204 matches
-
fixe (rondelul, sonetul). Romanele lui B. - Canapeaua cu pisici (1971), Să mai câștigi o zi (1972) - constituie un fel de completare prozastică a poemelor, ținând de aceeași viziune „măruntă”, hedonistă, intimistă, intensiv și neconvingător „sinestezică”, cu scurte, rapid istovite elanuri generalizatoare și pilduitoare. Pe ample porțiuni, proza scriitorului se plasează la limita dintre reportaj și consemnarea diaristică. Priceperea exprimării și o oarecare înzestrare pentru observația detaliată nu sunt susținute de aptitudinea construcției romanești. Prozatorul practică un descriptivism atent și omniprezent: se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285680_a_287009]
-
de mulți alții. Reflecțiile comunicate în Fragmentele lui Lamparia se caracterizează prin forma lor concisă, prin capacitatea de a comunica fulgurant un adevăr, prin unele elemente de surpriză, prin arta de a construi paradoxuri, dar mai ales prin valoarea lor generalizatoare. Theodor Codreanu cultivă brevilocvența specifică aforismului, în primul rând pentru capacitatea ei de a închega sintetic un adevăr care pentru el este cristalizat. În eseul Un gânditor aforistic semnat de Edgar Papu și pus de Theodor Codreanu la începutul noului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Dumnezeu în om. În suferința nemărginită și în plenitudinea bucuroasă a lui Iisus se ascunde întreaga umanitate a canonului occidental", observă Theodor Codreanu ca o descifrare a cunoscutei sintagme a lui Harold Bloom "anxietatea influențelor". De aici și o concluzie generalizatoare: "scriitorii canonici creează noi Biblii, noi religii naționale, fără ca acestea să fie simțite ca "erezii", dimpotrivă, restituind universalitatea emanată de divinitate". A restitui universalitatea emanată de divinitate înseamnă a crea în marginile Adevărului, nu în ale ficțiunii sau, mai exact
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dată în locul lui Sue - e foarte posibil să fi știut cum să evite și încurcătura cu Connolly. Nu vreau să exagerez beneficiile prieteniei mele sau să exagerez efectele dezastruoase ale prieteniei lui Sue. Am încercat întotdeauna să evit explicațiile simple, generalizatoare, pentru cele făcute de Sheba și ar fi o prostie să minimalizez propria ei responsabilitate. Dar dacă, în această perioadă plină de provocări din viața ei, Sheba ar fi primit sprijinul emoțional al unui adult înțelegător, cred că ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
pe care o sugerează la un anumit punct, prin înregistrarea succesivă a unor imagini exterioare, își are un corespondent în lumea interioară în tentativa de autoanaliză pe care o au personajele. Tentativă care eșuează de altfel în reflecții cu caracter generalizator (despre care am pomenit deja) sau în efortul de reprimare a unor impulsuri (în cazul lui David Dragu - în relațiile cu tatăl său). Elanul discursiv al monologului pare a pune stăpânire pe orice încercare de contura personalitatea eroilor, de a
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
și remunerație /112 6.3. Satisfacție și relații ierarhice /113 6.4. Un studiu de sinteză recent (Clark, 1996) /113 Capitolul 8. Șomajul și gestionarea efectelor lui /117 1. Definiție și repere /117 2. Efectele negative ale șomajului: o abordare generalizatoare /119 3. Sistemul de activități și șomajul /123 3.1. Diferitele reacții la șomaj (Cascino, LeBlanc, 1993) /124 3.2. Strategiile utilizate și rolul suportului social (Hajjar, Beelitz, Baubion-Broye, 1993) /125 3.3. Ieșirea din șomaj (Roques, 1995) /126 Partea
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
reacții la șomaj (Cascino, LeBlanc, 1993) /124 3.2. Strategiile utilizate și rolul suportului social (Hajjar, Beelitz, Baubion-Broye, 1993) /125 3.3. Ieșirea din șomaj (Roques, 1995) /126 Partea a treia. PROCESE COLECTIVE /129 Capitolul 9. Leadership-ul /131 1. Abordarea generalizatoare /131 1.1. Leadership-ul ca variabilă personală /132 1.2. Comportamentele liderului /132 1.3. Participarea la decizie /133 1.3.1. Formele /133 1.3.2. Efectele participării /134 2. Abordarea contingentă /136 2.1. Situația: modelul lui Fiedler
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
abordările precedente, studiind reacțiile față de șomaj pe baza modelului sistemului de activități. Vom examina toate aceste lucrări, neglijându-le totuși pe cele care se înscriu într-o abordare diferențialistă (Warr și Jackson, 1985). 2. Efectele negative ale șomajului: o abordare generalizatoare Este vorba de o orientare care insistă asupra dificultăților psihologice generate de șomaj și care tinde să considere că aceste efecte au un caracter general. Efectele negative pot fi înțelese doar luând în calcul tot ceea ce munca îi oferă individului
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
interpersonale prin care un superior ierarhic influențează comportamentul subalternilor în sensul unei realizări voluntare mai eficiente a obiectivelor organizației și grupului". Cercetările despre leadership sunt foarte numeroase în psihologia socială. Pentru a ordona informația, vom opune mai întâi o abordare generalizatoare și o abordare contingentă. Vom încheia capitolul prezentând pistele de cercetare adoptate în prezent. 1. Abordarea generalizatoare Vom clasa într-o abordare generalizatoare lucrările care încearcă să identifice caracteristici ale liderilor sau comportamente ale acestor responsabili care să fie eficace
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
obiectivelor organizației și grupului". Cercetările despre leadership sunt foarte numeroase în psihologia socială. Pentru a ordona informația, vom opune mai întâi o abordare generalizatoare și o abordare contingentă. Vom încheia capitolul prezentând pistele de cercetare adoptate în prezent. 1. Abordarea generalizatoare Vom clasa într-o abordare generalizatoare lucrările care încearcă să identifice caracteristici ale liderilor sau comportamente ale acestor responsabili care să fie eficace în toate situațiile. 1.1. Leadership-ul ca variabilă personală Unele persoane ar fi dotate cu trăsături și
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
leadership sunt foarte numeroase în psihologia socială. Pentru a ordona informația, vom opune mai întâi o abordare generalizatoare și o abordare contingentă. Vom încheia capitolul prezentând pistele de cercetare adoptate în prezent. 1. Abordarea generalizatoare Vom clasa într-o abordare generalizatoare lucrările care încearcă să identifice caracteristici ale liderilor sau comportamente ale acestor responsabili care să fie eficace în toate situațiile. 1.1. Leadership-ul ca variabilă personală Unele persoane ar fi dotate cu trăsături și caracteristici necesare pentru a asigura eficacitatea
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
nordul Europei instituie o participare prin asocierea sindicatelor. Suntem deci îndreptățiți să punem sub semnul întrebării folosirea unei participări informale care nu corespunde practicilor tradiționale. Nu avem date pentru această problemă care privește generalizarea rezultatelor. 2. Abordarea contingentă În orientarea generalizatoare, se urmărea identificarea unui stil de leadership care să fie eficient în toate situațiile. În fapt, aveam de-a face cu rezultate contradictorii. Abordarea contingentă arată că stilul nu este bun în sine. Dimpotrivă, el este adaptat sau nu la
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
sunt variabile constitutive ale modelului, nu sunt suficient studiate. Devine astfel greu de prevăzut în ce măsură o acceptare puternică va compensa ori nu o structurare slabă a postului. Totuși modelul lui Fiedler permite explicarea unor rezultate contradictorii obținute în cadrul unei abordări generalizatoare. El sugerează aplicații practice care urmăresc să schimbe situația. Pentru Fiedler, schimbarea orientării CP sau CG a liderului este greu de conceput. 2.2. Subordonații ca factori de contingență (Hersey și Blanchard, 1977) Hersey și Blanchard vor să se limiteze
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
-se faimoasele nevoi de realizare de sine și dezvoltare personală. Aportul lui rămâne foarte limitat. În plus, el presupune pasivitatea indivizilor. Modelul schimbului ni se pare mult mai novator, deoarece îl consideră pe individ activ. El se îndepărtează de orientarea generalizatoare. Dar, cum am semnalat deja, nu ia în considerare ponderea grupurilor, privind negocierea doar la nivel interindividual. Este o limită importantă care va trebui depășită. DE REȚINUT • La origine, cercetările despre leadership au urmat o orientare generalizatoare. Se dorea reperarea
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
îndepărtează de orientarea generalizatoare. Dar, cum am semnalat deja, nu ia în considerare ponderea grupurilor, privind negocierea doar la nivel interindividual. Este o limită importantă care va trebui depășită. DE REȚINUT • La origine, cercetările despre leadership au urmat o orientare generalizatoare. Se dorea reperarea comportamentelor de lider care să fie eficiente în toate situațiile. • Rezultatele contradictorii au făcut necesară dezvoltarea unei abordări contingente, care consideră că leadership-ul trebuie să fie adaptat la context. • Modelul schimbului și modelul leadership-ului transformațional constituie cele
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
În adâncimea umanului ca prin intermediul unei sonde. Chiar dacă nu găsim petrol, găsim sedimentele și urmele formării acestuia. Asta propune metoda calitativă. Abordările de acest tip sunt punctuale, specifice, chiar specioase, altfel cădem iarăși În extrema hermeneutizării, a metafizicii, a răspunsurilor generalizatoare. Genul acesta de abordări nu urmărește răspunsuri mici, dar caută rezultate punctuale, informații dense. Revenind la dilema propusă: Ce se produce prima oară, imaginea noastră despre un obiect oarecare, această masă, să spunem, structurile noastre mentale care ne relaționează cu
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
contranarațiune”. Contranarațiunea presupune două lucruri: o alternativă retorică la centru, prin narațiuni marginale, și, pe de altă parte, oglindirea unicității centrale În narațiunile minoritare pulverizate. Prin analogie, ar putea fi acceptat, astfel, și termenul contra-educare, fiindcă dispune de un impact generalizator, integrativ: are consistența unei umbrele conceptuale definitorii. În rest, mă Îndoiesc. „De-programare a creierului” este ofensator, fiindcă sugerează faptul că toți avem creierul programat - or, eu mă opun deschis acestei supoziții. Nu l-am avut niciodată! Dau un exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ultimă însumare. ▪ 7.5 a) Folosirile lui acest la A. Daudet: Cele trei ocurențe ale lui acest apar în urma unor întrebuințări distincte: acel pas sigur al omului care tocmai a luat o nestrămutată hotărâre: folosire bazată pe memorie, având valoare generalizatoare, cu efect de complicitate; acelei câmpii întinse și albe: folosire bazată pe memorie, marcând empatia naratorului față de personajul său care îi întruchipează sinele; această scrisoare dureroasă pe care o scrie în mijlocul tărăboiului și al copiilor îndârjiți: este o folosire aparte
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
îl va pregăti pe micul școlar pentru a rezolva probleme, învățându l să diferențieze între ceea ce se dă și ceea ce se cere, stabilind ulterior planul ei de rezolvare. Prin exercițiul practic, învățătorul trebuie să conducă elevii spre însușirea cunoștințelor teoretice generalizatoare precum regula, principiul de rezolvare al problemei respective. Nerealizarea unei legături interne, de continuitate între acțiunea practică și reflecția teoretică asupra regulii de a efectua rațional acțiunea, generează două evenimente mnezice izolate, care își rămân exterioare ducând la o învățare
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
apoi Vasile, Iliescu versus Năstase, Băsescu versus Tăriceanu), iar din 2007 a apărut disputa dintre Cotroceni și Palatul Parlamentului (Băsescu versus cei 322 de parlamentari) -, dintre Președinte și "moguli" ș.a.m.d. O abordare diacronică Pentru a evita riscul etichetărilor generalizatoare, am decis să urmăresc poziționările partidelor politice față de ideea europeană pe cicluri electorale, fiindcă alternanțele la guvernare în România postcomunistă au adus și semnificative schimbări de discurs și de poziționare a partidelor politice. În această analiză diacronică, voi urmări mesajele
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
când le trăiește, le contemplă cu un ochi străin, cu un calm propriu clasicului."319 Se accentuează, astfel, o anumită neutralitate asumată, o detașare de desfășurarea existențială pentru a-i putea studia mai bine mecanismele. De observat, de asemenea, tonalitatea generalizatoare pe care o folosește aici Călinescu, transferând noțiunea de clasic într-un domeniu ce depășește sfera esteticului, un domeniu ce ține mai mult de o dimensiune ontologică. Plăcerea tipizării se manifestă și aici, autorul analizând de fapt multiplele fațete ale
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
se suprapune maturizării structurii romanului ca atare. Eliptismul inevitabil al cărților anterioare este înlocuit de o construcție arborescentă, temeinic așezată în solul narațiunii realiste. Într-un astfel de text, nimic nu rămâne subînțeles. Aluzia e înlocuită de descriere, iar afirmația generalizatoare - de analiză. Existența numeroaselor personaje secundare și a scenelor colaterale au o perfectă motivare în tipul de roman gândit de Chandler: realitatea nu este nici liniară, nici coerentă și nici nu „fructifică” maximalist și uniform întregul spațiu avut la dispoziție
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
a primit câte un text cu informații despre pierderile materiale și umane din timpul celui de-al doilea război mondial. După rezolvarea sarcinilor de lucru liderul fiecărei grupe a prezentat rezultatele iar acestea au fost inventariate Într-un tabel. Discuția generalizatoare despre participarea României la războiul mondial s-a realizat cu ajutorul unei prezentări PowerPoint după care s-a vizualizat un fragment din procesul lui Antonescu. Banda timpului Modalitate de lucru: Elevii au avut de așezat pe axa timpului datele corecte ale
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Simina Grigoruţă, Elena Semen () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93547]
-
putea forma nici imaginea generalizată. Totuși, gândirea În imagini a deficientului de auz permite prea puțin evoluția principalelor calități care se realizează la auzitor prin cuvânt ca: discernământ, caracter critic, suplețea, rapiditatea, lărgimea și profunzimea gândirii. Prin specificul său, imaginea generalizatoare dispune de interpretări ale obiectelor care sunt analoge ale noțiunilor dar nu sunt echivalente ale acestora. Copilul deficient de auz are mari dificultăți În Învățarea gramaticii din cauză că În limbajul mimico-gestual nu se regăsesc toate părțile de vorbire din limbă. Surzii
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
avut grijă să delimiteze domeniul esteticii de cel al epistemologiei, bazându-se pe opoziția, socotită de el ireductibilă, dintre artă și știință; cea dintâi ar reda intuirea directă, individuală a naturii, cea de a doua ar reflecta natura prin abstracții generalizatoare. Acordând o importanță deosebită personalității artistului, esteticianul definește arta drept un colț al naturii văzut impersonal și exprimat printr-un temperament individual. Prima parte a afirmației a fost contestată de C. Dobrogeanu- Gherea (1886). Polemica iscată cu acest prilej a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]