13 matches
-
1876] ["LUCRAREA DIN CARE MAI JOS PUBLICĂM... Lucrarea din care mai jos publicăm o parte este veche în privirea timpului, scrisă fiind în anul 1839, în urma însărcinărei ce i se dedese d-lui Mihailic de Hodocin de a face cercetări geognostice în munții Moldovei. Totuși nu știm ca pîn' acum să se fi utilizat sfaturile pe cari le dă autorul sau să se fi folosit cineva de descoperirele sale. Din acest punct de vedere lucrarea are valoarea actualității, căci atât foloasele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
școlii, Mihalic de Hodocin. La 4 noiembrie același an, el raporta superiorilor ierarhici că, "în urmarea poruncii cinstitei Epitropii din 30 mai, an curgător (1839), gios iscălitul, de la 1 iunie și până la sfârșitul lunii octombrie, nu numai că au făcut geognostică cercetare șirului munților aflători în Moldova, de la Dorna și pân la Valea de Tazlău, ci încă prin a<le> sale osteneli au fost norocit a face și descoperiri foarte însemnătoare care ar putea aduce țării folosuri atât de mari, încât
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pare că a fost mult mai puternic asupra urmașilor, decât asupra contemporanilor săi. Reamintim doar că, în virtutea ordinului primit atunci din partea Epitropiei, el a efectuat vreme de cinci luni de zile, de la începutul lui iunie, până la sfârșitul lunii octombrie o "geognostică cercetare" de-a lungul zonei montane cuprinsă "de la Dorna și pân la Valea de Tazlău", descoperind cu acea ocazie resurse naturale și minerale într-atât de bogate pentru societatea românească, într-un orizont mai larg, "încât abia să pot socoti
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
să se prelungească însă până spre sfârșitul lunii octombrie, fără ca prin aceasta să fie stânjenit celalalt obiectiv, inaugurarea școlii mecanice (mult întârziată față de data propusă), răstimp în care potrivit raportului său către Epitropie, din 4 noiembrie același an a efectuat "geognostică cercetare" a șirului de munți de la Dorna până în valea Tazlăului. El declara, cu același prilej, că, prin propria-i osteneală, a fost "norocit a face descoperiri foarte însemnătoare, care ar putea aduce țării folosuri atât de mari, încât abia se
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
nobil de Hodocin", și titlul de "profesor al Academiei". Ulterior, publicația periodică ieșeană "Spicuitorul moldo-român", din iulie-septembrie 1841, insera în coloanele ei o dare de seamă, sub forma unui rezumat bilingv, al aceleiași solitare cercetări, purtând titlul Relație despre cercetările geognostice în Moldova 11, republicat integral în 1842, alături de un alt studiu cu titulatură sugestivă, Despre lucrarea minelor de metal 12. Ecoul pe care l-a avut acest ultim studiu în viața economică și spirituală a țării poate fi lesne dedus
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
față de Epitropia Învățăturilor Publice, pe de alta, i-au îngăduit lui Mihalic de Hodocin, abia în 1841, să încredințeze tiparului o sinteză a cercetărilor sale montane din 1839, în versiunea paralelă româno-franceză, sub titlul inițial deja amintit, Relație despre cercetările geognostice în Moldova. Partea a doua a sintezei, intitulată Despre mijloacele prin care pot spori și înflori minele într-o țară înzestrată cu munți de metale spre folosul țării, republicată peste câteva decenii de M. Eminescu cu un titlu ceva mai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în zona Dornelor și pe valea Bistriței, cu rezultatele deja amintite, au urmat călătoriile la Piatra, impuse de statutul său de proiectant și constructor al fabricii de hârtie a lui Gheorghe Asachi. Firește, respectivele drumuri i-au prilejuit noi sondaje "geognostice" efectuate în munții din partea sudică a târgului, pe moșia mănăstirească Săvinești și pe malul apusean al Bistriței, în perimetrul munților Bourul, Boghiul și Bogoslav. Observațiile și propunerile sale au fost cuprinse într-un raport detaliat, pe care l-a înaintat
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
vrednicia faptei. Neîndoielnic, cel mai frumos omagiu închinat până azi personalității sale aparține marelui poet și neîntrecut gazetar Mihai Eminescu, care, republicându-i, în "Curierul de Iași" din 25 iunie 1876, la rubrica "Revista economică", binecunoscutul studiu privind cercetările sale "geognostice" sub titlul Despre folosurile ce le aduce unei țări lucrarea minelor (băilor) de metal -, scria: "Lucrarea din care mai jos publicăm o parte 16 este veche în privința timpului, scrisă fiind în anul 1839, în urma însărcinării ce i se dăduse d
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
minelor (băilor) de metal -, scria: "Lucrarea din care mai jos publicăm o parte 16 este veche în privința timpului, scrisă fiind în anul 1839, în urma însărcinării ce i se dăduse d<omnu>lui Carol Mihalic de Hodocin de a face cercetări geognostice în munții Moldovei. Totuși, nu știm ca până acum să se fi utilizat sfaturile pe care le dă autorul sau să se fi folosit cineva de descoperirile sale. Din acest punct de vedere, lucrarea are valoarea actualității, căci atât foloasele
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
deopotrivă în toate părțile și să se acopere cu pământ bun și moale. Se înțelege că asemine meșteșugite împlământări de crini tineri trebuie să fie bine păzite de vite și, mai ales, de stricătoarele capre 1. 2 Relație despre cercetările geognostice în Moldova, "Spicuitorul moldo-român". Jurnal științific, literar și industrial, iulie-septembrie, Iași, la Institutul Albinei, 1841, pp. 17-35 Geognosticile cercetări care am făcut după însărcinarea cinstitei Epitropii a Învățăturilor Publice încă în vara trecută, 1839, la părțile muntenoase de la nord-vestul țărei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a îndămâna a<le> lor întreprinderi și a face ca să înflorească minele în țară. 3. Lucrarea minelor foarte mult se îndămânează dacă, spre cercetarea munților și spre descoperirea straturilor metalice, guvernul va trimite pe la munți, tot anul, oameni cu știință geognostică, precum aceasta se urmează în alte staturi, căci, dacă în urmarea unei asemene cercetări, se descopere că într-un munte se află straturi metalice, apoi nu vor lipsi antreprenorii cari să <în>cerce al lor noroc prin deschiderea minelor în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fi ca tineri patrioți, înzăstrați cu talent, după ce își vor fi câștigat, în Academia Moldovei, trebuincioasele pregătitoare științe, să se trimată la Academia de Șemnitz, care, în privirea minelor, este una din cele întâi din Evropa, unde ii învățând științele geognostice, atât teoretic cum și practic, ar putea a se informa în ghibaci dregători de minerii și, prin urmare, a face patriei lor însămnătoare slujbe. K. MIHAILIK de HODOCIN, Director Shoalei de Arte și Meșteșuguri 3 Proiect pentru băi publice și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
tr. 1774, op. 2022, dosar 231, f. 11. 11 Ibidem, f. 16. 12 Ibidem, ff. 40, 44. 13 Ibidem, f. 30. 14 Ibidem, f. 32. 15 Ibidem, f. 67. 16 Textul reproducea, aproape în integralitate, studiul hodocinean Relație despre cercetările geognostice în Moldova, publicat inițial în "Spicuitorul moldo-român" din 1841 (anexa I/ 2). 17 "Curierul de Iași", an IX, nr. 71, vineri 25 iunie 1876, p. 3. 1 Broșura are pe pagina de gardă însemnarea manuscrisă " D. Vor<ni>c G. Sturza
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]