523 matches
-
Rigoarea științifică e străbătută de striațiile dulci-amărui ale minusculelor tristeți și ale miniaturalelor refulări pervertite în nostalgie. Nespusul concurează aproape patetic cu geometriile demonstrației fără fisuri. Volumetrica scrisului divulgă în cele mai neașteptate momente prelingeri tandre și alunecări mierii în genuni curbe de subconștient, în cuiburi mici de liminarități, adesea în răspărul voinței autorului. De aici nevoia de poezie, nici ea lăsată de capul ei să-și exubereze fără cenzură frivolitățile. Îmbujorările se simt la tot pasul. Cel mai sever cenzor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
crud, de nu se-ntoarce, Cu lungi săgeți Îl ceartă, si cu arce, 13.Cu spini de foc și moarte, fel de fel. 14. Iată, cel rău se zbate să conceapă Păienjeniș de intrigi și minciuni. 15. Deschide gropi, Închipuie genuni Și-apoi se prăbușește el În groapă. 16.Asupra lui Întreaga-i răutate Și violență cad. Și-l nimicesc. 17. Ci eu pe Dumnezeu Îl preamăresc. Numele Lui sublim, nepământesc Îl cânt. Și infinită Să dreptate. 8 1. Numele Tău
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
de claritate. Trăsătură neabătut respectată, după cum se va vedea, pe întreaga sa înaintare în aprofundarea alcătuirii operei poetice a mitropolitului Dosoftei. Întrebarea își primește răspunsul în chiar primul paragraf al vegheat alesului titlu, parte din psalmul 103, "Preste luciu de genune...", cu care se deschide cartea. Psalm ales de autor să o și sfârșească, "închizând astfel, scrie Dan Buciumeanu, cercul ei hermeneutic cu aceeași referință la poetica tăcerii cu care s-a deschis." Suplu aplicat "naturii poeticului", deprins din traducerea mitropolitului
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
tot crește se spulberă/ cenușă a vieții purtată cîndva de puternica undă./ Ne scufundăm în uitare/ și lacrimi de pulbere curg/ din foștii noștri ochi pe fostele chipuri” (Uitare). Solitar „în pustiul rațiunii”, țipînd pentru a se sprijini „de zările genunii”, poetul își rememorează viața populată „de-acele spectre vagi/ cu visul lor bizar de a fi” (Piramida). Spre a mărturisi compasional: „Mi-a fost milă/ de atîta rîvnă de a fi” (ibidem). „Rîvnă” semnificînd la Ilie Constantin un efort nedus
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
legile să fie date peste cap și din care să iasă la suprafață doar marile freamăte ale iubirii, prieteniei și fidelității?” Dacă tentația absolutului ne proiectează în extazul sferelor celeste ce sfidează modesta condiție umană sau ne aruncă, dimpotrivă, în genune, în hrubele întunecate ale unor atrocități spirituale în care sălășluiește subumanul - simțul relativității ne ajută să ne întoarcem pe pămînt: vindecați de marile dezamăgiri, despovărați de iluzii, pătrunde în meditația asupra vieții un strop din amărăciunea Ecleziastului. Este experiența faustiană
Capcanele și magia absolutului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13294_a_14619]
-
tânguire a eroului aflat la ananghie în minunata formulare a timișoreanului: "Slută ești, vreme! Treci peste oameni și lor li se pare că nu-i atingi, dar abia când au răgaz să privească în urmă bagă de seamă cum prăbușești genuni între cei care au fost și cei care sunt. Și cum îi acoperi cu scârnă, și cum din sufletele lor faci haznale. Căci marile năzuințe rămân mereu neîmplinite, iar cei ce stăruie în ele fie sunt luați în râs, fie
Odiseea saltimbancului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12203_a_13528]
-
la socoteală răfuiala cu Tatăl și Sfîntul Duh. Să zaci acum sub umbrelă ar fi un semn de trădare, chiar dacă nu poți să stai pe prundiș pe burtă. El, de asemenea, s-a plimbat pe malul mării și a văzut genunea și uscatul, o pînză umflată deasupra unei bărci gri, aceasta înseamnă că nu întîmplător El este ocrotitorul mișcării veșnice a scurtei, mult prea scurtei noastre vieți. Așadar, El a înțeles că se va întîmpla în continuare - ce va tulbura această
Poeme de Evgheni Borisovici Rein by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/12498_a_13823]
-
meu mare chircindu-se străbăteam necuprinsul gata mereu să-l ating și clipa lovindu-mă de sus până jos o neînsorire a lumii izgonindu-mă tot mai departe Miracol Aceeași viața neliniștită o regăsesc în frunzele toamnei nufărul din adâncul genunii mă ispitește lacrima sevei plutește în sânge mereu imperii de frică aeriană îmi suspendă surâsul zorile rămân o promisiune greu de îndurat mâna adună un pumn de lumină improvizată o tandrețe obscură va întregi miracolul zilei de azi
Poezii by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/9603_a_10928]
-
Trupuri strivite sub copite iuți, Sarmați și daci, În zale sau În zdrențe, Din cei văzuți, știuți și neștiuți. Dar după ce cortina s-a lăsat Peste această mare scenă-a lumii, După ce morții fost-au numărați Și ridicați pe marginea genunii, Temutele armate-n solzi de pește Și-au strâns rămașii lor, pe cai gonind, Iar cei de-aici aprins-au iarăși vatra Să țină piept puhoiului venind. METOPĂ III Ce steag de luptă fost-a mai faimos Ca steagul «draco
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
se poartă dezgroapă rădăcini aprinde focul îndeamnă vita-n jug visând norocul cu pânea din secara morții moartă (stihia mea). O, Mamă, vin cu boabe într-un ulcior golit de-nțelepciune după credință sunt amare roabe căderea tânguind-o în genune prin vârf de suliți alte-s albine lucrând în noi obârșia și ceara până atârnă dijma cât povara: mormântul meu înmormântat în tine. Jos înnecată-n umbra ei femeia înlăcrimată cere îndurare simțind înalte tunetul scânteia scânteia/fiu în greaua lui
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
Emil Brumaru Ce bine-i că nu te iubesc! Surîsul tău cade-ntr-o baltă De zaț. Fluturi trec nefiresc De blegi peste coapsa-ți înaltă. Nici trompele nu și le-ntind Spre tainele-n fleașca genune Pe care-ntre ele-o cuprind ( Dar,vai!, nu le pot zice-n nume!). Iar melcilor nu le pocnesc Pereții. O clipă-i cealaltă. Ce bine-i că nu te iubesc! Surîsul tău cade-ntr-o baltă...
Pierrot răutăcios by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11403_a_12728]
-
oprire și fără margine, înaintînd în acea nețărmurire, înaintînd mereu, în vecii vecilor? Cînd se gîndea așa, îi venea amețeală; de parcă în loc să zacă pe spate cu ochii la cer, ar fi plutit cu brațele întinse, ca o pasăre, deasupra unei genuni albastre, uriașe, ținut deasupra ei de nimic, de vînt, de aer (...) ... nu se vede nimic decît un gol albastru, străfunduri fără țărm, prin care șuieră vînturi nevăzute și neauzite". De la pagina 37, rîndul 44, din varianta lui Dumitriu, și de la
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
mitice, la eradicarea răului, eul liric rememorează apoi, pe măsură ce se liniștește, scena cvasi-ritualică de restaurare a echilibrului lumii, contemplând-o cu o inimaginabilă satisfacție morală și artistică. Contemplarea se realizează de sus, de pe un perete înalt de stâncă, la „marginea genunii”, într-o zonă crepusculară, în care se întretaie timpuri și spații, realități și irealități. Ca și în luptă, în contemplare avatarul lup îi rămâne alături eului liric, pentru a savura, într-o elevată tihnă, înseninarea antropocosmică. Cele patru personaje implicate
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
celui sufletesc, sugerându-i nemărginirea, flexibilitatea temporală și spațială. Întruparea gemelară a aceluiași suflet, într-un timp și un loc neprecizate, în fapt, reconstituirea dublului în unitatea sa originară, încheie, cu un tablou static, poemul: „Apoi, am stat, pe marginea genunii, Noi, dublul nepătruns, întunecat, Lupul și eu, pe câmpul sfârtecat: Doi colți însângerați, în raza lunii". Metafora centrală este cea a „dublului nepătruns, întunecat”, ivit din tenebre insondabile, din abisuri străvechi, pentru apărarea valorilor perene: dragostea, fidelitatea, onoarea, arta cuvântului
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
care este momentan, raza are caracter durativ, contribuind la atenuarea întunericului și consfințind victoria asupra răului, prin aducerea la iveală a colților însângerați, care păstrează urmele cruzimii, ale sângelui vărsat într-o luptă fără menajamente. Supraviețuitorii se odihnesc, „pe marginea genunii”. Aceasta poate fi oriunde, inclusiv „la marginea sufletului”, unde se arătase lupul din Avatar II. Câtă realitate, atâta irealitate, câtă trăire, atâta poezie, cât abis de întuneric, tot atâta abis de lumină. Ce poate fi mai impresionant și mai salutar
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
din anarhica-ți moarte/ smulgându-mă” - Avatar II); - cu lumile interioare (tulburi) și cu pădurea (eterată) (“Privește-n tulburi lumi interioare/ Cu ochii verzi și reci, întredeschiși”; Dispare în pădurea eterată,/ La care nu ajunge niciun drum" - Totem); - cu noaptea, genunea, câmpul și luna (“Apoi, am stat, pe marginea genunii,/ Noi, dublul nepătruns, întunecat,/ Lupul și eu, pe câmpul sfârtecat:/ Doi colți însângerați, în raza lunii” - Avatar). Semnificațiile simbolice devin mijloace de caracterizare, la care se adaugă câțiva indicatori de atitudine
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
lumile interioare (tulburi) și cu pădurea (eterată) (“Privește-n tulburi lumi interioare/ Cu ochii verzi și reci, întredeschiși”; Dispare în pădurea eterată,/ La care nu ajunge niciun drum" - Totem); - cu noaptea, genunea, câmpul și luna (“Apoi, am stat, pe marginea genunii,/ Noi, dublul nepătruns, întunecat,/ Lupul și eu, pe câmpul sfârtecat:/ Doi colți însângerați, în raza lunii” - Avatar). Semnificațiile simbolice devin mijloace de caracterizare, la care se adaugă câțiva indicatori de atitudine: - postura demnă, neclintirea, care generează imagini statuare (“... alăturea un
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
vădită coerență cu avatarurile celelalte, atât în plan metafizic și simbolic, cât și literar. De aceea, prin aportul său la vasta semnificație spirituală a liricii dorcesciene, lupul se integrează perfect stirpei artistului, avându-și locul chiar alături de Poet, “pe marginea genunii”, de unde cei doi contemplă, “cu bărbăteasca lor singurătate”, orizontul limpezit. Versul apoteotic “Doi colți însângerați, în raza lunii” rezumă, în finalul Avatarului, toată poetica Lupului avatar. Ca o veritabilă ars poetica într-un vers, care amintește de cea a lui
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
Ciucă, publicat în Ediția nr. 1831 din 05 ianuarie 2016. La porțile cerului La porțile cerului de unde cad și gânduri și stele Deodată, șoptit, s-a așternut tăcerea lumii eterne Razele trasează-n neștire potecile spre castele Naiv și tardiv genunea își cată odihna-n taverne Se rotesc universuri în neștiută imensitate Avide înghit găurile negre explozii solare O altă explozie cosmică, pare fatalitate! Anunță ritos că umanitatea terestră dispare Ascult, ascult tăcut la vaietul astrelor nevăzute Stană și sfinții privesc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
ce-a pus la cale conflicte obscene New York 1 noembrie 2015 ... Citește mai mult La porțile ceruluiLa porțile cerului de unde cad și gânduri și steleDeodată, șoptit, s-a așternut tăcerea lumii eterneRazele trasează-n neștire potecile spre casteleNaiv și tardiv genunea își cată odihna-n taverneSe rotesc universuri în neștiută imensitateAvide înghit găurile negre explozii solareO altă explozie cosmică, pare fatalitate! Anunță ritos că umanitatea terestră dispareAscult, ascult tăcut la vaietul astrelor nevăzuteStană și sfinții privesc absurde confruntări pământeneExultă frenetic în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
era deasupra adâncului și Duhul lui Dumnezei se purta pe deasupra apelor. Arhiereul și poetul Bartolomeu Valeriu Anania le traduce: 1. Întru 'nceput a făcut Dumnezeu cerul și pământul. 2. Dar pământul era nedeslușit și ne 'mplinit, și întuneric era deasupra genunii; și Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor. Preotul Dimitrie Cornilescu le traduce: 1. La început, Dumnezeu a făcut cerurile și pământul. 2. Pământul era pustiu și gol; peste fața adâncului de ape era întuneric și Duhul lui Dumnezeu se
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
plânge Când se ceartă Dioscurii. Trup de sfinți într-un masacru Crește-n cer pâinea și vinul Și-mbătat de sânge sacru Iuda-și ia din nou tainul. Mai sperăm la Înviere Din mizeria minciunii; Viermii-așteaptă în tăcere Să plătim tribut genunii... NEMURITORI, POEȚII De dincolo de lume naște cantul În rimele visate doar de îngeri; Poeții și-au săpat în vers mormântul Să scape de teluricele plângeri. Înfierbântate, muzele fecioare Se cuibăresc în inima naivă Și aruncând ocheade-nșelătoare Înnebunesc poeții din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
afle și el. Succes poete, este departe până la capăt... și-odată, dintre primăveri, ultim lăstar i-a răsărit și totul s-a topit în ieri și Omul bun ne-a părăsit să-ți fie cugetul curat, plecând în raiul din genuni, tu Claud Mătasa ai plecat în amintiri...în rugăciuni... ÎNGERUL L-A STRIGAT la plecarea lui FĂNUȘ NEAGU sunt trist și nu-s prea trist, de ce aș fi? englezu-a zis TO BE OR NOT TO BE. Fănuș A FOST prin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
plânge Când se ceartă Dioscurii. Trup de sfinți într-un masacru Crește-n cer pâinea și vinul Și-mbătat de sânge sacru Iuda-și ia din nou tainul. Mai sperăm la Înviere Din mizeria minciunii; Viermii-așteaptă în tăcere Să plătim tribut genunii... NEMURITORI, POEȚII De dincolo de lume naște cantul În rimele visate doar de îngeri; Poeții și-au săpat în vers mormântul Să scape de teluricele plângeri. Înfierbântate, muzele fecioare Se cuibăresc în inima naivă Și aruncând ocheade-nșelătoare Înnebunesc poeții din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
afle și el. Succes poete, este departe până la capăt... și-odată, dintre primăveri, ultim lăstar i-a răsărit și totul s-a topit în ieri și Omul bun ne-a părăsit să-ți fie cugetul curat, plecând în raiul din genuni, tu Claud Mătasa ai plecat în amintiri...în rugăciuni... ÎNGERUL L-A STRIGAT la plecarea lui FĂNUȘ NEAGU sunt trist și nu-s prea trist, de ce aș fi? englezu-a zis TO BE OR NOT TO BE. Fănuș A FOST prin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]