705,845 matches
-
Marius Chivu Apariția, la sfîrșitul anului trecut, a primelor două volume (literele A-B și C-D) ale Dicționarului General al Literaturii Române (Editura Univers Enciclopedic, 2004) editat de Academia Română (inițiator și coordonator general Eugen Simion) nu a stîrnit un interes critic pe măsura demersului. Deși nici nu se poate spune că nu a beneficiat de comentarii în detaliu sau
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
Marius Chivu Apariția, la sfîrșitul anului trecut, a primelor două volume (literele A-B și C-D) ale Dicționarului General al Literaturii Române (Editura Univers Enciclopedic, 2004) editat de Academia Română (inițiator și coordonator general Eugen Simion) nu a stîrnit un interes critic pe măsura demersului. Deși nici nu se poate spune că nu a beneficiat de comentarii în detaliu sau de articole bine tensionate. Spuneam în alt loc că din cauza numărului extins de colaboratori
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
au avut îndrăzneala și interesul (cu excepția cîtorva ,rebeli": Dan C. Mihăilescu, Nicolae Florescu sau Mircea Popa) să critice dicționarul. Atît cît a fost, receptarea ne poate da însă o imagine concludentă despre meritele și neajunsurile acestor prime două volume. Părerea generală a fost că DGLR a beneficiat din plin de precedența celorlalte două dicționare importante de acest gen: Dicționarul scriitorilor români coordonat de clujenii Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu (a cărui informație se oprea în 1989) și Dicționarul literaturii
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
de oameni perfecți profesional în context, precum Gabriela Omăt, Florin Faifer, Dan Horia-Mazilu, Roxana Sorescu, Nicolae Mecu, Elvira Sorohan, Dorina Grăsoiu, Andrei Nestorescu, Dan Mănucă, Mariana Vartic, Daniel Cristea-Enache... pe-atît de urît sare-n ochi je m'en fiche-ismul coordonatorului general distribuind accentele, verdictele și spațiile". Dacă P. Cernat vorbește, în aceeași linie, despre ,filtrul canonic al coordonatorului general" și despre ,partizanate și subiectivisme excesive", Ion Simuț găsește ,inevitabil" (în cel mai pozitiv comentariu la DGLR ) faptul că ,cel mai vulnerabil
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
Sorohan, Dorina Grăsoiu, Andrei Nestorescu, Dan Mănucă, Mariana Vartic, Daniel Cristea-Enache... pe-atît de urît sare-n ochi je m'en fiche-ismul coordonatorului general distribuind accentele, verdictele și spațiile". Dacă P. Cernat vorbește, în aceeași linie, despre ,filtrul canonic al coordonatorului general" și despre ,partizanate și subiectivisme excesive", Ion Simuț găsește ,inevitabil" (în cel mai pozitiv comentariu la DGLR ) faptul că ,cel mai vulnerabil e sectorul de literatură contemporană, cu multe inconsecvențe, lacune și disproporții". În fine, un ultim efect, nu și
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
ar trebui rescrise, redimensionate, revăzute și adăugite sau, după caz, împuținate. Ar fi, însă, atunci, un alt dicționar, condamnat să fie mai bun. Una peste alta, primele două volume ale DGLR nu au prea făcut față examenului receptării critice, impresia generală fiind că, în ciuda ambiției demersului colectiv, meritele rămîn, mai degrabă, individuale: dicționarul este un instrument de lucru vast și util însă improvizat, eterogen, neajunsurile și vicierea punctelor esențiale făcîndu-l vulnerabil, trebuind creditat numai parțial, cu precauție. Data viitoare, recenzia volumului
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
Italia, Portugalia, Marea Britanie, Germania, Elveția, Polonia, Ungaria, Slovenia, Bulgaria, Rusia și desigur România), dar și din America de Sud (Argentina), o parte dintre aceștia fiind reprezentanții unor Centre similare de cercetare a imaginarului. Lucrările au avut, o treime din ele, o turnură generală, fiind axate pe mitul Europei și Europa miturilor (Jean-Jacques Wunenburger), Ideea de Europa (Remo Ceserani), Europa între utopie și heterotopie (Renato Boccali), pe ,Statele Unite ale Europei" (Michel Viegnes), Imaginarul european fondat de valori (Stela Ghervas). Deși nu a putut participa
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
Imaginarul european fondat de valori (Stela Ghervas). Deși nu a putut participa la colocviu, o relevanță aparte a avut-o lucrarea lui Claude Gilbert-Dubois despre Stratificările culturale ale imaginarului european, care a fost citită în plen. Pe lângă lucrările cu caracter general, colocviul a dezvoltat două module speciale, în limbile franceză și engleză, în care imaginarul european a fost cercetat aplicat, în studii de caz; câteva exemple: Abordări mitice în tradiția lusitană (Alberto Filipe Araujo), Proiecții europene și umbre de țigani (Jean-Louis
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
riscul, firesc, ca acest proiect să fie respins?); fiecare Centru de Cercetare a Imaginarului din țările europene participante la colocviu trebuie să își consulte mai întâi membrii, pentru a vedea dacă aceștia sunt de acord cu implicarea concretă (nu doar generală) în proiectul EURIMAG, în funcție de mobilitățile fiecărui centru, eficacitatea participanților la proiect fiind esențială. În totul, EURIMAG ambiționează să realizeze un tablou european de familie sau un cub din oglinzi, care să surprindă sistemul de corespondențe sau de diferențe la nivel
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
pe domnul Dumitru Dragomir... -Deci, tot Sebastian...? -Da, tot. -Extraordinar! Crezi că are vreun efect asupra subconștientului meu? -Sunt sigur. -În orice caz, ceva-ceva s-a întâmplat, fiindcă... O, dar au început Jurnalele tv! Ia uite-l pe domnul secretar general al Senatului, Dan Vasiliu, parcă... Da, domnule, chiar plânge spunând: -Cum e posibil ca noi, în calitate de Senat, să avem doar 25 de femei de serviviu, iar Camera Deputaților 300? -Așa e, îl aprobă imediat Haralampy. S-au mutat în casă
Despre unii care își văd ceafa by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11245_a_12570]
-
Maggie (Hilary Swank) pe cea a familiei ei grobiene, iar Frankie (Eastwood) contribuie cu firul narativ de bază, împănat cu vechile lui traume și cu hărțuirea repetată a unui preot, istorie care contribuie cu o doză de umor la tragedia generală. La care m-a deranjat puțin pragmatismul care asigură coeziunea ideologică a triunghiului de personaje. Filozofia e foarte emfatică, de genul "am fost și eu în Arcadia", acum pot să mor: Scrap trăiește ca să vadă și să întrețină pasiunea din
Un regizor de milioane - la propriu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11239_a_12564]
-
fie imputat decât în parte: în copilărie a fost zguduit din temelii de un traumatism foarte puternic, un adevărat cutremur interior. Oricum, scrie autorul ,îmi duc în lume bârlogul, ca Diogene butoiul". Se vede ca fiind ,posac", ,ursuz". Atitudinea lui generală este de o ,agresivitate defensivă". Nu voiește, în ruptul capului, să i se observe vulnerabilitatea. Se află în continuă alarmă, din groaza de ridicol. A ratat multe prilejuri benefice din spaima de a se face de râs. Octavian Paler se
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
cea mai actuală opinie: a noastră. ,Muzician universal în sensul complet al termenului... era înainte de toate compozitor, adică un creator și atunci când concepea interpretarea unei opere, a lui sau a altcuiva, pleca de la ambianța lui particulară și de la structura lui generală". enesciene care pot mișca și rezistența opiniei populare la lecturile unui simpozion! Și evident, pe tinerii absolvenți ai Universităților de Muzică din România care vor să fie ,doctori" în muzicologie. 1) Simpozionul Internațional de Muzicologie ,George Enescu" a avut loc
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
un soi de hiperrealism împănat cu elemente fantastice și/sau onirice. Până aici, modelul cel mai la îndemînă este proza sud-americană și, poate, mai mult decît aceasta, cinematografia iugoslavă din anii '80-'90 (filmele lui Emir Kusturica). Dincolo de acest cadru general, romanele lui Dan Stanca se ies din contingent prin marea lor densitate ideatică. Autorul este, pe urmele lui René Guénon și Vasile Lovinescu, un adept declarat al filozofiei ezoterice, iar personajele sale sînt, la rîndul lor, oameni cu viziuni diferite
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
dar și pentru că Apa Nova n-are nici o obligație contractuală ca să-și facă mai bine treaba, Viorel Lis nu e deranjat nici măcar cu o întrebare asupra felului în care a semnat contractul cu Apa Nova. Mă așteptam din partea fostului primar general al Capitalei, Traian Băsescu, devenit președintele României, să aibă, dacă nu o soluție, măcar o atitudine tranșantă față de faptul că Bucureștiul învață să înoate. Mai ales că fostul primar Băsescu n-a făcut nici el vreun efort de a îmbunătăți
Bucureștiul trădat de primarii săi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11265_a_12590]
-
vedeți ce se întâmplă în țară, nu aveți televizor? Valentina Cruceanu, Cluj-Napoca. Un nou film cu Vacanța Mare? N-am auzit, dar e exact ce ne trebuie. Îmi scrieți: ,Pro Tv-ul ne-a demonstrat cum stăm cu nivelul de cultură generală și de educație, adică bine, tot mai mulți debarasându-ne de tarele unor cunoștințe care ne îngreunează memoria". Sau, altfel spus, și după cum prezice bunul meu prieten Haralampy, va trebui să ajungem acolo încât materia noastră cenușie să aibă culoarea
Pontul Euxin - mâna lungă a lacului Aral... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11266_a_12591]
-
e doar o legendă, pentru că tocmai am terminat de citit o carte despre relația dintre om și simbol. Aș fi putut să încep altfel, păstrînd neschimbată ideea, cu un citat desprins din chiar cartea despre care vă vorbesc: ,Orice considerație generală asupra operei simbolice este obligată să pornească de la dubla întemeiere pe care opera simbolică o are în psihicul nostru: nevoia de a vizualiza abstractul și nevoia de a transcede vizibilul". E punctul de pornire al cărții lui Gabriel Liiceanu, Om
Cele mai bune culori by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11274_a_12599]
-
și ideologice: considerîndu-se probabil că interesații din afară sînt în număr nesemnificativ, iar cei din interior (minoritățile) trebuie să se descurce singuri, prin simplă adaptare la mediu. O abordare contrastivă orientată spre utilizarea limbii române ar servi totuși și descrierii generale a acesteia. Într-o astfel de abordare, devin evidente multe lucruri imposibil de dedus din dicționare sau din gramaticile curente; de pildă, faptul că verbele afective esențiale, extreme - a iubi și a urî - nu au în româna actuală construcții asemănătoare
"Iubește să cumpere..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11258_a_12583]
-
exeget în introducerea amplei și documentatei sale exegeze. El construiește o ,arhitectură exegetică", sedus de sistem. Pentru noi, studiul lui Cătălin Ghiță este mai mult decât o cercetare de pionierat, oferind pentru prima dată în bibliografia critică românească o poetică generală a vizionarismului. Este o cercetare sistematică, temeinică, bine și ingenios articulată, cu o impunătoare ținută academic-universitară, bazată pe o argumentație minuțioasă și convingătoare. Meritul inaugurării unei cercetări într-un domeniu generos, privitor la problematica liricii vizionare, este el însuși de
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
proiecta, prin imaginație, lumi fictive sau chiar posibile și de a reține în descrierea lor aceleași aspecte ocultate vederii comune virtuale" (p. 19). Structura studiului evidențiază organizarea judicioasă a obiectivelor, a observațiilor și a ideilor în trei secțiuni: o morfologie generală, o tipologie paradigmatică, exemplificată de William Blake, și, în al treilea rând, ca aplicație, o tipologie derivată, decelată în literatura română în patru variante distincte, grupate câte două: o diadă a vizionarismului primar, cu tipul mitic eminescian și tipul religios
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
Rodica Zafiu Explicînd, acum cîtva timp, unor studenți care învățau româna ca limbă străină, diferența dintre Ce mai faci? - întrebarea tipică de politețe, în care mai funcționează ca un fel de atenuator, iar obiectul interogației, mai puțin precis, e starea generală a celui vizat - și Ce faci? - întrebarea directă, concretă, neritualizată, asupra acțiunilor desfășurate de cineva - mi s-a atras atenția că, de fapt, formula actuală de politețe este în mare măsură tocmai Ce faci?. De multe ori din afară lucrurile
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
interlocutori. Cred că această motivare semantică e încă percepută de vorbitori, care nu prea folosesc formula în relațiile de politețe cu necunoscuți sau persoane abia cunoscute. În schimburile de replici din internet, acest uz este destul de bine reprezentat. De la indicațiile generale de tipul celor din manuale și ghiduri - ,Romanian (informal): Salut, ce faci? - Bine, și tu?" (home.unilang.org); preluate de străini - ,Ce faci? Bine?", întreabă Simone, care este încîntat de frumusețea româncelor" (evenimentul zilei.ro) - pînă la bancuri - ,Servus, Ioane
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
debitat și banalități. Nici toate poeziile citite seara n-au fost niște capodopere. Dar se înșeală cine își închipuie că un Festival ca acesta poate rămîne mereu la un nivel maxim de valoare și de interes. O observație, din păcate, generală este aceea că scriitorii străini s-au dovedit mai conștiincioși (cum să zic altfel?) decît românii, fiind vorba de a-și face simțită prezența în sala de la Neptun. îmi pare rău că trebuie să le reproșez unora din colegii mei
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
Ion Iliescu unor reporteri tv cum că ,Există o percepție greșită a populației în ceea ce privește parlamentarii care și-ar pierde vremea... Să știți că nu o pierd deloc..." Are perfectă dreptate, domnul senator: ei, aleșii noștri, își rotunjesc zestrea de cultură generală dezlegând integrame, vizionând filme pe Internet, citind presa etc., dar nu în timpul dezbaterilor din Parlament, ci numai când nu cască plictisiți, ațipesc sau se ceartă ,ca la ușa cortului"... Altfel desfășoară și alte activități de folos obștesc, adică pentru înveselirea
File din jurnalul telespectatorului Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11291_a_12616]
-
ei, cu succes aceste preocupări și a făcut minuni, nu numai în cazul dvs., ci și în cazul unui număr însemnat de scriitori de primă mărime din lumea hispanică. Dar ce credeți în general? MVL: Nu se pot stabili norme generale în privința aceasta. Există autori care sunt foarte preocupați de partea pur industrială, comercială, a muncii lor literare: cine îi publică, în ce condiții, dacă se traduc, cum se traduc cărțile lor și e un aspect care trebuie respectat. Pe de
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]