770 matches
-
ceva anume, fie și insesizabil, dar care există, totuși. Dacă în jocul nostru omenesc sonora păpușă soare ne îngăduie să tragem de urechi și mustăți minunatul astru, ciupindu-l cu mâinile unor bieți muritori, declinându-l prin diverse dative și genitive, lucru cu care adevăratul soare n-ar fi nicicând de acord, apoi aceleași cârpițe ale cuvintelor nu ne oferă totuși păpușile soarelui. Cu toate astea, este vorba de unele și aceleași trențe care semnifică ceva. Însă dat fiind că, în
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
28), "concepția psiholingvistică a Tatianei Slama Cazacu" ( p. 29), dar "the conceptualisation of Slama Cazacu" ( p. 235). S-ar părea că în conservarea prenumelui, în ciuda constrîngerilor de cod științific, joacă un rol important și flexiunea românească: folosirea numelui la cazul genitiv are nevoie de o formă cu terminație feminină. Nu flexiunea este totuși elementul determinant: prenumele e preferat și în situația în care forma sa nu aduce avantaje flexionare: vorbim de "cartea lui Carmen Dumitrescu", nu de "cartea lui Dumitrescu". Din
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]
-
judecând după semnături și după caseta tehnică, în ambele cazuri este vorba de două persoane diferite) nu știu sau știu foarte prost latinește! Amintindu-și, probabil, că în anumite cazuri substantivele latinești de declinarea întâi se sfârșesc în -ae (la genitiv, dativ singular și la nominativ plural), autoarele au presupus că și laude din expresia latinească al cărui înțeles este "cu mare laudă, cu deosebită apreciere" ar trebui scris astfel. Numai că laude este forma de ablativ singular a unui substantiv
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
plural), autoarele au presupus că și laude din expresia latinească al cărui înțeles este "cu mare laudă, cu deosebită apreciere" ar trebui scris astfel. Numai că laude este forma de ablativ singular a unui substantiv de declinarea a treia, laus (genitiv laudis) și acesta nu are nici o formă scrisă cu -ae. Cum nu tot ce zboară se mănâncă, nici toate cuvintele latinești nu se scriu cu diftongul -ae. O asemenea greșeală mi se pare, pe de o parte, stânjenitoare pentru o
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
par să acționeze mai mult simțul individual al limbii și principiul eufoniei decît presiunea unor prescripții. Un caz semnificativ, care ne poate permite să verificăm tradițiile normative și eventualele lor efecte actuale, este cel al succesiunii mai multor substantive în genitiv - necoordonate, ierarhizate prin relația specifică pe care fiecare substantiv determinant o realizează cu cel precedent: "consecințele deciziei președinților comisiei". Construcția este puțin probabilă în limba populară, dar constituie o adevărată tentație în stilul nominal al limbii culte (în limbajul științific
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
foarte multe date: în primul rînd, de o analiză exhaustivă a modului în care construcția în cauză a fost prezentată, de-a lungul timpului, în gramaticile și în manualele școlare românești. În momentul de față, evaluarea normativă a înlănțuirii de genitive este cuprinsă pe scurt și în aspectele sale esențiale în Gramatica pentru toți a Mioarei Avram: Se recomandă evitarea mai multor genitive la rînd, îndeosebi a celor cu structură formală asemănătoare. Construcții ca grădina vecinului colegului fiului meu sînt inestetice
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
lungul timpului, în gramaticile și în manualele școlare românești. În momentul de față, evaluarea normativă a înlănțuirii de genitive este cuprinsă pe scurt și în aspectele sale esențiale în Gramatica pentru toți a Mioarei Avram: Se recomandă evitarea mai multor genitive la rînd, îndeosebi a celor cu structură formală asemănătoare. Construcții ca grădina vecinului colegului fiului meu sînt inestetice (neeufonice), iar uneori și echivoce prin dificultatea de a se urmări lanțul de relații" (1997, p. 65-66). În primele gramatici românești, destul de
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
apare totuși la Timotei Cipariu, în Gramateca limbei române. Partea II. Sintetică, București, 1877: în care găsim atît descrierea strict structurală a posibilităților gramaticale cît și opțiunea culturală a utilizării lor limitate. Dintr-un punct de vedere formal, determinarea prin genitiv e recurentă și potențial infinită: "cuvintele dependenti de alt cuvînt sînt dependențele lui, și într-o propusețiune complesă pot să fie cît de multe, încît și cuvintele dependenti pot să-și aibă mai încolo dependențele sale, pr. «cartea nașterei lui
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
pentru monotonia formelor repețite fără întrerupere. De aceea și concatenarea genitivilor este a se restrînge pre cît se poate mai mult" (p. 325). În "limba de lemn" a discursului public românesc din anii 1950-1989, stilul nominal domina, succesiunea greoaie de genitive fiind deci destul de frecventă. În stilul jurnalistic actual formulele administrative joacă un rol secundar, apărînd în unele subvariante stilistice, în care putem așadar găsi și exemple de formule excesive ale succesiunii de genitive. În genere, atrag atenția lanțurile cuprinzînd cel
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
1950-1989, stilul nominal domina, succesiunea greoaie de genitive fiind deci destul de frecventă. În stilul jurnalistic actual formulele administrative joacă un rol secundar, apărînd în unele subvariante stilistice, în care putem așadar găsi și exemple de formule excesive ale succesiunii de genitive. În genere, atrag atenția lanțurile cuprinzînd cel puțin trei genitive, dintre care fiecare e atributul termenului precedent: "o reflectare a efectului prezenței agenților" (Evenimentul zilei = EZ 1079, 1996, 4); exemplul următor aparține unui text clar parodic, așa cum o indică nu
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
destul de frecventă. În stilul jurnalistic actual formulele administrative joacă un rol secundar, apărînd în unele subvariante stilistice, în care putem așadar găsi și exemple de formule excesive ale succesiunii de genitive. În genere, atrag atenția lanțurile cuprinzînd cel puțin trei genitive, dintre care fiecare e atributul termenului precedent: "o reflectare a efectului prezenței agenților" (Evenimentul zilei = EZ 1079, 1996, 4); exemplul următor aparține unui text clar parodic, așa cum o indică nu numai numărul determinărilor, ci și redundanța lor semantică: "Relansarea accelerării
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
1996, 4); exemplul următor aparține unui text clar parodic, așa cum o indică nu numai numărul determinărilor, ci și redundanța lor semantică: "Relansarea accelerării intensificării procesului de iuțire mai rapidă a luptei anticorupție" (Academia Cațavencu 20, 1999, 8). Succesiunea a două genitive e frecventă și normală; apariția a mai mult de trei e însă foarte rară. Secvența de patru substantive în genitiv se poate datora integrării sintactice a unui titlu care conținea deja două genitive: "amînarea adoptării Legii accelerării privatizării" (România liberă
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
semantică: "Relansarea accelerării intensificării procesului de iuțire mai rapidă a luptei anticorupție" (Academia Cațavencu 20, 1999, 8). Succesiunea a două genitive e frecventă și normală; apariția a mai mult de trei e însă foarte rară. Secvența de patru substantive în genitiv se poate datora integrării sintactice a unui titlu care conținea deja două genitive: "amînarea adoptării Legii accelerării privatizării" (România liberă 1431, 1994, 3). În determinarea gradelor de acceptare a construcțiilor intră factorii evocați în recomandările lui T. Cipariu sau ale
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
Cațavencu 20, 1999, 8). Succesiunea a două genitive e frecventă și normală; apariția a mai mult de trei e însă foarte rară. Secvența de patru substantive în genitiv se poate datora integrării sintactice a unui titlu care conținea deja două genitive: "amînarea adoptării Legii accelerării privatizării" (România liberă 1431, 1994, 3). În determinarea gradelor de acceptare a construcțiilor intră factorii evocați în recomandările lui T. Cipariu sau ale Mioarei Avram: dificultatea de a urmări relația semantică și mai ales monotonia repetării
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
să se concentreze asupra îndeplinirii obiectivelor programului" (EZ 2318, 2000, 11); "membrii delegației coordonatorilor proiectului UNICEF" (Adevărul 3861, 2002, 3). O terminație identică (același gen și număr, aceeași variantă combinatorie a morfemelor) face să devină supărătoare chiar succesiunea a două genitive - "prelungirea suspendării arestării" (Meridian 504, 1994, 16) - , cu atît mai mult secvențele mai ample care o cuprind: "un aspect relevant al ignorării primejdiei goanei" (EZ 1115, 1996, 4); "represalii împotriva firmei fiicei prefectului" (EZ 2313, 2000, 12); "în afara acestor elemente
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
săptămîna trecută, asupra utilizării pronumelor de politețe în româna actuală, ar trebui să examinăm și alte apariții din lista de forme destinate acestei funcții. Putem astfel observa că, în vreme ce dumneasa a ieșit practic din uz, celelalte pronumele compuse, formate cu genitivul pronumelui personal, se mențin destul de bine: în primul rînd dumnealui, care apare cu 1.690 de atestări în Internet, dar și dumneaei (476 de atestări) și dumnealor (662). E drept că unele apariții din rețeaua informatică nu reflectă situația din
"Dumnealui" și "domnia sa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15158_a_16483]
-
forma principală a intrat în desuetudine? Probabil că a funcționat în acest caz presiunea posesivelor: formele dumneasa - dumnealui - dumneaei substituie (asimetric) doar pronumele el - ea, în vreme ce formele dumisale - dumnealui - dumneaei intră în relație directă cu seria alcătuită din posesiv și genitive: său - lui - ei: persistența acestora și a posibilității stilistice a alegerii au menținut în uz și formele de politețe corespunzătoare (cartea sa/ a dumisale; cartea lui/ a dumnealui; cartea ei/ a dumneaei). Raportul actual (verificabil statistic) al seriei dumnealui, dumneaei
"Dumneasa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15175_a_16500]
-
ro); „se arată pe sine sieși” (geocities.com). Surpriza este de a descoperi în texte nu numai persistența formei sieși, ci și extinderea sa improprie, în construcții aberante. Mai multe exemple ilustrează folosirea dativului sieși după o prepoziție care cere genitivul (sau echivalentul său - posesivul): asupra. În locul unei construcții precum asupra sa (resimțită probabil ca marcînd insuficient valoarea reflexivă), ori a sintagmelor (mai greoaie?) asupra lui însuși / asupra ei înseși, apare incredibila secvență „asupra sieși”: „numai cine se concentrează asupra sieși
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
impusă în procesul relativ recent (din ultimele două secole) de normare a limbii române, în care pare să fi acționat în bună măsură criteriul estetic-eufonic. În 1863, B.P. Hasdeu publica, în Lumina, Iași, nr. 15 (Rapsodii gramaticale), câteva observații despre genitivul feminin articulat; el constata că în epocă apăreau destule oscilații grafice (femeii / femeei, babii / babei), chiar acolo unde regula ar fi putut fi formulată foarte clar: "cazul dativ-genitiv singurit nearticlat, către care se adauge Ń, e criteriul formării cazului dativ-genitiv
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
Carmen); cel mai greu numele în o (Calipso). Pentru numele Zoe, putem relua Scrisoarea pierdută, unde observăm că de obicei flexiunea se rezolvă prin recursul la altă formă a numelui - (coanii) Joițichii; Tipătescu folosește însă curent numele Zoe, inclusiv la genitiv, într-o formă normală pentru limba vorbită: "ești candidatul Zoii" (ÎI, 10). Flexiunea numelui Zoe a creat apoi anumite probleme criticilor care au scris despre Caragiale: fiecare s-a descurcat cum a putut, de la recursul la diminutiv (Zoiței, la C.
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
încă perceput că masculin, situat aproape de limita greșelii și a formelor inculte, " și un "ei care sună artificial și pedant. Că și în alte cazuri, îi mai rămîne o soluție isteața: să evite, prin dibăcia întorsăturilor de condei, folosirea la genitiv sau dativ a numelui feminin!
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
ro); "dă-le dracu' de cărți, las' că le băgăm pe toate într-un computer!" (Cotidianul 2002); Pleacă dracu'!" (educv.ro); Da' ieși dracu' afară, nu vezi că am închis?!?!" (educv.ro). O descriere detaliată ar merita și construcțiile cu genitivul, cu valoare de întărire a reacției afective (de respingere sau admirație): genitivul postpus (prostul dracului) - sau cel antepus, și mai expresiv, presupunînd elipsa unui verb copulativ: "ai dracu francezii ăștia, ne spune adevarul!" (fanclub.ro). Sau construcția, probabil contaminată, greu
Drăcovenii gramaticale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12832_a_14157]
-
într-un computer!" (Cotidianul 2002); Pleacă dracu'!" (educv.ro); Da' ieși dracu' afară, nu vezi că am închis?!?!" (educv.ro). O descriere detaliată ar merita și construcțiile cu genitivul, cu valoare de întărire a reacției afective (de respingere sau admirație): genitivul postpus (prostul dracului) - sau cel antepus, și mai expresiv, presupunînd elipsa unui verb copulativ: "ai dracu francezii ăștia, ne spune adevarul!" (fanclub.ro). Sau construcția, probabil contaminată, greu de interpretat sintactic, discutată de Alf Lombard în 1965 (tiparul "Arz-o
Drăcovenii gramaticale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12832_a_14157]
-
său de a indica funcția sintactică; dracului e însă adesea redus la dracu', pentru că esențială e valoarea sa pragmatic-afectivă, nu funcția sintactică a unui dativ - dă-l dracului = dă-l dracu' ; du-te dracului = du-te dracu' - sau a unui genitiv: "Jigodia dracului, și mă reped să-i trag una" (sfera.ev.ro); "Perversu' dracu'" (cinemagia.ro). Modificările recente din jargonul folosit în Internet marchează o nouă reducere a cuvîntului. Esențială este desigur ortografia străină: sînt folosite literele k și q
Drăcuieli by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12853_a_14178]
-
studiu, autoarea discută și modelul onomastic tradițional românesc - Ion al lui Gheorghe - în aceeași perspectivă a romanisticii: tiparul, diferit de cel al limbilor slave, existent în greacă, poate și în substratul dac, este explicat și prin modelul latin, în care genitivul era însă precedat de termenul de rudenie, filius. Sînt înregistrate și aspectele sociale și culturale ale sistemului tradițional - distinct în măsura în care numele-reper nu e neapărat al unuia dintre părinți sau al soțului, ci al "susținătorului economic", reprezentativ pentru casă, gospodărie. Din
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]