49 matches
-
de care Iuda Iscarioteanul s-ar fi spânzurat după trădarea lui Isus Hristos. Arborele iudei este un arbore exotic, cu talia de circa 10 m înălțime și coronament rar. Tulpina este acoperită de o scoarță negricioasă, fin crăpată. Lujerii sunt brun-roșcați, geniculați, cu numeroase lenticele. Au muguri alterni, pubescenți, ovoconici, de culoare brun-verzuie, dispuși solitar sau câte 2-3 suprapuși și alipiți de ax. Frunzele de circa 7-12 cm lungime sunt alterne, simple, întregi, lat-ovate, reniforme, glabre, palmat-nervate, lung-pețiolate (4-6 cm). Florile de
Arborele Iudei () [Corola-website/Science/334435_a_335764]
-
încep să crească. Următorii sunt specimenele de "Morchella angusticeps", apoi zbârciogul alb "Morchella esculenta" iar la sfârșit "Morchella crassipes". Picioarele ciupercilor deservesc ca și zonă de împerechere pentru unele specii de muște, printre care se numără și "Porricondyla media", "Pegomya geniculata" și "Trichocera annulata".
Ciuciulete de plop () [Corola-website/Science/328783_a_330112]
-
diversicolor • Angelica donatiana • Angelica duclouxii • Angelica dura • Angelica ebulifolia • Angelica edulis • Angelica elata • Angelica elatior • Angelica elgonense • Angelica erythrocarpa • Angelica fallax • Angelica fargesii • Angelica fischeri • Angelica flaccida • Angelica flavescens • Angelica florenti • Angelica formosana • Angelica forrestii • Angelica forsterana • Angelica furcijuga • Angelica geniculata • Angelica genuflexa • Angelica gigas • Angelica gingidium • Angelica glabra • Angelica glaucă • Angelica globifera • Angelica gmelini • Angelica gmelinii • Angelica gracilis • Angelica graveolens • Angelica grayi • Angelica grosseserrata • Angelica hakonensis • Angelica harae • Angelica hendersoni • Angelica hendersonii • Angelica henryi • Angelica herminii • Angelica heterecarpa • Angelica hirsuta
Angelica () [Corola-website/Science/306946_a_308275]
-
de la perechea XII de nervi cranieni(hipogloși), acești nervi intervin în mișcările limbii în deglutiție, în masticație. - senzorială: această inervație constituie calea de conducere a analizatorului gustativ: Protoneuronul (primul neuron) căii gustative se află în ganglionii anexați nervilor VII (ggl geniculat), IX și X (ggl inferior pentru ambii nervi), dendritele lor vin la baza rădăcinii limbii, de unde vor culege informații gustative. Axonii lor se îndreaptă către bulbul rahidian (nucleul solitar), unde se află deutoneuronul (al II-lea neuron) căii gustative. Axonii
Limbă (anatomie) () [Corola-website/Science/302080_a_303409]
-
("Radiațio thalami inferior") sau pedunculul talamic inferior ("Pedunculus thalami inferior"), pedunculul talamic ventral este un grup de fibre nervoase care trece prin partea sublenticulară a capsulei interne, si conectează nucleii talamici mediali și corpul geniculat medial cu cortexul lobului temporal și al insulei. constă în principal din fibrele ascendente a radiații acustice (fibrele geniculotemporale) care provine din corpul geniculat medial și se termină în girusul temporal transvers Heschl (ariile auditive 41 și 42) și girusul
Radiația talamică inferioară () [Corola-website/Science/326765_a_328094]
-
nervoase care trece prin partea sublenticulară a capsulei interne, si conectează nucleii talamici mediali și corpul geniculat medial cu cortexul lobului temporal și al insulei. constă în principal din fibrele ascendente a radiații acustice (fibrele geniculotemporale) care provine din corpul geniculat medial și se termină în girusul temporal transvers Heschl (ariile auditive 41 și 42) și girusul temporal superior. În radiația inferioară talamica sunt prezente și câteva fibre care conectează talamusul cu cortexul temporal (fibre talamotemporale) și al insulei. Fibrele temporotalamice
Radiația talamică inferioară () [Corola-website/Science/326765_a_328094]
-
molii (buha verzei, buha fructificațiilor, sfredelitorul porumbului, molia strugurilor, viermele mărului. De exemplu, "Trichogramma evanescens" parazitează pe ouăle dăunătorilor culturilor de varză, porumb, mazăre, tomate, sfeclă etc. Dipterele din familia Culicidae sunt reprezentați de speciile Aedes vexans, Ochlerotatus annulipes, Dahliana geniculata, Culex modestus etc. Arahnofauna este reprezentată în special de păianjeni și acarieni. Printre păianjeni se întâlnesc specii vagabonde și țesători. Cele mai numeroase forme țesătoare sunt păianjenii din familia Lyniphidae ("Erigone atra", "Linyphia hortensis", "Linyphia triangularis", "Neriene montana"), care țes
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
un șanț medial, locul originii aparente a nervilor oculomotori. Față ventrală a pedunculului cerebral este încrucișată în vecinătatea punții de către arterele cerebrală posterioară și cerebeloasă superioară, iar la intrarea in emisfera cerebeloasă de către tractul optic, care se îndreaptă spre corpul geniculat lateral. Pe fața laterală este încrucișat de nervul trohlear. Fața posterioară a mezencefalului este formată de tectul mezencefalic pe care se văd de o parte și de alta a liniei mediane câte două proeminențe: una cranială, coliculul superior, și alta
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
Nordul Africii. În România se întâlnește în toate zonele de cultură a mazării. Descriere. Adultul are corpul de 3,5 - 5,0 mm lungime, de culoare cenușie-brunie sau neagră. Rostrul este scurt și gros, lipsit de carena mediană. Antenele sunt geniculate și măciucate. Pronotul este mai lat decât lung, prevăzut cu o punctuație deasă. Elitrele sunt cenușii sau cafenii, cu dungi longitudinale paralele mai deschise și mai închise (fig. 47 a). Larva este de tip curculionid, are 5 - 6 mm lungime
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
ganglionul oftalmic și, de aici, la mușchii ciliari și irieni. Datorită acțiunii sale iridoconstrictoare, este denumit și nucleul pupilar, cu rol de centru al reflexului fotomotor. Calea aferentă a acestui reflex este reprezentată de retină, nervul optic, bandeleta optică, corpul geniculat lateral, regiunea pretectală și formația reticulată pedunculară, iar calea eferentă, de nervul oculomotor comun, ganglionul oftalmic și nervii ciliari. În protuberanță (puntea Varoli), își au sediul atât nucleii salivar superior și lacrimo-muconazal, cât și nucleul vegetativ al trigemenului. Nucleul salivar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sunt cunoscute sub numele de teorie unicistă și pluralistă. Teoria unicistă, emisă de Koelliker și acceptată de majoritatea autorilor, susține că fibrele vegetative aferente aparțin celulei senzitive în T din ganglionii spinali și formațiunile ganglionare ale unor nervi cranieni (jugular, geniculat, nodos etc.). În cazul celulelor cu sediul ganglionar spinal, terminațiile dendritice străbat fără întrerupere sinaptică plexurile și ganglionii simpatici laterovertebrali, pentru a ajunge la rădăcinile posterioare și ganglionii spinali corespunzători pe calea ramurilor comunicante albe. Prelungirea axonală a acestui mic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
unui axon stabilește contact cu alt axon, se structurează o sinapsă axo-axonală. Aceasta este o sinapsă chimică și a fost descrisă de Gray (1962) în măduva spinării la mamifere, iar recent în sistemul nervos al numeroaselor vertebrate, la nivelul nucleului geniculat, în nucleii talamici, în substanța gelatinoasă, în nucleul trigemenului. Sinapsele axo-axonale sunt implicate în fenomenul de inhibiție presinaptică, întrucât acțiunea lor tinde să reducă din cantitatea neurotransmițătorului eliberat de axonul terminal postsinaptic. Uneori, sinapsele axo-axonale sunt aranjate seriat, astfel că
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
care se desprind, sinapsele dendro-dendritice reprezintă o formă de neurotransmisie originală, în comparație cu transmisia axo-dendritică sau axo-somatică clasică. Au mai fost descrise sinapse somato-dendritice și somato-somatice (Famiglietti, 1970; Wong, 1970) la unele amfibii și la mamifere, în ganglionul simpatic, în nucleul geniculat lateral, în glanda pineală. În ambele tipuri de sinapse, elementul presinaptic este reprezentat de corpul neuronal (pericarion). Un alt tip de sinapsă este sinapsa în panglică (ribbon synapse), întâlnită la nivelul retinei, unde procesul axonal al unei celule stabilește contact
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
schimburi ionice membranare generatoare de potențiale de acțiune graduale de tip depolarizant sau hiperpolarizant (Aghajanian, 1987). Acțiunile sinaptice ale serotoninei. În general, serotonina exercită efecte postsinaptice inhibitorii asupra releelor neuronale senzoriale (de exemplu: cornul posterior al măduvei spinării sau nucleul geniculat lateral din talamus) și activatoare (facilitatorii) la nivelul neuronilor motori. La rândul său, inhibiția serotoninergică are la bază hiperpolarizarea membranară indusă de creșterea conductanței la potasiu, iar acțiunea facilitatoare a acesteia este consecința depolarizării produse de scăderea conductanței potasice. Astfel
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la stațiile organo-vegetative centrale. Căile sensibilității inconștiente viscerale nu pot fi diferențiate anatomic de acelea ale sensibilității somatice. Fibrele vegetative aferente aparțin fie celulei senzitive în „T” din ganglionii spinali, fie formațiunilor ganglionare ale unor nervi cranieni (ganglionii: jugular, nodos, geniculat etc.). În primul caz, terminațiile dendritice străbat fără întrerupere sinaptică plexurile și ganglionii simpatici latero-vertebrali, pentru a ajunge la rădăcinile posterioare, și ganglionii spinali corespunzători pe calea ramurilor comunicante albe. Prelungirea axonală a acestui prim neuron senzitiv intră prin rădăcina
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cenușii și trec fie în nervii micști, fie pătrund în glandă odată cu arterele; • glandele submaxilară și sublinguală: a) fibrele parasimpatice, ce pornesc din nucleul salivar superior situat în protuberantă, urmează apoi calea nervului intermediar Wriesberg, trec fără întrerupere prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până la nervul coarda timpanului, care, în apropierea cavității bucale, se unește cu nervul lingual. Fibrele părăsesc nervul lingual în planșeul bucal și fac sinapsa în mai mulți ganglioni mici, situați în hilul glandei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
alcătuite întotdeauna din 11 articole, dintre care ultimele 3-4 sunt îngroșate, mai rar antenele au o măciucă formată din 2 articole sau articolele pot fi treptat îngroșate spre vârf. La Scydmaenus și Mastax vârful scapului este concav, iar antenele sunt geniculate. La speciile din genul Scydmaenus scapul este ușor alungit, dar la Leptomastax și Ablepton el este puternic alungit în formă de mâner, iar primele 2 articole antenale sunt uniform îngroșate. Labrumul transvers, bine vizibil. Mandibulele mici, cu porțiunea bazală lățită
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
dimensiuni reduse. Antenele se inseră pe marginea anterioară a capului între ochi. Scapul puternic știrbit, aproximativ la fel de lung cât următoarele 2 articole luate împreună. Distanța dintre antene măsoară aproximativ 1/3 din lățimea capului. La unele specii antenele sunt ușor geniculate. Ultimele 3 articole antenale măciucate. Labrumul transvers, cu marginile laterale rotunjite, marginea sa anterioară este adesea concavă. Mandibulele puternic arcuite, ascuțite, marginea lor internă prezintă 2 zimțișori mici dispuși antemedian. Baza mandibulelor rotunjită și lățită spre interior, prevăzută cu peri
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
o punctuație fină și rară și cu o pubescență fină, relativ deasă. Jumătatea antemediană a femurelor puternic îngroșată. Specie montană întâlnită în Europa Centrală, Italia și Balcani. În păduri sub frunzar și mușchi. l=2,0 mm. ♂ Măciuca antenelor ușor geniculată (îndoită sub forma unui unghi) între articolele 8 și 9. Al 8-lea articol antenal de aproximativ 2 ori mai lung decât lat, cu marginea exterioară convexă și cea interioară turtită și concavă. Articolul 9 are jumătate din lungimea articolului
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
calea eferentă. Receptorii din cavitatea bucală sunt reprezentați de mugurii gustativi, receptori termici și dureroși. Calea aferentă: excitațiile de la mugurii gustativi din cele 2/3 anterioare ale limbii sunt culese de nervul coarda timpanului care are corpul neuronal în ganglionul geniculat. Impulsurile sunt transmise mai departe spre centrul salivator superior din punte pe calea nervului intermediar Wrisberg. Excitațiile de la mugurii gustativi din 1/3 posterioară a limbii se transmit pe calea nervului glosofaringian la nucleul salivator inferior din bulb. Sensibilitatea nespecifică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
fac sinapsă cu fibrele postganglionare. Acestea urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru glandele sublinguală și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul coarda timpanului care, în apropiere de cavitatea bucală se unește cu nervul lingual. De aici, se distribuie la nivelul glandei submaxilare și sublinguale. Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
reticular activator ascendent al trunchiului cerebral (creierul "negânditor"). Aceste impulsuri scot din engramele memoriei ale hippocampusului imagini vizuale disparate care, asociate, creează ciudățenia visului. Acest fenomen, din punct de vedere electroencefalografic, se caracterizează prin apariția undelor ascuțite în zonele pontine, geniculate și occipitale, numite "ponto-geniculo-occipitale" (PGO). Schopenhauer (vezi Cap. II, nota 23 și Cap. III, nota 18) a intuit acest adevăr în fraza: "Nebunia este un vis lung, visul este o nebunie scurtă". Fraza lui Schopenhauer este redată pe fondul celebrului
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
linii longitudinale, dintre care cele interioare sunt mai scurte. După șanțul median al pronotului se află 5 gropițe adâncite, dintre care 2 sunt mai apropiate de baza pronotului. l=1 1,3 mm. SUPRAFAMILIA HISTEROIDEA Reprezentanții acestei familii au antenele geniculate, cu articolul bazal alungit sau puternic îngroșat, iar articolele terminale formează o măciucă butonată. Ultimele 2 tergite abdominale (pigidiul și propigidiul) nu sunt acoperite de elitre, acestea din urmă fiind de cele mai multe ori trunchiate posterior. În mod excepțional abdomenul poate
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
dorsală adesea lucioasă. Capul este prognat, bine vizibil. Mandibulele sunt bine dezvoltate, marginea lor internă adesea zimțată. Palpii maxilari alcătuiți din 4 articole, iar cei labiali din 3 articole. Ochii dispuși pe marginile laterale ale capului nu sunt proeminenți. Antenele geniculate, formate din 10-11 articole prevăzute cu o măciucă compactă, bine diferențiată, alcătuită din 3-4 articole. Labrumul este scurt și transvers. Pronotul strâns unit cu baza elitrelor. Marginea anterioară a pronotului concavă, puternic arcuită, iar marginile lui laterale adesea cu 1
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
calea eferentă. Receptorii din cavitatea bucală sunt reprezentați de mugurii gustativi, receptori termici și dureroși. Calea aferentă: excitațiile de la mugurii gustativi din cele 2/3 anterioare ale limbii sunt culese de nervul coarda timpanului care are corpul neuronal în ganglionul geniculat. Impulsurile sunt transmise mai departe spre centrul salivator superior din punte pe calea nervului intermediar Wrisberg. Excitațiile de la mugurii gustativi din 1/3 posterioară a limbii se transmit pe calea nervului glosofaringian la nucleul salivator inferior din bulb. Sensibilitatea nespecifică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]