12 matches
-
fotovoltaică, nivelul de dezvoltare din acest domeniu menținându-se foarte ridicat, în special datorită eficientizării și introducerii de tehnologii avansate, existând un potențial substanțial de creștere a utilizării acestor resurse în viitor. Spațiul timișorean se încadrează, din punct de vedere geobotanic, în zona pădurilor de stejar. În prezent, cu excepția arealelor împădurite cu cer și gârniță (Pădurea Verde, Pădurea Bistra, Pădurea Giroc, Șag), teritoriul se încadrează în silvostepa antropogenă ce caracterizează întreaga Câmpie Panonică. Peisajul este diversificat și de apariția vegetației de
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
porțiuni, de la barajul lacului până în coada lui - localitatea Crasnaleuca - în ultimii ani, au început să apară forme evidente de colmatare care în viitor vor putea aduce modificări în morfologia preexistenta a zonei și a Râului Prut. Din punct de vedere geobotanic, teritoriul satului Liveni aparține vegetației de silvostepă, reprezentată prin mici ochiuri de stepă și pâlcuri de pădure. Ochiurile de stepă, cu o mare răspandire în trecut, se mai păstrează în prezent, doar pe suprafețele destinate pașunilor iar la partea superioară
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
cu o mare răspandire în trecut, se mai păstrează în prezent, doar pe suprafețele destinate pașunilor iar la partea superioară a interfluviilor apar pădurile - „Pădurea Liveni”. Biocenoza satului Liveni cuprinde o lume variată, în funcție de forma de relief și de factorul geobotanic. Astfel în zona de deal și terenuri agricole vom întâlni o populație numeroasă reprezentată prin mamifere din grupul rozătoarelor (popândăul, cățelul de pământ, soarecele de câmp, hârciogul etc.) iar din rândul rozătoarelor mari vom întalni iepurele de câmp. Între carnivore
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
procesele de formare a solului (Gr. Obrejanu). Cunoașterea vegetației prezintă un dublu aspect: pe de o parte are rol important în formarea și evoluția solului și pe de altă parte dă indicii prețioase asupra condițiilor bioclimatice. Din punct de vedere geobotanic, teritoriul comunei Mihai Eminescu se încadrează în zona pajiștilor de silvostepă cu graminee și diverse ierburi xeromezofite, alternând cu păduri de stejar. Datorită situației geografice a acestei zone, vegetația reflectă pe de o parte influența pătrunderii tot mai accentuate a
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
mărul și părul pădureț, etc. Prin plantații s-a intrdus salcâmul (Robinia pseudacacia) care reprezintă o bază meliferă importantă, motiv pentru care se cultivă din ce în ce mai mult și în gospodăriile populației, precum și în parcurile municipiului. Subzona de baltă este mai deosebită geobotanic, fiind formată din specii mezofile, higrofile, halofile și de nisipuri. Aceste asociații vegetale își datorează existența condițiilor locale create de prezența apelor curgătoare, lacurilor, bălților și dunelor de nisip de-a lungul văii brațului Borcea. Pădurile sunt formate din specii
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
grădini irigate. Factorii restrictivi principali ai capacității productive a solurilor sunt: eroziunea, excesul de umiditate, procesele de sărăturare a solurilor pe dealurile Ciuluc-Soloneț (Sângerei), dehumificarea, compactarea secundară etc. Stepa Bălțului reprezintă o regiune de protostepă, înconjurată de silvostepă. Conform regionării geobotanice, Stepa Bălțului, în linii generale, coincide cu districtul Stepei Bălțului de păiuș-negară, în cadrul căruia se evidențiază două raioane: 1) al protostepelor și stepelor propriu-zise (Drochia); 2) al stepelor propriu-zise și luncilor halofite (Ciuluc).Ursu A. Raioanele pedogeografice și particularitățile regionale
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
s.II., f.1. BUCUR N., BARBU N. (1959), Contributions a l'étude des roches loessoides de la Dépression de Jijia et Bahlui, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.V, s.II., f.1. RACLARU P., BARBU N. (1959), Studiul geobotanic al chiuvetei Lucina-Bucovina, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.V, s.II. BUCUR N., MARTINIUC C., BARBU N., BĂCĂUANU V. (1960), Contribuții la studiul solurilor fosile din Depresiunea Jijia-Bahlui, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.VI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
științifică și învățământ în domeniul Morfologiei și Anatomiei vegetale a Universității „Al.I. Cuza“ din Iași (2008). Ca dascăl și membru al Societății de Științe Biologice din România a participat la numeroase consfătuiri, conferințe, simpozioane, sesiuni, congrese de specialitate, excursii geobotanice, tot atâtea prilejuri de a face interesante comunicări științifice, de a stabili legături trainice cu specialiști din diverse centre universitare, de a colecta materiale de studiu din variate zone și etaje de vegetație. În anul 1999 a obținut titlul de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
trecut au luat amploare și cercetările fitosociologice, la care și-au adus contribuția numeroși botaniști împreună cu colectivele conduse de aceștia. Primele contribuții floristice din județul Botoșani le-a publicat D. Grecescu și apoi A. Procopianu. Date floristice, dar mai ales geobotanice au consemnat E. Țopa, M. Răvăruț și colaboratorii. Referitor la pădurea Vorona, studii înseminate au avut Cl. Horeanu prin lucrarea “Flora și vegetația Rezervației forestiere și botanice Vorona (Județul Botoșani)”, publicată în 1986, inventariind un număr de 374 specii și
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
10. Cobâlcescu G., 1896 - Supliment la Monitorul Comunei Iași, 7 martie 1896: 80-83 11. Cogălniceanu D., Aioanei F., Bogdan M., 2000 Amfibienii din România Determinator, Edit. Ars Docendi, București 12. Dobrescu C., Bârcă C., Lazăr M., 1964 - Contribuții floristice și geobotanice referitoare la masivul forestier Bârnova-Repedea, Iași (II), An.șt. Univ. „Al.I. Cuza” Iași, Serie nouă, Secț. II.a Biol., 10, fasc. 1: 147-158 13. Fusu L., Andriescu I., Popescu I., 2002Contributions to the study of the Encyrtidae (Hymenoptera, Chalcidoidea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
serie de asociații imbricate. Studii și Comunicări de ocrotirea naturii Suceava, 4:375-393; 3. Burduja C., Dobrescu C., Grâneanu A., Răvăruț M., Căzăceanu I., Bârcă C., Raclaru P., Turenschi E., 1956, Contribuții la cunoașterea pajiștilor naturale din Moldova, sub raport geobotanic și agroproductiv. Studii și Cercetări de Biologii și Științe Agricole, Iași, 7 - 1:83-119; 4. Coldea Gh., 1995-1996, Contribuții la studiul vegetației României I, Contribuții Botanice., Cluj-Napoca, 1-8; 5. Dobrescu C., Vițalariu G., 1987, Contribuții fitocenologice din Moldova, Analele Universității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
o serie de asociații imbricate. Studii și Comunicări de ocrotirea naturii Suceava, 4:375-393; - Burduja C., Dobrescu C., Grâneanu A., Răvăruț M., Căzăceanu I., Bârcă C., Raclaru P., Turenschi E., 1956, Contribuții la cunoașterea pajiștilor naturale din Moldova, sub raport geobotanic și agroproductiv. Studii și Cercetări de Biologii și Științe Agricole, Iași, 7 - 1:83-119; - Coldea Gh., 1995-1996, Contribuții la studiul vegetației României, I, Contribuții Botanice, Cluj-Napoca, 1-8; - Dobrescu C., Vițalariu G., 1987, Contribuții fitocenologice din Moldova, Analele Universității "Alexandru Ioan
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]