576 matches
-
ale lui Vasile Dâncu (editor și poet, în vârstă de douăzeci-și-șapte de ani) ce vizează mediul scriitoricesc: În Cluj există mai degrabă găști decât cercuri de poeți" (pag. 46). Și totuși existența acestor disensiuni nu poate tulbura impresia de mediu generativ în plină activitate pe care acest volum o impune în legătură cu intelectualitatea clujeană. Romanul Ruxandrei Cesereanu (Trimeron), trilogia romanescă a Florinei Iliș (Coborârea de pe cruce, Chemarea lui Matei, în curând completate de Cruciada copiilor), ambele axate pe structuri mitice, critica lui
Clujul literar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14815_a_16140]
-
Praz. Demersul său nu este unul strict declamativ, al unui alegorist sau al unui retor, ci unul hermeneutic. El operează, concomitent, o decriptare a realului și o disociere a limbajului. Reconstrucția vizuală a lumii se face pornindu-se de la elementele generative ale presocraticilor. Aerul, Focul, Apa, Pămîntul sunt resuscitate și puse în succesiunea temporală a celor patru anotimpuri: Primăvara, Vara, Toamna și Iarna. Genul lor proxim este chipul uman, portretul, garanție clasico-renascentistă a unității și a desăvîrșirii. Elementele sunt sugerate prin
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
mărgiensc la textul propriu-zis al articolului X: dacă cititorul vrea să-și lărgească sfera noțiunilor, el poate merge mai departe consultînd și trimiterile aflate la sfîrșitul articolelor. Un singur ex., la metodă se trimete la analitic; analiză; (metodă) comparativ-istorică; (Gramatică) generativă; lingvistică matematică; model; modelare; pragmatică; sintetic; structuralism. Prin lectura acestui conglomerat de texte cel ce consultă D va căpăta multiple cunoștințe despre metodă! La unele articole se face, în plus, "istoricul"noțiunii respective, de ex. la performanță se începe prin
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
ediția primă precum acord, anaforă, diastratic, macrostructură, stare etc. Credem însă că chiar o seamă dintre noile intrări ar trebui să fie îmbogățite de ex. la insulă s-a adăugat, în ediția a II-a, pe lîngă accepția din gramatica generativă, sensul de Insulă lingvistică, semnificație aplicabilă și limbii române dar socotim că, în afară de izolarea geografică inclusă în acest concept s-ar cuveni să fie prezentă și izolarea culturală. Dacă prima nu poate fi schimbată, a doua este supusă modificării; aici
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
pentru ca, doar cîteva fraze mai încolo, să identifice impecabil Rugăciunea brâncușiană din cimitirul buzoian exact ceea ce este de fapt în ordine formală, psihologică și filosofică, adică o adevărată placă turnantă în creația marelui sculptor, un punct final și, simultan, unul generativ: ,, Apoi Rugăciunea s-a mai ghemuit, s-a făcut broască țestoasă, focă. Apoi și-a dezdoit genunchii - pasăre măiastră, pînă s-a scurs prin vîrful stîlpului de pridvor...”. Pe Ion Țuculescu, oarecum în aceeași manieră, îl definește matematic în două
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13145_a_14470]
-
P.Ș. - ...care trimitea explicit către un anumit tip de exterioritate, către structuri obiectuale pe care le exploata cu o insistență de multe ori halucinantă, Ciubotaru a trecut la structuri plastice pure; ovoidul, elipsoidul, care constituie un fel de nucleu generativ și care inițiază un discurs de semne în care coexistă două tipuri de tensiuni: o tensiune introspectivă, implozivă, și una manifestă, explozivă, ambalate într-o retorică nonfigurativă, dar foarte ușor de urmărit pe traseul acesta al imaginii. A.M. - Au fost
Aurelia Mocanu și Pavel Șușară în dialog despre Florin Ciubotaru by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12634_a_13959]
-
artistului... Acest incert al figurației e o specialitate a lui Ciubotaru, să pună în joc un motiv cât mai banal. P.Ș. - Pe de altă parte, există și o glisare permanentă între acest motiv neidentificat încă, dar cu un potențial generativ extrem de puternic, și anumite elemente denotative care par a fi un fel de degradare, prin evoluție, a acestui motiv originar. Dacă ne uităm bine chiar la modul în care și-a pus pe perete lucrările se va vedea că și
Aurelia Mocanu și Pavel Șușară în dialog despre Florin Ciubotaru by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12634_a_13959]
-
totodată, posibilitatea reapariției în virtutea aceluiași principiu într-un moment cu totul imprevizibil și într-o formă tot atât de imprecisă. Celelalte texte, cuprinse în volumul intitulat generic Manechinele, extind ilustrările nu numai aparent narative asupra spațiului și timpului care găzduiesc și asistă generativ aceleași procedee de mitologizare a unei realități aparținând primei vârste a naratorului. Realitate percepută precumpănitor senzorial, asemenea unei lumi de senzații, impresii și halucinații într-o poetică a visului-visare, interferează armonios, câteodată și contrapunctic, asprimile ambianței palpabile cu digresiunile lejere
Bruno Schulz, precursorul by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/11528_a_12853]
-
risipit" - așa își începe Andrei Codrescu unul dintre poemele aparținînd unuia dintre personajele inventate de el. Cam în aceeași perioadă, sculptorul Paul Neagu, plecat și el din România, crea un grup cu rezonanțe filozofico-lingvistice, foarte la modă peste cîțiva ani: Generative Art Group, numărînd patru alter-ego-uri, care-i permit, după cum singur mărturisește, să traverseze "meandric o arie largă de subiecte". Moda vocilor/metodelor alternative face parte, o știm acum, din paraphernalia postmodernă, din strategia interogativ-reformativă a anilor șaptezeci-optzeci ai secolului trecut
Artistul lumilor multiple by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11708_a_13033]
-
Mișcările în salturi, looping-urile verbale fac parte din recuzita epică, din povestea pe care Neagu încearcă să o spună apelînd fără reținere (și uneori confuz) la o serie de tehnici poetice. Înainte de teoreticienii și experimentatorii de azi ai artei generative, care vorbesc despre harta genetică a lumii obiectuale, poetul-sculptor s-a aruncat în străfundurile unei "încîntătoare clocitoare" și, prin răsuciri semantice și sonore, trecînd vijelios de la abstracție la senzorialitate, a încercat să prindă pulsul genei estetice a timpului sau, cum
Artistul lumilor multiple by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11708_a_13033]
-
forțare a cunoașterii pe care poetul începe să o organizeze evenimențial. Insist asupra termenului "evenimențial" pentru că în românește a fost tradus prin "ritual", ceea ce nu prea corespunde totdeauna contextelor extrem de fluide pe care Neagu le țese sau, mai aproape de tehnicile generative, le permutează. Mă refer la poemul "Blind's Bite/Mușcătura orbului" unde accentul cade pe "evenimentul" rotațiilor succesive (semantice, conceptuale). Zigzagului grafic i se adaugă jocul subtil al sensurilor materialului și imaterialului supuse evenimentului paradoxal: "Oarba atingere e artă/Oarba
Artistul lumilor multiple by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11708_a_13033]
-
imposibil de transmis ("Cu ochii larg deschiși II"). Fiind un joycean la nivelul expresiei poetice (în multe dintre texte), traducerea în română pierde pe drum, inevitabil, invențiile aliterative semnificative de genul "A-cross is a-stare a-new", unde "cratima" (hyphen) readuce (generativ) limba engleză spre izvoarele ei istorice. Versul, care definește vocea creatorului vorbind din interior, nu spune nimic în română prin traducerea "Crucea mă pironește din nou", un exces de interpretare alunecînd spre sens contrariu. Citit astfel, hyphen-ul devine locul tragic
Artistul lumilor multiple by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11708_a_13033]
-
internaționale de aplicare a tehnologiei informației în domeniul lexical. Contribuțiile sale la numeroase congrese au abordat domenii precum fonetica, fonologie și sonografie, lexic și limba spaniolă cu aplicații practice și ocupându-se chiar de neurolingvistica, de morfologie, retorica sau gramatică generativa, dar și de istorie și teorie literară din Spania și America latină. "Don Quijote și Informatică" este titlul uneia dintre aceste conferințe rostite în 1998 la Congresul Asociației Internaționale a Hispaniștilor (AIH) de la Madrid. În 2001 conferențiază despre "Don Quijote, dicționar și limba
Don Quijote - 400 - José Manuel Blecua - Chei de lectură by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11778_a_13103]
-
ca reper corpul uman, de exemplu, sau doar una dintre componentele sale, artistul îi deconspiră alcătuirea modulară și împinge analiza pînă la completa lui fărîmițare, dar, în același timp, el sugerează și mecanismul construcției, coeziunea elementelor și imensa lor putere generativă. Această situare aparent antinomică, a cărei acțiune se exercită concomitent asupra formei, poate fi percepută în toată anvergura sa deopotrivă în pictură și în sculptură. Pictura este, de fapt, o demonstrație de constituire și de uzurpare a imaginii, de exacerbare
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
una de percepție. În plus, abordarea lui Liviu Petrescu se face dinspre filozofie înspre literatură, exact invers decât la autorul Levantului: „Liviu Petrescu propune, în cartea sa, un postmodernism normativ, conceptual, taxinomic, în vreme ce Cărtărescu merge mai degrabă pe o linie generativă, fructuoasă sub apect beletristic și esențial. ș...ț Prima perspectivă e catedratică, aulică, distantă, în vreme ce a doua împărtășește familiaritatea veselă a pupitrului. ș...ț Primul scrie, avizat, doct, extrem de nuanțat despre ceva aflat în afara sa, și cu certitudine în exteriorul
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
implicate din punct de vedere formativ în configurarea enunțului muzical. Adică să ne punem problema lecturii, a comportamentului performativ în actul comunicării operei muzicale altfel decât prin simbolistica uzuală și în relația acesteia cu inserția în timp: insistând asupra caracterului generativ superior al unei simbolistici adecvate potențării efectiv creative (creatoare, în ultimă instanță) a configurării enunțului muzical. Lectura va face apel în acest sens la niveluri superioare de generare și definire a ordinii în această Lume (a expresiei, creației și comunicării
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
prin punerea în act, în potențare, a mentalului în performanța muzicală. Depășim astfel un anume nivel de „manualitate”, de ticuri și regularități devenite obișnuințe în cadrul unei anume formări muzicale tradiționale de orice tip și ne vom concentra asupra unor modele generative subiacente gestului performativ pe care le vom discerne, descrie și aplica în configurarea concretă a enunțului muzical. Vom aborda în acest sens structurile prime, elementare și inevitabile ale discursului muzical și anume: frecvența sonoră (audibilă sau nu - de obicei numită
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
jocul muzical. Din punctul de vedere al enunțului muzical, ambele valori sunt intim legate. Evident, durata este sau nu legată de o frecvență sonoră afirmată (enunțată); ea circumscrie întreaga desfășurare a unei acțiuni muzicale. o vom trata separat în ce privește modelele generative ale unei practici muzicale pe care am denumi-o încă de pe acum definită în libertate (chiar dacă, poate, prin „abuz de notație”...). Înălțimile sonore devin obiect de configurare a enunțului muzical, structurate conform anumitor ordini, altfel zis, conform unor structuri modal
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
definite de intervale dintre sunete, luate două câte două. Se știe că unitatea elementară care compune limbajul muzical nu este sunetul, ci intervalul. Corelat, în opera muzicală (de autor) ritmului - succesiunii (structurate) de durate. De aici încolo, pe aceste unități generative de bază se poate configura orice edificiu (de la monodia gregoriană până la Politopul lui Xenakis). Ne propunem ca prin prestația interpretativă (performativă) să generăm operă muzicală constituită din modele de succesiune și simultaneitate desfășurate în timp întro anume tipologie de lectură
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
ordine, în acțiune (formativă): adică de „rostire” într-o Logică alta decât cea din Lumea noastră de producători și „consumatori” de artă a sunetului. În consecință, educația muzicală va trebui să se aplice (și vom vedea cum) asupra mentalului, capacității generative de limbaj (definit în logica respectivă) a actanților, iar cele dinainte dezvoltate privind jocul (muzical), match-ul și altele nu au făcut decât să schițeze în principiu ordini la care vom face acces în etape, privind Universurile (de limbaj) în care
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
locală, dar cu pătrunderi în profunzime; deosebita harnicie investită în acțiunea respectivă. Gheorghe Păun a fost toată viața un mare muncitor, iar hărnicia sa a fost tot timpul în alianță cu talentul său, cu deosebire în problemele de natură combinatorială, generativă și de alegeri strategice. Mai trebuie adăugat aici ceva esențial: academicianul Păun este un împătimit al jocului, ludicul ocupă un loc central în personalitatea sa. Le-a făcut pe toate cu starea de spirit a gratuității, le-a făcut de dragul
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
intertextualitățile lui (cu Mateiu I. Caragiale, autor despre care Alexandru George a scris studii fundamentale; cu I.L. Caragiale; cu Camil Petrescu; cu G. Călinescu din Enigma Otiliei ; cu autori străini, de la Balzac și Dickens pînă la Proust, cu o însemnătate generativă în cazul celui din urmă), despre virtuțile lui stilistice, despre momentele lui lirice și despre cele satirice, despre unele asemănări locale cu scriitori moderni pe care Alexandru George nu i-a putut cunoaște în anii '50, dar care, cel puțin
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
lui Boris Asafiev<footnote Boris Asafiev, Muzikalnaia forma kak proțes (Forma muzicală ca proces), Leningrad, Editura Muzîka, 1971. footnote> - din intonație, pe care o putem defini, la limita simplității, ca interval între două sunete, ele fiind înțelese ca potențial relațional generativ care, printr-o amplificare gradată, permite transfigurarea succesivă a intonației înspre ipostaze de motiv, frază, perioadă, articulație formală, ansamblu de articulații, ciclu de părți etc., toate presupunând prezența intonației inițiale într-o formă recognoscibilă în calitatea ei de funcție structurală-arhitectonică
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
un titlu precum Pelerinajul la Beethoven) al artistului-geniu ca erou cultural de anvergură titanică și chiar mitologică, datorită valorii și importanței pe care o avea muzica lui pentru întreg secolul al XIX-lea. Pentru Wagner, ideea creșterii dintr-o celulă generativă a unei simfonii reprezintă un dat pe care el îl ia ca atare, în calitatea lui de „alfabet”, însă el merge mai departe, deoarece atât concepția simfonismului, cât și concepția operistică sunt văzute de către el doar ca soluții parțiale (simfonismul
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
avea nevoie de un suport structural de o cu totul altă consistență. Sinteza elementelor simfonic-operistice a fost realizată prin sistemul de leitmotive - o proiecție amplificată a concepției organice, doar că de această dată lucrarea nu creștea dintr-o singură entitate generativă, ci dintr-un întreg ansamblu de asemenea entități. Fie că este vorba despre funcția de Grundthema (idea de bază), fie despre Hauptmotiv (motivul principal), Wagner alege titulatura de Leitmotiv (motivul-ghid sau conducător) drept singurul termen eficient în orientarea prin hiperdensitatea
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]