat sufletul. Georgel mută acul ceasornicului cu degetul, ca să se întâlnească mai degrabă cu Georgeta lui. Doamne, păzește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
asupra stării de spirit a bolnavului, a stării sale de sănătate mintală. A. Păunescu-Podeanu remarcă faptul că „boala rezultă din îmbinarea variată de suferințe de ordin subiectiv, de manifestări funcționale, de alterări structurale, exprimate prin modificări obiective”. Pentru P. Le Gendre, atât boala, cât și bolnavul sunt în primul rând concepte medicale de tip operațional ale clinicii. Fiecare individ „face boala” într-o formă care-i este proprie, atât din punct de vedere biologic, cât și psihologic. Pe aceste considerente, trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
boală, ci și, în egală măsură, și restabilirii psihice a bolnavului, a stării sale de spirit, a moralului său. Din acest motiv, ori de câte ori ne aflăm în fața unui bolnav somatic, nu trebuie să neglijăm starea sa morală, psihicul lui. P. Le Gendre spune că „un medic care înțelege bine psihologia fiecărui bolnav este și un bun psiholog”. Nu trebuie neglijată latura psihologică în nici o situație de boală, indiferent de natura gravității sale. Bolnavul trebuie ascultat, crezut, înțeles, ca să poată fi ajutat cu
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
faptul că soluțiile au venit din partea unor medici specialiști în boli interne, cardiologi, oncologi sau chirurgi și reanimatori, precum și a unor psihologi, mai puțin a psihiatrilor. Un domeniu deosebit de important în această privință îl reprezintă studiul psihologiei bolnavului (P. Le Gendre, M. Balint, A. Păunescu-Podeanu). O contribuție remarcabilă în analiza acestei probleme este cea a lui E. Kübler-Ross. Aceasta a studiat psihologia bolnavului și modificările sale, începând din momentul șocului aflării diagnosticului până în faza terminală a bolii. Este cazul afecțiunilor grave
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și practică în lupta omului cu suferințele și boala (Th. Gomperz). Secolele ei de istorie sunt nu numai traducerea eforturilor de a învinge boala, ci și expresia unor modele de gândire specifică (Th. Gomperz, M. Sendrail, E. Rist, P. Le Gendre). Astăzi, datorită extraordinarelor sale progrese în domeniul investigațiilor funcțiilor normale și patologice ale organismului uman, cât și în domeniul terapeuticii, medicina a devenit o știință complexă și ultraspecializată, tehnologiile medicale înlocuind în mare măsură practica clinică clasică. Vom asista oare
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cel care vindecă boala, care elimină cauzele ce au produs tulburarea, ci și persoana care oferă un suport moral și sufletesc bolnavului. Numeroși specialiști recunosc importanța acestui element, considerându-l o latură fundamentală a practicii medicale (E. Rist, P. Le Gendre, R. Derobert, M. Balint). Tocmai pentru că face parte din relația medic-bolnav (de care se ocupă psihologia medicală), acordarea sprijinului moral bolnavului este de datoria fiecărui medic. Acest suport moral în suferință trebuie condus cu tact, cu persuasiune, creându-se o
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau de afecțiunile bolnavilor săi, va desfășura o activitate de educație morală a acestora, care vizează, în principal, starea de sănătate mintală, afectată în absolut toate cazurile de suferință medicală, nu numai psihică, ci și somatică sau psihosomatică. P. Le Gendre sintetizează într-o manieră specifică spiritului clinicii clasice atitudinea medicului față de boală și contactul acestuia cu omul bolnav. Primul element la care face referință este cuvântul. Bolnavului nu trebuie să i se spună „nici prea puțin, nici prea multe, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psychiat., 21, 1982. Larchet, J.Cl., Terapeutica bolilor mintale, Harisma, București, 1997. Laurent, E., „Les maladies des prisoniers. Etude d’hygiène pénitentiaire”, în Soc. d’études sci., Paris, 1892. Lazarus, R.S., Psychological stress and the coping process, MacGraw-Hill, New York, 1966. Le Gendre, P., La vie du médecin, Maloine, Paris, 1931. Le Senne, R., Traité de morale génerale, PUF, Paris, 1961. Lee, M.A.; Nelson, H.D. și colab., „Legalizing assisted suicide. Views of physicians in Oregon”, în N. Engl., J. Med., 1, 334
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
definit în contrast și în relație cu sexul biologic ("categorie gramaticală bazată pe distincția dintre ființe și obiecte, precum și dintre ființele de sex masculin și cele de sex feminin"). În engleză, cuvîntul gender este un vechi împrumut din franceză (genre, gendre - de origine latină: din genus, generis) și are, în afara sensului gramatical, și semnificația de "sex", înțeles în primul rînd din perspectivă socială, culturală, comportamentală: "the behavioral, cultural, or psychological traits typically associated with one sex", Merriam Webster Online; "the state
Genul din gramatici și cel din chestionare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9209_a_10534]
-
ideologie feministă, care ar condamna conotațiile predominant fiziologice ale termenului sex și ar propune conștient folosirea lui gen. Mult mai probabil e vorba de simpla copiere, de traducerea grăbită a unor formulare redactate în engleză, în care se găsea deja gendre ; poate și de o tendință eufemistică, în măsura în care vorbitorii vor să evite alte sensuri și conotații ale termenului sex, care li se par probabil incompatibile cu textul oficial. O contribuție la răspîndirea acestei utilizări o are cu siguranță internetul, cu numeroase
Genul din gramatici și cel din chestionare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9209_a_10534]
-
pe care, în aparență, refuză să-l recunoască; d) teama de a nu fi dominat de medic, înșelat sau mințit de acesta, de a nu i se ascunde ceva în legătură cu diagnosticul și prognosticul bolii sale. Psihologia medicului După P. Le Gendre „Medicina este ansamblul de noțiuni relative la cunoașterea bolilor, a mijloacelor de a le preveni și de a le trata”. Dar medicina, ca profesiune, nu exclude nici știința, nici arta nici sacerdoțiul. Din acest motiv, pentru a-și exercita profesiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a le trata”. Dar medicina, ca profesiune, nu exclude nici știința, nici arta nici sacerdoțiul. Din acest motiv, pentru a-și exercita profesiunea medicul trebuie să posede aptitudini intelectuale și morale care caracterizează deopotrivă savantul, artistul și preotul (P. Le Gendre). Rezultă de aici faptul că pentru a putea exercita profesiunea de medic sunt absolut necesare, chiar indispensabile, un anumit număr de „dispoziții morale” care reprezintă „vocația de medic”. Vocația este absolut indispensabilă pentru două profesiuni: preoția și medicina, la care
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
constând din neînțelegeri verbale, comunicare defectuoasă etc; d) dizarmonii științifice caracterizate prin refuz sau neglijență de a se adapta la gustul bolnavilor, refuzul noului, al altor opinii etc. Referindu-se la „rolurile” medicului în relația sa cu bolnavul, P. Le Gendre menționează următoarele: a) Medicul confident, legat de bolnav prin deținerea „secretului profesional” privind natura bolii, cauza acesteia și diagnosticul clinic care nu trebuie comunicate în afara acestei relații, datorită unor aspecte care pot leza intimitatea sau personalitatea socială și familială a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de reflecție teoretică, dar și de acțiune practică, în înțelegerea și explicarea bolii. Dar, spre deosebire de spiritul clasic al clinicii care avea ca obiect de observație medicală boala, psihologia medicală își va deplasa atenția asupra persoanei bolnavului (M. Balint, P. Le Gendre, P. Sivadon, E. Rist, H. Sigerist). Rezultă, în mod explicit, din cele de mai sus, că problema se centrează asupra aspectului epistemologic al temei necesitând o riguroasă precizare a obiectului și metodologiei. Importanța psihologiei medicale constă în faptul că ea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
zarea sură stă urlând, Urlând lupul flămând. O mare parte din activitatea sa Alecsandri o consacră teatrului, care convenea spiritului său critic, bonom, și aspirației lui la succesul imediat. În bună măsură a localizat. Ginerele lui Hagi Petcu este Le gendre de Mr. Poirier a lui Augier în dialect moale moldovenesc și în decor oriental. Politeța franceză e înlocuită cu ceremonia fanariotă: "Plecăciune, beizade... Mă simt foarte cinstit, bei-mu... de vreme ce vărul evghe-niei-voastre v-au proskalisit, nu încape nici o aporie..." Farmazonul din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dacă-i mănâncă laptele, și carnea să i o mănânce?!“ „Temelia hranei țărănești“, mămăliga (asupra căreia vom reveni în paginile următoare), este la originea mai multor preparate care ne oferă o imagine a înspăimântătoarei penurii în care trăia țăranul român: „geandra“, de pildă, este o bucată de mămăligă rece care se taie felii și se rumenește pe jăratec; după ce se sărează, se dumică într-o strachină în care se toarnă apă. Un alt fel de mâncare: „Puriceii se fac dumicând mămăligă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]