7 matches
-
debut aduce, fără doar și poate, certificatul de calitate al unuia din fructele de soi ale cenaclului și revistei Literatorul pe care regretatul Mircea Micu a avut într-adevăr dreptate să le cultive. „Cred că e pe drumul potrivit, fiind geografă, n-a muncit în pustiu”, anticipa mucalit și Iulian Neacșu cu vreun an în urmă. De fapt, ai de partea ta toate șansele să găsești calea cea bună atunci cînd îți faci din „libertatea-mi de-a rătăci în pustiu
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Culesul_fructelor_de_dupa_mircea_micu.html [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
român bucovinean ca un omagiu pentru locurile natale, pământ românesc străvechi aflat și astăzi sub ocupație străină. Și-a pierdut tatăl în anii primei conflagrații mondiale, astfel a cunoscut griji și greutăți încă de mic copil. A fost căsătorit cu geografa Jana Martiniuc (născută Martinescu), care a fost un tovarăș de excepție și un om optimist cu care a făcut un cuplu desăvârșit. Au avut o viață tihnită și frumoasă, crescându-și în armonie și bună înțelegere unica fiică. Dispariția soției
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
fiecare dimineață, cu două sticle legate pe spate cu o curelușă. Se înființa acolo pentru a duce lapte la nepoți. În timp ce povestea, pe figura lui ironică și vulturească se așternea o expresie fină. La o ședință de alegeri când, în locul geografei Maria Jeanrenaud, a fost ales ca prorector al Universității profesorul I. Șandru, geograf, din fundul sălii s-a auzit glasul lui Gugiuman: - Da’ mai puneți și-un intelectual, nu tot un geograf !... Ca profesor consultant, se ducea la catedră de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
În loc să întrebe dacă merită încă să studiezi Europa Centrală și de Sudest, întrebarea ar trebui să fie "ce câștigăm dacă ștergem diferite părți ale lunii de pe lista noastră de priorități și, prin aceasta, consimțim să devenim din ce în ce mai ignoranți?" Violette Rey Geografă franceză, profesoară emerită la École Normale Superieure din Fontenay-Saint-Cloud, unde a condus echipa Géophile până în 2007. Specialistă în Europa Centrală și de Est, în particular România, și membră de onoare a Academiei Române. Este autoarea, coautoarea, sau coordonatoarea următoarelor volume: La
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
structurale între Est și Vest și de nepregătirea Comunității însăși, doream o formulă rapidă de parteneriat global, fiind șocată de acele târguieli diferențiate care accentuau eterogenitățile reliefate între țări chiar din 1990 și care nu prevesteau deloc o reîntâlnire armonioasă. Geografă și familiarizată cu rugozitățile materiale care constituie arhitectura spațiului și cu duratele lungi ale construcțiilor teritoriale, am scris între 1990 și 1992 mai multe articole referitoare la moștenirile comunismului și la reincorporarea lor în cadrul transformărilor ce aveau loc: "trec sistemele
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
absolvirea Liceului ,,Cuza-Vodă” din Huși, promoția 1924, profesorul Mihai Iancu a continuat studiile în cetatea culturii moldovenești, Universitatea din Iași - Facultatea de Științe secția Geografie principal, Biologie secundar. Aici a avut profesori de prestigiu precum I. Simionescu (geologă, Mihai David (geografă și alții care i-au servit drept model în specialitate, aceștia posedând calități didactice și științifice excepționale care se adresau sufletului, profesori de înaltă ținută universitară. După absolvirea facultății de geografie, a funcționat o perioadă ca profesor de liceu devenind
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
politică agricolă”, afirma în anii ’30 ministrul Agriculturii Constantin Garoflid, privind în urmă la tot ceea ce se petrecuse de la reformele lui Cuza încoace ; „România are o lege agrară ; nu are o lege agricolă”, constată 60 de ani mai tîrziu o geografă franceză. Altfel spus, dată fiind ponderea copleșitoare a țărănimii, orice schimbare politică majoră a fost însoțită la noi de o intervenție pe măsură în „chestiunea agrară”, dar aceasta s-a rezumat de regulă la a satisface nevoia coșbuciană de pămînt
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]