60 matches
-
roade-mă încet la rădăcină... Topește-mă și scrie-mă în rânduri, Mă smulge din cerneala de lumină. Adună-mă-n căușul tău de vise Și-nnoadă depărtarea deșirată, Altoi să-mi fii tulpinii neatinse, Să înfrunzești cu mine deodată... Genunche-mă-n altarul tău de doruri Și ruga mea auzi-o dintre șoapte, Mai strigă-mă, împrăștiind ecouri, Nu mă uita iar singură-n departe !! Ne prindă zorii, renăscuți din pulberi De stele, măcinate nouă-n liniști... Dar iar sunt
NELINIŞTI de MARTA POLIXENIA URSULEANU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/marta_polixenia_ursuleanu_1457137451.html [Corola-blog/BlogPost/378059_a_379388]
-
până la două sau trei kilograme așteaptă să fie folosite lângă piciorul drept. În stânga, sau între picioare se află uneori câte un castron în care sunt aruncați pur și simplu bancnotele. Alții nu au nici măcar așa ceva, iar banii sunt protejați sub genunche. Pe alei,o lume pestriță: femei îmbrăcate în rochii ce le ajung la glezne și bluze colorate, femei în sari, femei musulmane în veșmintele lor negre din care se văd doar ochii, bărbați, în număr mai mic, doar câte unul
LACRIMA DIN OCEAN ( JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 4 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_helene_pflitsch_1359475178_9wi36.html [Corola-blog/BlogPost/348894_a_350223]
-
sau o îndepărtează, după cum, al nu știu câtelea simț i-a arătat că trebuie să facă, ca să ajungă la cantitatea dorită. În timp ce întind produsele cântărite și încasează banii cărora le aruncă o privire fugară, îi aruncă în castron sau sub genunche, adaugă o altă greutate, pentru că pe celălalt taler a apărut altceva. Într-o clipă se întâmplă atâtea lucruri încât privirea mea nu poate percepe toate mișcările, vede doar rezultatul. Din când în când au o clipă de respiro și atunci
LACRIMA DIN OCEAN ( JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 4 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_helene_pflitsch_1359475178_9wi36.html [Corola-blog/BlogPost/348894_a_350223]
-
misei? Sunt mai aprigi, sunt din africi, asii, tundre, unde-s, unde? Sunt războinici, sunt mai pașnici, focului și codrului, Farmecele jocului, lupul tace, gândul umblă Ca un hoț prin grâu și umbră, Stăncile cărunte-n munte Se apleacă din genunche. Nu-nvățăm, murim încet, Pururi tineri în nucet, Pururi tineri în câmpie, Lie, Lie, ciocârlie, Cresc copiii-n ploaia deasa, Eu în stele, tu mireasă. BORIS MARIAN
LUPUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Lupul_boris_mehr_1353560710.html [Corola-blog/BlogPost/351328_a_352657]
-
oarecum alunecoasă. Îi era puțină teamă, ca nu cumva să alunece și să cadă. Dar inevitabilul s-a produs: lipsit de adrenalină și de extrogen, călcând pe o pată unsuroasă, a alunecat și a căzut lovindu-se rău la un genunche. "Doamne - a exclamat el - cum nu-i aci soția mea sau vreun copil de al meu să mă ajute să mă ridic și să-mi car spre casă sacoșele astea care mi-se par din ce în ce mai grele." Nu termină de rostit
IN AJUN DE SARBATORI de IONEL CADAR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_ajun_de_sarbatori.html [Corola-blog/BlogPost/341410_a_342739]
-
bun, după care intră în casă, își îmbrătișează oaspeții, apoi cântă impreună "O ce veste minunată". Ion era fericit cum n-a mai fost demult. Se simțea mai tânăr, mai vioi. Nu-l mai durea nimic și de rana de la genunche deja uitase. Și de data aceasta, simții că mâna celui Atotputernic era deasupra sa. A fost cea mai mare minune pe care ia fost dat să o trăiască. Era umil, nici vorbă de mândrie, dar în sinea lui își spunea
IN AJUN DE SARBATORI de IONEL CADAR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_ajun_de_sarbatori.html [Corola-blog/BlogPost/341410_a_342739]
-
când am potcovit întâi iapa, m-am dus pe la Unchiu să mai stăm de povești. Tușa era la oi, la țară. Era final de noiembrie, seara. L-am aflat pe Unchi cocăind în pat, cu un picior întins și un genunche ridicat, cu mâța cocăind pe genunchiul lui. Soba de bucătărie duduia. Cum îmi era obiceiul, mi-am tăiat în grabă niște cartofi, să-i coc fălii, direct pe plită. Între timp, i-am povestit cum a mers potcovitul. N-am
„- Asta-i iapă calumea! A metale... vai ș-amar...” Lecția pe care mi-a administrat-o Unchiu Niculaie by https://republica.ro/z-asta-i-iapa-calumea-a-metale-vai-s-amar-lectia-pe-care-mi-a-administrat-o-unchiu-niculaie [Corola-blog/BlogPost/338928_a_340257]
-
-l ierte de păcat. Ba se mai ruga sărmanul O putere să primească Ca pe toți încornorații Aspru să îi pedepsească. Sfântul Petru, de la Poarta Raiului aude ruga Și la Dumnezeu îndată Cum putu și dete fuga. Și, dând în genunche, zise. - Doamne, rogu-te smerit, Iartă-l de-ale lui păcate, Că el mult a pătimit. Domnul Sfânt ridică mâna Și c-un semn dumnezeiesc Ridică pe acel schimnic Lângă Tronul Lui Ceresc, Care, cum ajunse-acolo, Sta cu fața
POVESTE DE SÂNTILIE 2 (URMARE) de LEONID IACOB în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poveste_de_santilie_2_urmare_leonid_iacob_1374778072.html [Corola-blog/BlogPost/340522_a_341851]
-
oarecum alunecoasă. Îi era puțină teamă, ca nu cumva să alunece și să cadă. Dar inevitabilul s-a produs: lipsit de adrenalină și de extrogen, călcând pe o pată unsuroasă, a alunecat și a căzut lovindu-se rău la un genunche. "Doamne - a exclamat el - cum nu-i aci soția mea sau vreun copil de al meu să mă ajute să mă ridic și să-mi car spre casă sacoșele astea care mi-se par din ce în ce mai grele." Nu termină de rostit
IN AJUN DE SĂRBĂTORI de IONEL CADAR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/In_ajun_de_sarbatori_ionel_cadar_1333541326.html [Corola-blog/BlogPost/358868_a_360197]
-
casă, își îmbrătișează oaspeții,ciocnesc câte un păhărel de pălincă și își dau întâlnire la "Inviere". Ion era fericit cum n-a mai fost demult. Se simțea mai tânăr, mai vioi. Nu-l mai durea nimic și de rana de la genunche deja uitase. Și de data aceasta, simții că mâna celui Atotputernic era deasupra sa. A fost cea mai mare minune pe care ia fost dat să o trăiască. Era umil, nici vorbă de mândrie, dar în sinea lui își spunea
IN AJUN DE SĂRBĂTORI de IONEL CADAR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/In_ajun_de_sarbatori_ionel_cadar_1333541326.html [Corola-blog/BlogPost/358868_a_360197]
-
pădure, care ești tu! Nu ți-e mă rușine obrazului, porcule, tac-tu merge pe picere și tu pe măgar?! Ce, ești olog?...” Abia scăparăm de gura ei. Fiul:Alege-s-ar praful de ea, ca de capra Mării lui Genunche, când a lovit-o trenul la Găneasa! Tata: Așa că venirăm pe picioare. Ce să fi făcut?! Fiul:Bă taicule, dar dacă luam noi amândoi măgarul în cârcă, nu ajungeam mai repede?!... Tata: Bă Mărine, ce deștept ești! Cum semeni tu
CU MĂGARUL LA FESTIVAL (SCENETA JUCATĂ LA PODUL PESTE RÂUL OLT, CU OCAZIA DESCHIDERII CELEI DE-A XXI EDIȚII A FESTIVALULUI DE UMOR:„OLTENII ȘI RESTU’ LUMII”, ÎN ZIUA DE 8.OCTOMBRIE 2015 de NICOLAIE DI by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1469023373.html [Corola-blog/BlogPost/382352_a_383681]
-
mânăstirii pentru toți pelerini și credincioși. Au părăsit mănăstirea cu regret, promițându-și să revină cât de des, se simțeau descătușați și plini de speranțe. Pentru Ionuț a fost cu adevărat ceva nou și a stat lângă mami lui, în genunchei, urmărind atent călugării și credincioșii, știa că toți se rugau la Doamne - Doamne. Mami se ruga și ea și își făcea mereu cruce și atunci și-a împreunat mânuțele mici, spunând Îngerelul și și-a făcut cruce, așa cum l-a
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1463768113.html [Corola-blog/BlogPost/378852_a_380181]
-
ocupă, este vizibilă acea transmisie sufletească, încât devine aplicabilă senzația care mi i-a-ntipărit în dosul frunții, trecând pe Aleea clasicilor din Chișinău: «Atîta dor de vatră și de limba mamei/ Întipărit în minte din trecut/ E moștenirea din tată în genunche/ Din inimă tresare-n fapte și cuvânt...”. Interlocutorii Mariei Mocanu au o asemenea sorginte și meritau să fie portretizați cu toate împlinirile și performanțele lor pe care le dorim prelungite, să se manifeste cu dibăcie în dorința lor de efervescență
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_mocanu_nascuta_intr_aurel_v_zgheran_1388607250.html [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
Florea D. Nica 1925. Florea Gh. Ion 1926. Florea P. Gheorghe 1927. Frunză P. Nicolae 1928. Furtună I. Toader 1929. Gârneața N. Constantin 1930. Gașca Ț. Ion 1931. Gaspar P. Emanoil 1932. Gaureanu St. Dumitru 1933. Geambasu N. Tudor 1934. Genunche D. Ion 1935. Gheorghe Stâncă Ion 1936. Gheorghiță Al. Vasile 1937. Gheorghiță Gh. Dumitru 1938. Gheorghiță I. Ionel 1939. Ginerica I. Voicu 1940. Giurgea C. Ioan 1941. Giurgea Gh. Constantin 1942. Glavana S. Grigore 1943. Gogonea S. Stan 1944. Goia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
pustia este vehicul al ființei și cunoaște o serie de metamorfoze în fața apocalipticului: mai întâi, „pe ulițele omului“: Pustia umblătoare, fiule, drumul îngust / Athosul, cămila prin urechile acului / Am văzut această cămilă viețuind / Am văzut pustia umblătoare. I-am văzut / Genunchele tăbăcite de-atâtea rugăciuni / I-am văzut trupul deșert strunjit chinuit / Robotit ars de secetă cât un munte ros / De gheara furtunilor Am văzut Pustia / Umblătoare I-am văzut nările uriașe / Două clopote prelungi..." (APT, 17); apoi, nemaifiind «pustie aici
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
Craiova, Calea București bl. A24 sc. 1A țel. 142431 DRĂGHICI AURELIA Craiova, str. Buciumului nr. 123 țel. 143272 DRONDOE NICOLAE Craiova, str. Lipscani nr. 30 țel. 094614767 FLORICEL CONSTANTIN Craiova, Valea Roșie bl. T7 sc. 1 ap. 13 țel. 125617 GENUNCHE DUMITRESCU DAN Craiova, Bd. I. Antonescu, bl. 24, sc. 1, ap. 2 țel. 120718 GHERMEC SIMONA Craiova, str. Buziaș bl. M32 ap. 2 țel. 132158 GHIȚĂ DOINA Craiova, str. N. Titulescu bl. A1 sc. 2 ap. 8 țel. 197265 GHIȚĂ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
mir, pare un (pre) nume consacrat pentru viața de stînă. Celălalt poartă cu discreție semne care încă îl mențin în anonimat: Cu cămașa ca tina, Cu pielea ca zăpada. Mai criptice sunt cele trei versuri care urmează: Cu cîrligul supt genunche, Cu căciula subsuoară, Săvăi cu gluguța goală. Partea narativă nu ne spune nimic: deocamdată, rămîne opacă în legătură cu amănuntele de aici; trebuie să ne adresăm altor surse. Ce-i spune cititorului versul: „Cu cîrligul supt genunche”? Ne lămuresc textele paralele. Cîrligul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
care urmează: Cu cîrligul supt genunche, Cu căciula subsuoară, Săvăi cu gluguța goală. Partea narativă nu ne spune nimic: deocamdată, rămîne opacă în legătură cu amănuntele de aici; trebuie să ne adresăm altor surse. Ce-i spune cititorului versul: „Cu cîrligul supt genunche”? Ne lămuresc textele paralele. Cîrligul era semnul distinctiv și onorific al păstorului, cornul răsucit și de aur cu care berbecele din bestiarul fabulos spărgea negura în zorii zilei ca să se reverse astrul ceresc. Păstorul îl transformase în însemn comportamental, purtîndu-l
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
împrejurări. Învățase lecția de demult. Răzlețitul din balada Mircea Ciobănașul se afla pe un teren impropriu. De trei zile aștepta cu umilință, jos, la poartă, ca domnitorul să-și întoarcă privirea de la înălțimea curții sale. Ca precauție, dosise cîrligul „supt genunche”; căciula n-o mai purta ca un aristos, cu mîndrie dacică; gluga, succedaneu al unui acoperămînt de taină și de sacerdoțiu, devenise simplă gluguță. Aștepta să i se facă dreptate și nu se îndoia de rezultatul favorabil al hotărîrii domnești
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
e drept, înțelegea, totuși, mai mult decât alții.; • complement predicativ: L-am lăsat un profesoraș oarecare și l-am regăsit șef cu aere de savant. În desfășurarea relației de apoziție, substantivul poate ocupa deopotrivă poziția termenului-bază: „Și lângă ea-n genunche e Arald, mândrul rege.” (M. Eminescu, I, p. 88) sau a termenului secund: „Iar duh dă-i tu, Zamolxe, sămânță de lumină.” (Ibidem, p. 94) II. ADJECTIVULtc "II. ADJECTIVUL" Identitatea specifică a adjectivului își are originea și se manifestă în
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
absolută, fiind echivalenți gramatical, fiecare din termenii implicați în relația de apoziție poate lipsi fără a afecta în vreun fel poziția în enunț a termenului rămas și fără consecințe asupra autonomiei semantice și structurale a enunțului: „Și lângă ea-n genunche e Arald, mândrul rege.” (M. Eminescu, I, 88) * „Și lângă ea-n genunche e Arald...” * „Și lângă ea-n genunche e... mândrul rege.” Termenii își pot, de asemenea, schimba între ei locurile: * „Și lângă ea-n genunche e mândrul rege
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lipsi fără a afecta în vreun fel poziția în enunț a termenului rămas și fără consecințe asupra autonomiei semantice și structurale a enunțului: „Și lângă ea-n genunche e Arald, mândrul rege.” (M. Eminescu, I, 88) * „Și lângă ea-n genunche e Arald...” * „Și lângă ea-n genunche e... mândrul rege.” Termenii își pot, de asemenea, schimba între ei locurile: * „Și lângă ea-n genunche e mândrul rege, Arald.” Unele relații de apoziție în care termenul secund stă în alt caz
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
poziția în enunț a termenului rămas și fără consecințe asupra autonomiei semantice și structurale a enunțului: „Și lângă ea-n genunche e Arald, mândrul rege.” (M. Eminescu, I, 88) * „Și lângă ea-n genunche e Arald...” * „Și lângă ea-n genunche e... mândrul rege.” Termenii își pot, de asemenea, schimba între ei locurile: * „Și lângă ea-n genunche e mândrul rege, Arald.” Unele relații de apoziție în care termenul secund stă în alt caz decât termenul bază se pot dispensa de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lângă ea-n genunche e Arald, mândrul rege.” (M. Eminescu, I, 88) * „Și lângă ea-n genunche e Arald...” * „Și lângă ea-n genunche e... mândrul rege.” Termenii își pot, de asemenea, schimba între ei locurile: * „Și lângă ea-n genunche e mândrul rege, Arald.” Unele relații de apoziție în care termenul secund stă în alt caz decât termenul bază se pot dispensa de primul termen numai dacă termenul secund îi preia și poziția cazuală: I-au dat cartea lui Mircea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de țin și hrănescu într-însele inorogi. Aceaia fiară iaste de mare ca un strânjicu, cornu are în frunte negru și lungu de doi sau de trei coț, părul le iaste [...], capul ca de cerb, în grumazi scurți, coama rară, genunchele, picioarele supțiri, ca de cerbu. Aceale fieri le aducu de la Etiopiia, pre mare." 38 Floarea darurilor, ed. cit., pp. 169-170. 39 The Bestiary of Philippe de Thaon, ediție după manuscrisul original de Thomas Wright, editat de R. și J. E.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]