71 matches
-
Flaviu George Predescu: Metafora vieții-carte de Ștefan Vlăduțescu Faptul că prin volumul „Răsfoindu-mi adolescența”(București, Editura Shik, 2011), Flaviu George Predescu reușește ca într-un timbru nou să dea dea curs dificilei metafore genitivale de „carte a vieții” (carte-viață), reprezintă unul dintre indicatorii unei viitoare recognoscibile voci în lirica românească. Sub implicatura poetică principială se dezvoltă o tematică meditativă: neliniștile și interogațiile adolescenței, cristalizarea iubirii, despărțirea, timpul, casa pustie și necunoscutul. Cartea vieții capătă
FLAVIU GEORGE PREDESCU: Metafora vieţii-carte, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/flaviu-george-predescu-metafora-vietii-carte-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339588_a_340917]
-
scrie Stuttgart, nu„Stutgardt”, dar, geografia e grea, în plus, cum am mai spus, nimeni nu-i perfect!; - (aici, iarăși o paranteză amicală: « redactor șef a revistei „Agero” » se scrie corect redactor-șef „al” revistei..., nu „a” revistei, pentru că articolul genitival „a”, folosit de dumneavoastră, trebuie să se acorde în gen, număr și caz cu substantivul determinat, redactor-șef, care nu e în niciun caz de genul feminin, stimate domnule profesor! De unde se vede că nu numai geografia, ci și limba
„Confecţionez haine din pielea clientului…” by http://uzp.org.ro/confectionez-haine-din-pielea-clientului/ [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
Flaviu George Predescu: Metafora vieții-carte de Ștefan Vlăduțescu Faptul că prin volumul „Răsfoindu-mi adolescența”(București, Editura Shik, 2011), Flaviu George Predescu reușește ca într-un timbru nou să dea dea curs dificilei metafore genitivale de „carte a vieții” (carte-viață), reprezintă unul dintre indicatorii unei viitoare recognoscibile voci în lirica românească. Sub implicatura poetică principială se dezvoltă o tematică meditativă: neliniștile și interogațiile adolescenței, cristalizarea iubirii, despărțirea, timpul, casa pustie și necunoscutul. Cartea vieții capătă
FLAVIU GEORGE PREDESCU: Metafora vieţii-carte, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/flaviu-george-predescu-metafora-vietii-carte-de-stefan-vladutescu-cv-2/ [Corola-blog/BlogPost/339628_a_340957]
-
felurile propoziției, părțile de propoziție principale, secundare, propoziții regente și subordonate. 4.2. Părțile principale de propoziție: 4.2.1. Subiectul (actualizare) exprimat printr-un substantiv, adjectiv, pronume, numeral, simplu și dezvoltat, subînțeles; exprimat printr-un verb la infinitiv. Subiectul genitival. 4.2.2. Predicatul (actualizare), predicatul verbal și nominal, simplu și dezvoltat, acordul predicatului cu subiectul; Predicatul verbal și felurile acestuia. Predicatul nominal și alcătuirea lui, nume predicativ la nominativ și instrumental. Funcțiile verbului a fi. 4.3. Părțile secundare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
vraja 17, "prt m hrw". "Rw" este pluralul lui "r" 'hieroglifa gură'. "R" se poate referi la "a spune un lucru", cum ar fi o propoziție sau, în acest caz, un ritual de incantație. "Nw" este o variantă a adjectivului genitival a lui "n" ('de' sau 'la'). "Nw" este forma masculină la plural. "Prt" este o acțiune ne-derivată din verbul "prj" 'a se ridica'. Ea exprimă actul de ridicare sau de înviere. "M" este o prepoziție cu sensul 'în', ("în timpul
Cartea Morților () [Corola-website/Science/303503_a_304832]
-
se poate recunoaște ușor înlocuind pronumele cu substantivul din regenta al carui loc îl ține, la cazul pronumelui: - subiect: Am apreciat elevă 1/ care se pregătește temeinic.2/ - nume predicativ: Nu știam 1/ care este rezultatul concursului.2/ -atribut pronominal genitival:El s-a așezat lângă o fântână 1/ a cărei apă se scurgea. 2/ - complement direct: Zmeul acesta este mai puternic decât frații lui 1/ pe care i-a lovit.2/ - complement indirect (în acuzativ): Am citit cartea 1/ despre
Adverb relativ () [Corola-website/Science/335613_a_336942]
-
vocala zero pentru apocopat și /an/ pentru modul energic. Imperativul preia terminațiile apocopatului, dar fără prefixe. Pasivul este marcat prin schimbarea [[vocală|vocalelor]] în interiorul [[verb]]ului: "šariba" (a bea) - "šuriba" (a fost băut). [[Substantiv]]ele din araba literară au Construcția genitivală se folosește pentru a determina un substantiv printr-o relație genitivală: "baytu-l-ğăr" „casa vecinului" ("bayt" „casă";"ğăr" „vecin"). Substantivele articulate primesc articolul proclitic /al-/, din care atât /a/ cât și /l/ pot fi asimilate de sunetele din apropiere. Substantivele nedeterminate
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
terminațiile apocopatului, dar fără prefixe. Pasivul este marcat prin schimbarea [[vocală|vocalelor]] în interiorul [[verb]]ului: "šariba" (a bea) - "šuriba" (a fost băut). [[Substantiv]]ele din araba literară au Construcția genitivală se folosește pentru a determina un substantiv printr-o relație genitivală: "baytu-l-ğăr" „casa vecinului" ("bayt" „casă";"ğăr" „vecin"). Substantivele articulate primesc articolul proclitic /al-/, din care atât /a/ cât și /l/ pot fi asimilate de sunetele din apropiere. Substantivele nedeterminate sunt marcate în general prin sufixul /-n/, care se numește "tanwīn
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
interogativ cine: N. Cine a venit? (subiect) Cine ești tu? (nume predicativ) Ac. Pe cine ai lăsat acolo? (complement direct) Cu cine discutai? (complement indirect) D. Cui i-ai comunicat vestea? (complement indirect) G. Al cui băiat ești tu? (atribut genitival) Al cui este băiatul acesta? (nume predicativ) Când însoțesc un substantiv și-l determina, pronumele interogative își schimbă valoarea gramaticala, devin adjective pronominale interogative, se acordă cu substantivul în gen, număr și caz și au funcție sintactica de atribut adjectival
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
adjectivul interogativ a devenit adjectiv interogativ - relativ. „Dumneavoastră, cinstiți oaspeți, se vede că pașteți bobocii, de nu va pricepeți al cui fapt este acesta? - Cine nu știe?” al cui = pronume interogativ - relativ, numărul singular, cazul genitiv, precedat de articolul posesiv genitival „al”, funcția sintactica de atribut pronominal genitival, cu rol de conjuncție în frază; cine = pronume interogativ - relativ, numărul singular, cazul nominativ, funcția sintactica de subiect. „Auzi tu, mama, cate-mi spune? Si-alearga-n sat să mai adune Și câte porecliri pe-
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
Dumneavoastră, cinstiți oaspeți, se vede că pașteți bobocii, de nu va pricepeți al cui fapt este acesta? - Cine nu știe?” al cui = pronume interogativ - relativ, numărul singular, cazul genitiv, precedat de articolul posesiv genitival „al”, funcția sintactica de atribut pronominal genitival, cu rol de conjuncție în frază; cine = pronume interogativ - relativ, numărul singular, cazul nominativ, funcția sintactica de subiect. „Auzi tu, mama, cate-mi spune? Si-alearga-n sat să mai adune Și câte porecliri pe-ascuns Îmi pune?” câte = pronume interogativ - relativ
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
Cluj-Napoca, 1978. [52] GRÜN, ERIKA, Curs de limbă română. Pentru anul 2. Facultatea de mecanică agricolă, Timișoara, [f.e.], 1978, 135 p. multigr. (Institutul politehnic “Traian Vuia” Timișoara. Catedra de limbi străine). [53] HORNEȚ, NEONILA, Unele observații cu privire la folosirea articolului genitival de către studenții străini, CRIP, 61-63. [54] HOSSU SIDONIA, Exerciții cu caracter creator în predarea cunoștințelor de limba română la clasa a II a, în Caiet de îndrumare metodică pentru limba română (ciclu primar și gimnazial), Cluj Napoca, 1978, p. 102-105. I.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pot primi, la rândul lor, determinări, formând alte grupuri sintactice, care, în funcție de centrul lor, pot fi adjectivale (GA), prepoziționale (GPrep) sau, în unele limbi, postpoziționale, al căror substantiv poate fi dezvoltat într-un GN (garajul din curtea mare), sau substantivale genitivale (garajul vecinului meu bătrân). Substantivul regent poate fi centru al mai multor GN, în funcție de segmentările folosite pentru analiză, adică de determinanții luați în considerare, stabiliți pe baza relațiilor binare dintre aceștia și regent : GN = (GA +) S (+ GPrep). În grupul nominal
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
adesea însă, GPrep este nume predicativ sau complement în grupul verbal: garajul este în curte; garajul se vede din curte; garajul a fost construit de către vecin). Determinanții care, așadar, pot fi dezvoltați și ei în grupuri sintactice determinante (adjectivale, substantivale genitivale sau prepoziționale) poartă, la diverși autori, denumiri variate, fiind diferențiați, de pildă, în determinative și în modificatori (în rândul cărora unii includ și articolul), ori în elemente atributive de calificare, de identificare etc. Structura unui GN poate fi: S + A
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
omise unul sau chiar mai multe elemente de legătură ale unui grup sintactic complet (rom. câine-lup, mazăre-siloz, Ocna-Mureș, Șiclodul-Coastă, tren-fulger, fr. chien-loup, porte-parole); în astfel de compuse eliptice "se poate subînțelege un raport de subordonare atributivă de tip prepozițional sau genitival" (FCLR I, p. 39) sau un raport de coordonare (tace-face), dar ele nu pot fi atribuite condensării lexico-semantice, deoarece elementele lexicale omise nu sunt cuvinte noționale al căror sens să fi fost asimilat în cele menținute, ci unelte sau mărci
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în patru clase: a. - simple; substantive primare constituite dintr-un singur termen, cu un singur morfem-rădăcină; reprezintă majoritatea substantivelor: alean, dor, înțelepciune, răsărit, unt, Daniel, Milano, Dunărea etc. b. - sintagmatice: sintagme constituite din termeni substantivali sau nesubstantivali precedați de „articolul” genitival al sau de „articolul” demonstrativ cel, care funcționează ca instrumente de substantivare: „Toți ai casei erau neliniștiți.”, „Cei cu toporul dau jos brazii din pădure și-i duc la apa Bistriței. Cei mai vrednici întemeiază stâni în munte.” (Sadoveanu, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de număr la nivelul primului constituent: drum de fier/drumuri de fier sau la nivelul ambilor constituenți nominali: cale ferată/căi ferate. Opoziția de număr a substantivelor sintagmaticetc "Opozi]ia de num\r a substantivelor sintagmatice" Substantivele formate prin articol genitival sunt defective de singular: ai casei. Substantivele formate prin articol demonstrativ exprimă opoziția de număr prin variația articolului: cel de pe comoară - cei de pe comoară. Opoziția de număr a locuțiunilor substantivaletc "Opozi]ia de num\r a locu]iunilor substantivale" Cele mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
neutre pot fi considerate chiar invariabile. Identitatea specifică a cazurilor este marcată, în planul expresiei, prin convergența mai multor mijloace, unele directe: 1) dezinențe, 2) prepoziții-morfem, 3) articolul, 4) intonația, 5) topica, altele indirecte: 6) prepoziția, 7) interjecția, 8) articolul genitival. 1. Dezinențe. Prin dezinențe se disting numai trei forme cazuale: nominativ-acuzativ, genitiv-dativ și vocativ, la nivelul întregii clase a substantivului. Separat, însă, niciuna dintre clasele omogene de substantive constituite în funcție de gen nu prezintă trei forme cazuale. Clasa substantivelor masculine cunoaște
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
formele omonime de genitiv-dativ singular - nominativ-acuzativ-genitiv-dativ plural: studente-i vs studente-le, studente-lor. Articolul posesiv-genitival, morfem cu formă variabilă după gen și număr: a, al, ai, ale, semnalează sau marchează situarea substantivului în genitiv, prin prezența sa în sintagme nominale genitivale: „Reia-mi al nemuririi nimb/ Și focul din privire.” (M.Eminescu, I, p.177), „Cerul stelele-și arată,/Solii dulci ai dulcii liniști.” (M. Eminescu, I, p. 103) Morfemul al marchează numai sensul de ‘genitiv’, când substantivul regent este lipsit
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
drumului de fier sau la nivelul ambilor constituenți nominali (dacă al doilea termen este un substantiv sau adjectiv feminin): nominativ-acuzativ: calea ferată genitiv-dativ: căii ferate Opoziția cazuală a substantivelor sintagmaticetc "Opozi]ia cazual\ a substantivelor sintagmatice" Substantivele formate prin articol genitival sau demonstrativ realizează opoziția de caz la nivelul articolului: nominativ-acuzativ: ai mei, cel de pe comoară genitiv-dativ: alor mei, celui de pe comoară Opoziția de caz a locuțiunilor substantivaletc "Opozi]ia de caz a locu]iunilor substantivale" Locuțiunile substantivale variabile realizează opoziția
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
socială etc.) în care sunt înscrise „obiectele” interpretate lingvistic prin cei doi constituenți ai sintagmei nominale: substantivul (pronumele) regent - substantivul (pronumele) determinant; ideea de posesie este conținutul semantico-gramatical (sau un component de bază al acestui conținut semantic) al relației sintactice genitivale, indiferent de conținutul semantic-lexical al termenilor intrați în relație: cartea profesorului/cartea lui/pădurea țăranilor etc. Ideea de posesie reprezintă, în același timp, și conținutul semantic definitoriu al pronumelui posesiv, indiferent de cazul acestuia. Într-o frază precum: „Ia-ți
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vieți-mi/ Nu știam că-i tot aceea/De te razimi de o umbră/ Sau de crezi ce-a zis femeia.” (M. Eminescu, I, p. 113), pronume care, în aceste sintagme, exprimă ideea de posesie cu originea într-un raport genitival. Sensul de posesie este imanent genitivului adnominal, în construcții neprepoziționale. Marcând relații sintactice diverse, prepozițiile vor determina dezvoltarea altor sensuri, cu originea în aceste alte relații sintactice și în unele prepoziții, mai concrete, semantic: „S-au plantat în jurul blocului tei
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu originea în aceste alte relații sintactice și în unele prepoziții, mai concrete, semantic: „S-au plantat în jurul blocului tei.” - exprimă „dimensiunea spațială”, „A început să plângă înaintea primirii veștii.” - exprimă timpul ș.a.m.d. Prepozițiile (locuțiunile prepoziționale) cu recțiune genitivală impun tuturor termenilor intrați ca determinanți în relația sintactică pe care o desfășoară să se situeze în cazul genitiv: asupra casei, asupra Mariei, asupra acestuia, asupra căruia (cărora), asupra amândurora etc. Se înscriu în aceeași sferă de acțiune a recțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în fața mea - fața mea. Anularea omonimiei se realizează la nivel sintactic: sunt pronume posesive termenii înscriși în relație directă cu substantive: cartea mea; termenii sunt pronume personale când relația cu regentul (nominal sau verbal) se realizează prin intermediul prepozițiilor cu recțiune genitivală: în fața mea, împotriva mea etc. În baza acestor două principii: valabilitatea generală a recțiunii prepoziționale și constanta planului semantic lexical sau lexico-gramatical, trebuie considerate tot în cazul genitiv și formele neaccentuate definite ca dativ posesiv: „În juru-mi ceața crește rânduri-rânduri
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
singular-plural: i-am văzut (pe ei - acuzativ)/i-am spus (lui, ei - dativ)/ne-au chemat (pe noi - acuzativ)/ne-au oferit (nouă - dativ). Omonimia genitiv-dativ a pronumelui de persoana a III-a, forme accentuate, se anulează și prin „articolul genitival”, morfem al genitivului, întrebuințat în anumite condiții sintactice: „I-am dat-o lui (ei) șD.ț/„Am luat cartea aceasta a lui șG.ț. Observații: Prepozițiile dativului se construiesc numai cu forme accentuate ale pronumelui. Pronumele dânsul, dânsa realizează opoziția
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]