35 matches
-
temporale, false. De foarte multe ori, în istoria vieții, chiar a științei, ceea ce era considerat mare adevăr într-o perioadă, s-a dovedit a fi unul fals sau incomplet. De exemplu, astronomul, cosmologul polonez Nicolaus Copernic (1473-1543) a dărâmat teoria geocentrismului pământului instituită de grecul Ptolemeu (87 d.Hr. - 165 d.Hr.), cu noua sa teorie a heliocentrismului, îmbrățișată și de italianul Galileo Galilei (1564-1642), teorie completată și dezvoltată mai târziu de fizicieni, astronomi, matematicieni, precum germanul Johannes Kepler (1571-1630), englezul
ADEVĂRUL, IUBIREA ŞI FRUMUSEŢEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351776_a_353105]
-
margini”, ori descrierea vieții ca „Trivandrum Kerala unei nopți fără margini” - poc ! i-ai ars omului toată instalația. Că o fi el românul „născut poet”, dar azi, în epoca navetei spațiale, poporul ăsta de poeți -conform statisticilor- crede încă în geocentrismul anticului Ptolemeu în proporție de 40 %, în vrăji și-n Baba Cloanța. Și-atunci, oare nu riscă cititorul un atac cerebral sforțîndu-și mintea cu asemenea savanterii și parascovenii ? Un caz tipic de suprasolicitare a rețelei prin abuz descriptivist îl prezintă
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
de funcționare a lunetei astronomice, devine partizanul notoriu al teoriei heliocentriste a lui Copernic, intrând în polemică cu Biserica Catolică. În același timp, Isaac Newton formulează legea gravitației universale, introduce în fizică conceptul de masă și demonstrează cu claritate imposibilitatea geocentrismului. Secolul al XVIII-lea este denumit secolul raționalismului sau al iluminismului, datorită marilor cuceriri din domeniul gândirii și al politicii. În artă, stilul baroc din secolul precedent este înlocuit de frivolitatea și ostentația noului stil la modă : rococo-ul (răspândit
PROGRES ? REGRES ? STAGNARE ? – O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA CULTURALĂ A ULTIMELOR SECOLE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342586_a_343915]
-
CRC, 1972, 2; Aureliu Goci, „Somnul pietrei”, RL, 1972, 15; Cioculescu, Itinerar, I, 241-245; Corbea-Florescu, Biografii, I, 185-192; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 183-195; Ciopraga, Propilee, 350-360; Monica Spiridon, „Foc de artificii”, RL, 1985, 48; Șerban Cioculescu, „Planeta părăsită” sau Geocentrismul familial, RL, 1987, 11; Aurel Martin, „Destăinuiri”, JL, 1990, 32; Liana Cozea, „... Cineva din mine îmi dictează ce să scriu” (interviu cu Profira Sadoveanu), APF, 1992, 9-10; Micu, Scurtă ist., III, 325; Faifer, Faldurile, 25-28; Popa, Ist. lit., I, 1048-1049
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
în acolo (Dasein), ceva ce trebuie să fie scos la lumină. A acompania. Autoritatea servește, în acest sens, drept revelator al Ființei colective. Dincolo de verticalitate, ea pune accentul pe imanența lumii. Imanentism al comunității. Împotriva creației unui Dumnezeu atotputernic, a geocentrismului unui Pământ unic, a antropocentrismului unui om rațional conștient de sine însuși, autoritatea este astfel anamneză a creațiilor multiple într-o lume diversă. Aceasta este "legea fraților", proprie inițierii. Cât mai aproape de etimologia ei: augeo, a augmenta, a face să
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
El încearcă să facă o "traducere" filosofică a simbolurilor. În Filozofia teoretică și în Teme romantice apar observații fundamentale: sideromania și somnia lui Eminescu, borealismul, naturismul, mizantropia, obsesia genezei, stingerea universului, pesimism afectiv, idealism transcendental, naturism cu elanuri dionisiace, ocultism, geocentrism, magie, teoria îngerilor, metempsihoză. G. Călinescu a ajuns la aceste judecăți, după ce a constatat în opera eminesciană influențe din lucrările lui Schopenhauer, Fichte, Hegel, Hartman. La conceptele de mai sus mai adăugăm: neptunismul, uranismul (concepte călinesciene). În "Filozofia practică" urmărește
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
enciclopedică printre cărți rare, dispute și glose cu tovarășii săi de Universitate, ce-l vor însoți și în picaresca aventură la capătul lumii. Eroul este parte activă în dispute religioase, dar și în controverse științifice, cum ar fi existența vidului, geocentrism vs heliocentrism ș.a.m.d. Teorii, dogme, locuri și personalități misterioase, Paradisul terestru, Utopia, totul este inventariat în cheia senzaționalului de acest grup de avangardă dornic de a se sincroniza și chiar a depăși, fie și la modul fantezist, oniro-anticipator
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
lipsiți de demnitate personală, respectăm însă opiniile răsărite dintr-o sinceră convingere, ba chiar schimbarea convingerilor, când aceasta se întemeiază nu pe motive personale, ci într-adevăr pe schimbarea totală a împrejurărilor generale. Stimăm și pe teologul ce crede în geocentrism bazîndu-se numai pe Biblie, [î]l stimăm însă și pe acela căruia opinia biblică i-a fost schimbată prin raționamentul învingător al lui Galilei. Numai convingeri să fie, nu pretextare de convingeri. Așadar în puține cuvinte ne vom lămuri asupra
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
bază aparențele, aceea ce părea omului ca fiind "de la sine înțeles" . Pământul era conceput imobil în centrul Universului și toate astrele se roteau în jurul său, așa cum rezulta din experiența imediată ) o prejudecată puternic înrădăcinată, ce a stat și la originea geocentrismului). Pe de altă parte, Pământul părea un câmp întins și plat, mărginit de hotarele orizontului și deasupra sa, omul zărea o boltă, ca un acoperământ de cristal, pe care circulau aștrii mai mari ori mai mici, ce păreau să dea
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
să identificăm o cenzură religioasă reprezentată de reformă, o cenzură metodică pe care o realizează Francis Bacon, René Descartes și nu numai, o cenzură metafizică realizată în primul rând de René Descartes, o cenzură a imaginii asupra cosmosului (trecerea de la geocentrism la heliocentrism) etc. Toate acestea au constituit sursa modificării de imagine specifică perioadei moderne. Anul 1600 reprezintă nu doar anul de cotitură între secolul al XVI-lea și al XVII-lea, ci și unul simbolic prin câteva evenimente dintre care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
autori Francis Bacon (idolii) și René Descartes (scepticismul), urmată de analiza cenzurii prin metodă. Importantă este și cenzura metafizică care reordonează universul repunând omul în centrul construcției ontice și epistemice prin Meditationes de Prima Philosophia. Regândirea cosmosului și lupta dintre geocentrism și heliocentrism joacă un rol important în dezvoltarea cenzurii, fiind una dintre elementele importante ale acesteia, atât prin modificarea în structura imaginarului, cât și în componenta modalității (metodei) în care s-a realizat această modificare, fiind un exemplu pentru identificarea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
omului în centrul universului se stabilește statutul său ontologic, dar se subliniază și potențialitățile ce-i sunt specifice datorită liberului arbitru. Chiar dacă Ioan Damaschinul subliniază că teleologic omul este îndreptat spre Dumnezeu, prin liberul arbitru el își poate decide calea. Geocentrismul întărește această concepție prin plasarea pământului în centrul universului și a omului pe pământ. Odată cu modificarea imaginii cosmosului în viziune heliocentrică se modifică treptat și plasarea omului în lume, el fiind plasat central doar în perspectivă epistemică. Cel de-al
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fără efect pentru că se consideră că lucrările sale descriu realitatea așa cum a văzut-o autorul. La aceasta s-a adăugat ideea infinității numerice a lumilor care contravine ideii de lume unică și finită promovată de biserică. În acest context ideea geocentrismului nu mai avea sens și astfel este adăugată pe lista acuzațiilor și ideea heliocentrică promovată de Copernic. Dincolo de acestea s-a dezvoltat și idee animistă care a fost considerată de inspirație averroistă prin faptul că este promovată ideea unui "suflet
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
un centru și, astfel, toate planetele au același statut la nivelul universului. Cea de-a doua concepție este cea heliocentrică dezvoltată inițial de către Copernic, susținută ulterior de către Galileo Galilei și finalizată prin lucrarea lui Newton. Aceasta era în contradicție cu geocentrismul prin reordonarea sferelor punând în centrul lumii soarele, iar pământul fiind doar la nivelul celei de-a treia sfere. Luna era prezentată ca satelit al Pământului, fiind singurul corp ceresc care era considerat că se mișcă în jurul său. În acest
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
renunțat și susținerea ideii ca supoziție a fost condamnată. Semnificativ în acest caz este procesul lui Galilei. Orice teorie care contrazicea viziunea oficială a fost condamnată. 2.6.2. Teorii despre infinitatea lumii Primul grup de teorii care contraziceau ideea geocentrismului se dezvoltă pornind de la ideea infinității universului. Dezvoltată cu argumente matematice de către Nicolaus Cusanus, teoria a fost privită doar ca o teorie interesantă, mai ales că dincolo de argumentele matematice aduse existau și argumente de ordin teologic. Lucrarea De docta ignorantia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Meditationes de Prima Philosophia 140 a realizat-o Dezvoltarea imaginarului conține și componentă de natură metafizică. În prima jumătate a secolului al XVII-lea imaginea asupra universului s-a modificat realizându-se o trecere a imaginii cosmologice de la heliocentrism spre geocentrism, de la finitudinea cosmosului spre infinitatea sa, de la unitatea adevărului spre diversitate. Din punct de vedere metafizic s-a realizat trecerea de la o lume construită în jurul conceptului de Dumnezeu spre una centrată în om. Această trecerea nu s-a realizat doar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
So we can initially identify a religious censorship represented by the reform, a methodical censorship imposed by Francis Bacon, René Descartes and moreover a metaphysical censorship primarily accomplished by René Descartes, a censorship image of the cosmos (the transition from geocentrism to heliocentrism) etc. All these became the image transformation source specific to the modern period. 1600 is not only the turning point year between the sixteenth and seventeenth century, but also a symbolic one by several events of which the
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
skepticism), followed by methodical censorship analysis. The metaphysical censorship is also important that reorders the universe re-postulating the man at the center of the ontic and epistemic structure by Meditationes de Prima Philosophia. Rethinking the cosmos and the struggle between geocentrism and heliocentrism plays an important role in structured elements of censorship, being one of the most important elements thereof, both by the change in the imagination and in part (method) where this change was made, being a fundamental example to
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
avut aproximativ aceleași forme de organizare, utilizând aceleași tehnologii, spre exemplu epoca pietrei, a pietrei cioplite, a bronzului, fierului, ș.a.m.d. Din timpuri străvechi Ptolemeu a așezat pământul în centrul universului, viziunea sa fiind înainte de toate globală (conceptul geocentrismului), iar corecțiile aplicate ulterior de către Giordano Bruno, Galileo Galilei, Copernic au avut rolul de a restabili adevărul, dar și de a consolida ideea că pasagerii de pe Terra împărtășesc o soartă comună, într-un univers ostil, care le servește drept adăpost
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
asupra lumii. Desigur, în istoria gândirii această tradiție a primit unele provocări semnificative, dar fără a se pune în vreun fel problema destructurării ei. Mai degrabă, am asistat la câteva revizuiri, rezultat al progresului cunoașterii. Mai întâi, consemnez trecerea de la geocentrism la heliocentrism la începuturile științei moderne și inerția teologilor creștini în asimilarea dovezilor științifice. Al doilea moment îl reprezintă darwinismul, adică teza că, în cele din urmă, ca produs al evoluției prin selecție naturală, omul este asemănător celorlalte viețuitoare. În
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
întoarce în Polonia. În Italia, Copernic vine în contact cu scrierile vechilor greci și se documentează asupra ipotezei heliocentrice, pe care au susținut-o unii filozofi ai antichității: Philolaos, Aristarh din Samos, Platon și convinge tot mai mult de falsitatea geocentrismului lui Ptolemeu. După 1497 a plecat la Viena, unde a studiat astronomia cu Regiomontanus. În 1501 este chemat la Roma, unde predă matematica și astronomia și, alături de Domenico Maria Novara, efectuează observații astronomice. Reîntors în Polonia (1511), Copernic și-a
Nicolaus Copernic () [Corola-website/Science/298558_a_299887]
-
Copernic postulează un enorm spațiu). . Impulsul pentru căutarea unei alte teorii decât cea geocentrică a venit inițial din pure considerente "practice", mai exact ca urmare a constatării că ordinea planetelor pe sferele cerești nu e în nici un fel justificată de geocentrism. Acest aspect mai mult sau mai puțin important din punct de vedere strict astronomic, avea totuși în epocă o importanță copleșitoare, ținând cont că ordinea planetelor juca un rol crucial în realizarea prezicerilor astrologice, atât de populare la elita aristocratică
Nicolaus Copernic () [Corola-website/Science/298558_a_299887]
-
antichității târzii și prima jumătate a epocii medievale, creștinii credeau că una din treburile pe care îngerii cei mai ordinari trebuie să le îndeplinească este să miște aștrii (adică cele 7 planete cunoscute în epocă) pe orbitele lor în jurul Pământului (geocentrism). Cosmologia lor moștenită din Biblie (un Pământ plat, un firmament sub formă de boltă rigidă peste care sunt apele cerești (Facere)), era influențată prin scrierile Sfinților Părinți și de cosmologia greacă (sfere cerești, orbite circulare perfecte). În "Lunaticii" ("Evoluția Concepției
Înger () [Corola-website/Science/299691_a_301020]
-
Simplicio” în italiană are și conotația de „om cu gândire simplă”. Această prezentare a lui Simplicio a făcut ca "Dialog despre cele două sisteme principale ale lumii" să pară o carte ce susține un punct de vedere: un atac împotriva geocentrismului aristotelian și o apărare a teoriei copernicane. Din păcate pentru relația lui cu Papa, Galileo a pus cuvintele lui Urban al VIII-lea în gura lui Simplicio. Majoritatea istoricilor sunt de acord că Galileo nu a acționat din răutate și
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
planetă, cerută de cifra magică 10, și fiindcă n-au putut s-o descopere, o inventează și o numesc "contra-Pământ" (antichthon), planetă invizibilă, opusă Pământului, dincolo de focul central. Noutatea acestei teorii era că centrul lumii nu mai era privit Pământul (geocentrism), cu un alt astru, pe care un peripatetic de mai târziu, Aristarh din Samos, îl socotește Soarele (Helios), și astfel se apropie de concepția heliocentrică, ce se impune la începutul istoriei moderne prin Copernic.
Școala pitagoreică () [Corola-website/Science/302265_a_303594]