64 matches
-
cuprinzînd liste de parlamentari liberali, prim-miniștri și miniștri, liberali etc. Nu cred în aprecierea d-lui Rădulescu (p.146) că după primul război mondial electoratul liberal s-a redus. Realitatea guvernamentală din deceniile interbelice infirmă această aserțiune. Continuînd tradiția genealogiștilor noștri Constandin Sion, I.C.Filitti, St. Greceanu, Octav Lecca, Gh. Ghibănescu, Paul Cernovodeanu, Ștefan Gorovei, dl. Mihai Sorin Rădulescu oferă o, în general, buna contribuție științifică. Pe cînd însă necesară istorie a P.N.L.? Mihai Sorin Rădulescu, Elita liberală românească (1866-1900
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
transporte către turci, ba chiar și pe cei care doar aveau știință despre asta. Eticheta pusă de Negrici e memorabilă: "Suntem în 1714. E metastaza precauțiilor." (pag. 99) Și în jurul arhondologului Costandin Sion Negrici plasează câteva observații cu cârlig etic. Genealogistul cu genealogie discutabilă are totuși o vigoare a talentului mai presus de orice suspiciuni. În capitolul referitor la însemnările pe cărți, aș zice că lipsește totuși ceva. Autoreferința. Eugen Negrici detaliază cu fervoare micile cronici, în care e prins de
Un prozator al criticii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6590_a_7915]
-
grăitor este chiar cartea dlui Rădulescu, pe care am citit-o cu, dacă pot spune așa, un folos eventual, lăsat adică pe mîine, dar cu un amuzament intelectual cît se poate de prezent. Nu cred că-i voi supără pe genealogiști afirmînd că intră, în disciplină lor, o parte de joc superior care o face simpatică artiștilor. Și îndulcește paranoia unora dintre ei, care, desenîndu-si "arborele" (real ori inventat), pot fi iertați, la ideea că sacrifică pe un altar al ludicului
Genealogie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17885_a_19210]
-
este vorba, fie prezentate câteva date genealogice despre destinatara epistolei și familia ei. Pentru aceasta am folosit atât amintirile comunicate verbal ale celui care mi-a dăruit documentul, cât și un arbore genealogic al Sturdzeștilor scris de mâna heraldistului și genealogistului bucureștean Ferdinand Bartsch (al cărui autor efectiv pare să fi fost Vasile Panopol, Ștefan Cernovodeanu sau mai degrabă un autor colectiv). Henriette Krupenski Sturdza - după cum semnează public - s-a născut la 5 aprilie 1863, fiind fiica lui Ernest Sturdza (1836-1896
O scrisoare de la Sadoveanu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/10839_a_12164]
-
Trebuie precizat că numele italienești apar adesea în lumea egeană, atât datorită dominației venețiene direct, cât și influenței pe care Serenisima Republică precum și alte focare de civilizație italienești le-au exercitat asupra Greciei de sub Turcocrație. La Biblioteca Academiei Române, în arhiva genealogistului Ștefan D. Grecianu, se află rezumatele a trei documente păstrate în aceeași instituție - datând din 1795, 1799 și 1816 - care se referă la spițerul Alexandru Venier din Iași. în acest caz ,spițer" însemna farmacist și de fapt proprietar de farmacie
O scrisoare de la Sadoveanu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/10839_a_12164]
-
și Maria-Luiza Flonta (n. Călugăreanu), nepoate de fiice ale lui Grigore Filodor și ale soției sale Sabina, născută Fotin. Brăileanul Grigore Filodor era fratele diplomatului Nicolae Filodor și al Nataliei Filodor căsătorită cu Alexandru Florescu, frate cu tatăl istoricului și genealogistului George D. Florescu. Fiica lui Alexandru Florescu și a Nataliei Filodor, Elsa Florescu, sculptoriță, a fost căsătorită cu colonelul Radu Miclescu, nepot de soră al doctorului Ioan Cantacuzino. Cine erau Filodorii? Ioan C. Filitti nota în Excursul despre câteva familii
O scrisoare de la diplomatul Lucian Blaga by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/13011_a_14336]
-
aptă să se înhame la coordonarea unui zdravăn colectiv de istorici care să treacă mult dincolo de limitele celor câteva albumașe color, tip ONT, ce fac, oarecum jenant astăzi, fala vitrinei celor două librării de pe „faleza“ urbei? Istorici, arhitecți, muzicologi, literați, genealogiști, arhiviști, specialiști în evoluția politicii și artelor românești, plus câțiva fotografi simpatetici, bine struniți de o sfântă determinare aidoma treimii care a păstorit Dicționarul scriitorilor români (Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu) ar face fain-frumos într-un an o monografie
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
primar al tatei, Vladimir Viktorovici Golubțov, amator de antichități rusești, pe care l-am consultat În 1930, Întemeietorul familiei noastre a fost Nabok Murza (floruit 1380), un prinț tătar rusificat, din Muscovy. Propriul meu văr primar, Serghei Sergheevici Nabokov, erudit genealogist, mă informează că În secolul al cincisprezecelea, strămoșii noștri dețineau pământ În cnezatul moscovit. El mă trimite la un document (publicat de Iușkov În Acte din secolele XIII-XVII, Moscova, 1899), ce se referă la un conflict rural pe care l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
a agreat figura arhetipală a orfanului dintr-o tendință secesionistă, că a fost terorizat de infernalul model al strămoșului plăcintar de sub tutela căruia a scăpat prin cultivarea gustului pentru lectură, muzică, pictură, confort și igienă, că a devenit heraldist și genealogist din înclinație către deghizament și travesti, că avem în față un caz rarisim de telegonie ce se sustrage prezumției legale a paternității, că personalitatea mateină întrupează mitul supraomului lui Nietzche și morga marilor familii eșuate în nepăsare aristocratică și amoralism
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Cum te numești?“„Ludovic al XIV lea...“„Nu încă, nu încă!” (scrieri apocrife) Ludovic al XIV-lea, născut în castelul Saint Germain en Laye, la data de 5 septembrie 1638, era descendentul direct al celor mai importante case regale europene. Genealogistul C. Carretier, care s-a ocupat în mod special de arborele genealogic al regelui, până la a zecea generație, a dezvoltat o metodă de calcul procentual al strămoșilor lui Ludovic. Astfel, era 28% francez, 26% spaniol, 11% austro-german, 10% portughez, restul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pagini, stârnesc reacții contradictorii, în atmosfera tensionată a momentului. Prin criticile adresate boierimii, mai cu seamă marilor latifundiari, prin denunțarea abuzurilor și a privilegiilor nemeritate R. a fost considerat unul dintre „stâlpii” ideologiei poporaniste. Rezultat al preocupărilor de istoric și genealogist sunt La Roumanie et les Juifs (1903), cu o ediție în limba engleză (1904), semnate cu pseudonimul Verax, și alte numeroase studii, între care Cronica Bohotinului (1905), Cronica Vascanilor (1906) Note genealogice despre familiile Buhuș și Rosetti (1906), câteva având
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
a încercat să-și reconstruiască arborele genealogic pînă la origine, unde se găsea Adam, în timp ce împăratul Maximilian nu a ajuns decît la Noe (Barnes 1967:118). Într-un articol dintr-o enciclopedie, Barron (1959:103) observă: Încă de la început, activitatea genealogiștilor a avut în Anglia acea tentă de imprecizie amestecată cu minciuna, de care nu s-a dezbărat nici în ziua de azi. Povestirea selectivă a evenimentelor din trecut și manipularea a ceea ce uneori sînt numite "hărți genealogice", sînt exemple ale
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pe când viețuiau părinții celor doi frați. Pe aceste elemente documentare, cât și pe altele întâlnite în acte emise posterior împărțirii din 1679, se sprijină ipoteza noastră potrivit căreia aici, la Umbrărești, trebuie căutată și plasată obârșia neamului Costache, deși, cunoaștem, genealogiștii și acei care s-au referit ocazional la neamul acesta consideră că familia și-ar avea originea la Epureni (Fălciu) sau că se trag din răzeși de la ținutul Tutovei, ori din Sărățenii Fălciului, nefăcându-se nici un fel de referire la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ne indică o mărime însemnată) sunt destinate să rămână fiului cu numele de botez Costachi, cel de familie fiind tot Costachi, de unde nevoia să semneze în acte Costachi Gavril și de unde au generat numeroasele confuzii și erori la istorici și genealogiști ce au făcut referiri la familia acestor boieri moldoveni. Observăm cum Gavriliță, în iubirea sa de neamul din care a descins, atribuie fiului mai mic din căsătoria cu Tudosica Costin, sora marelui cronicar, numele tatălui său, Costache sluger, în încercarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]