1,118 matches
-
tabu" ca Eros și Thanatos (Marin Marian). Cei trei recidivează cu reflecțiile despre operă, cum spuneam, pe paliere autonome. Cândva au fost simboluri arhaice ,lumina și strigătul"; două modalități de percepere a mitului Oedipe - comparație cu compozitorul german Wolfgang Rihm; geografii psihanalitice ale sentimentalismului și idilismului enescian. Dar receptarea psihanalizei în România îmi pare de mică anvergură. Altă față a Oedipului, mai populară, la Dumitru Avakian: ultima montare la Teatro Lirico din Cagliari. Observ două tendințe reprezentate de mai multe voci
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
care au venit în contact cu el. De la abandonul definitiv al Sultanei, așa cum era alintată, afectuos, de către localnici, Regina Maria, la percepțiile de un lirism exaltat și neobișnuit al unor savanți, altminteri plini de măsură și de sobrietate, precum celebrii geografi I. Simionescu și G. Vâlsan, la entuziasmul nenumăraților scriitori care au trecut pe aici și pînă la imortalizarea în imagine realizată de pictori, la fixarea aproape magică în efigie, reacțiile pe care le-a determinat acest spațiu sunt nenumărate și
Un imn pentru Balcic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15524_a_16849]
-
cariere. N-a trecut nici un trimestru de când pe site-ul Guvernului apăreau afirmații șocante privitoare la participarea țării noastre la Holocaust. Pentru a scoate basma curată o așa-zisă istorie imaculată, o cohortă de exibiționiști cu pretenții de istorici și geografi au prezentat harta unei Românii de dimensiuni variabile, pentru a dovedi că evreii au fost exterminați, dar în afara granițelor țării! Sigur că ideea de patrie e sfântă, dar la fel de sfânt trebuie să fie adevărul, pentru că altminteri, la cine știe ce colț al
Perimetru roșu cu antisemiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13634_a_14959]
-
micul ecran fix în dreptul zâmbetului larg al lui Nicolae Guță: -Bravo! Uraaaaaaa! Da', schiuzmy, îmi șoptește: cine e Marina asta ? Adică "Marina-invitata", care tocmai zice: -,Peter e născut în Zalău, pe lângă Satu Mare..." -Aha!, o face prietenul pe priceputul. Înseamnă că geografii noștri trebuie să tragă învățătură și mai des cu urechea la B1 Tv de unde pot afla că Bucureștiul e în zona Brașov, Constanța în preajma Buzăului, iar granița cu fostul Imperiu Otoman la Hârșova... Dar e vară și iulie - deci... Acesta
Miroase groaznic a stereotipie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10444_a_11769]
-
studiat la London Bedford College for Women și la University College (cu licența în zoologie), în 1900 a obținut titlul de doctor în filozofie la Universitatea din München, aici cunoscându-l și căsătorindu-se cu George Munteanu Murgoci, viitorul geolog, geograf și pedolog care avea să devină, în 1933, membru corespondent al Academiei Române. Cele 48 de scrisori ale sale către M. Gaster privesc preocupările sale în Anglia pentru folclorul românesc, publicistica sa pe cele mai diverse teme, de la viața economică, socială
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
definitiv al Sultanei, așa cum era alintată, afectuos, de către localnici, Regina Maria, cea care și-a dăruit inima acestui loc paradiziac, între percepțiile de un lirism exaltat și neobișnuit al unor savanți, altminteri plini de măsură și de sobrietate, precum celebrii geografi I. Simionescu și G. Vâlsan, între entuziasmul nenumăraților scriitori care au trecut pe aici și imortalizarea în imaginile realizate de pictori, fixarea aproape magică în efigie, se conturează enorma plajă de răspunsuri posibile în care se oglindește luminosul și inefabilul
Între istorie șli proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12291_a_13616]
-
în primul rând, firește, de prezența elementelor românești în roman și de sursele documentare la care Jules Verne a putut să aibă acces. Dintre acestea cu deosebire interesante ne apar însemnările de călătorie în Transilvania ale lui Elisée Reclus, renumitul geograf, prin nota lor de participare afectivă și simpatia mărturisită pentru români: "Mă simțeam emoționat. Puneam pentru prima dată piciorul pe un pământ locuit de români. Simpatia mea profundă pentru acest neam misterios făcea să-mi bată inima". Romanul-feroviar Claudius Bombarnac
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
Revistei literare radio este actualizat în permanență cu principalele interviuri și reportaje audio difuzate on air, precum și cu conținut exclusiv online. Pe lângă știri despre viața literară, web site-ul prezintă și o rubrică de autor semnată de jurnalistul Eugen Istodor, Geografii literare. Revista literară radio este prezentă și în rețeaua de socializare Facebook. On air emisiunea poate fi ascultată duminica, de la ora 12:00 la 13:00. Realizatori: Anca Mateescu și Matei Martin. Revista muzicală radio (www.revistamuzicala.radioromaniacultural.ro) aduce
Radio România Cultural lansează noi produse culturale multimedia [Corola-blog/BlogPost/93831_a_95123]
-
cauza morții bietelor rumegătoare părea de neînțeles. Într-un Occident în care nu trebuie să existe mister, și orice fenomen inexplicabil capătă în mod obligatoriu o explicație rațională, mașinăria științifică s-a pus pe treabă. Au fost consultați zoologi, botaniști, geografi și chiar specialiști în psihologie animală, au fost răscolite arhivele vechilor orașe din Nord, s-a suflat praful de pe multe codice. Într-un târziu, a fost adus din Canada un mare vânător, căutător de urme, un ultim mohican, în felul
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
poate evidente de la prima lectură, nu același lucru se poate spune despre topografia unui oraș, imediat inteligibilă cu ajutorul unei hărți sau a unui ghid. Mă refer aici la Lisabona, oraș vizitat în două rînduri de protagonistul romanului. Considerată de mulți geografi "ultimul oraș mediteranean", Lisabona are cîteva caracteristici bătătoare la ochi: se desfășoară în marea ei majoritate pe coline abrupte și este construită pe țărmul nordic al estuarului fluviului Tejo, care se deschide într-un imens lac interior (de peste 260 km2
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
domina de-acum încolo cerul, declanșând o adevărată selenomanie, nu este totuși un om de știință, ci un scriitor. Ambiția lui e să scrie "romanul științei" și pentru asta citește sistematic la Biblioteca Națională din Paris și se întâlnește cu geografi, fizicieni, exploratori. Noul astru pus de el pe cer e destul de urât, dezbrăcat de poezie, un satelit cu mișcări de rotație și de revoluție, un obiect măsurabil și de altfel măsurat: pe lățime, pe-nălțime, de jur-împrejur, pieziș și curmeziș
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
Mihai I pentru Loialitate, Crucea Casei Regale a României, precum și Ordinul Coroana României. Printre instituțiile decorate s-au numărat Liceul Teoretic “Regele Mihai” din Cimișeni, Republica Moldova, și Societatea Română de Geografie, la împlinirea a 140 de ani de la fondare. Organizația geografilor români se află sub Înaltul Patronaj al Regelui Mihai I. În Sala de Muzică, Corul Regal a susținut un concert, dedicat zilei de naștere a Regelui. Corul Regal, înființat acum trei ani, se află sub patronaj regal. Cei 27 de
ASTĂZI, REGELE MIHAI SĂRBĂTOREȘTE 94 DE ANI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380735_a_382064]
-
la Justinus (Hist. Philipp., Lib. II. c. 2) îi regăsim pe arimaspi (arimasci) ca locuind pe lângă Munții Rhipei, de la Istru, munți pe care Ștefan Bizantinul îi numea „munții hiperboreenilor” și care formau pe vremuri granița de vest a Sciției. La geograful Melo, munții Rhipaei aparțineau Europei, în apropiere se afla o regiune foarte fertilă, după care urmau sciții și arimaspii. Niște rami sunt amintiți și în munții Caucaz (Pliniu, lib. VI. 7. 2); nu știm dacă este vorba de Caucazul de
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
terifiante filme de groază. Marți, 9 martie AMERIGO VESPUCCI În 1454 s-a născut navigatorul italian Amerigo Vespucci. A participat la câteva călătorii în Lumea Nouă - în Surinam și în Brazilia. A dezvoltat un sistem de calculare exactă a longitudinii. Geograful german M. Waldseemüller i-a atribuit descoperirea noului continent, pe care l-a numit după prenumele exploratorului. IURI GAGARIN Acum 70 de ani s-a născut pilotul militar și cosmonautul rus Iuri Alekseevici Gagarin - primul om care a zburat în
Agenda2004-10-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282160_a_283489]
-
și e înaltă de 2 m, fapt ce permite o iluminare difuză, până la circa 70 m în interior. Pe această porțiune, pereții sunt înverziți de alge. Primele cercetări de natură geologică și faunistică au fost făcute în anul 1872, de către geograful T. Orthmayr. Cel care o privește din interior, nu poate să nu se îndrepte spre clipe de meditație. Peștera Românești e scena ideală pentru un concert neconvențional. De fapt, de douăzeci de ani, toamna, în Peștera Românești chiar intră Muzica
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
De-a lungul timpului, mulți dintre elevii acestui liceu s-au ridicat până la statutul științific de membru al Academiei Române: Constantin Moisil, istoric și numismat, S. Florea Marian, folclorist, Iuliu Prodan, botanist, autorul primului tratat referitor la „Flora României“, Tiberiu Moraru, geograf, Grigore Moisil, matematician, și, desigur, scriitorul Liviu Rebreanu. Născut la Târlișiua, Liviu Rebreanu a făcut școala primară la Maieru (unde tatăl său era învățător), localitate unde va reveni peste ani (1927) pentru a definitiva romanul „Ciuleandra“ și a pregăti redactarea
Agenda2004-20-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282434_a_283763]
-
se utilizează această aplicație web). Portalul mai conține planul de școlarizare final pentru admiterea în licee în 2004, precum și metodologia oficială și informații despre algoritmul de repartizare a candidaților în licee și școli de arte și meserii. d. baiski „Micii geografi“ Sesiune județeană de comunicări În organizarea Școlii cu clasele I-VIII nr. 4 din Lugoj, în colaborare cu Inspectoratul Școlar al Județului Timiș și cu Departamentul de geografie al Universității de Vest, în data de 5 iunie, începând cu ora
Agenda2004-23-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282509_a_283838]
-
al Județului Timiș și cu Departamentul de geografie al Universității de Vest, în data de 5 iunie, începând cu ora 11, la Lugoj se desfășoară cea de-a IV-a ediție a Sesiunii Județene de Comunicări Geografice sub genericul „Micii geografi“, având ca temă „Peisaje naturale și antropice de pe Terra”. Având ca obiective valorificarea prin sinteză a unor materiale culese din excursii, vizite și drumeții, lucrări realizate în cadrul disciplinelor opționale, lucrări realizate în cadrul studiului extracurricular, sesiunea de comunicări se adresează elevilor
Agenda2004-23-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282509_a_283838]
-
și liceu din județul Timiș, dar și cadrelor didactice coordonatoare de proiecte, lucrări sau studii ale elevilor. Lucrările prezentate vor fi sub forma unor expuneri, pagini web, filme geografice, postere etc. Materialele vor fi publicate în revista de profil „Micii geografi”, iar cele mai bune lucrări vor fi premiate. Potrivit precizărilor și graficului activităților de perfecționare prin definitivarea în învățământ și acordarea gradelor didactice II și I pentru anul școlar 2003/2004, elaborat de Ministerul Educației și Cercetării prin Direcția Educație
Agenda2004-23-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282509_a_283838]
-
astăzi expoziția documentară „Din istoria Sibiului“. O. Nica Peșterile, arii protejate l O măsură a ministerului de resort În preajma secolului al XX-lea, „lumea“ peșterilor a început să fie temeinic cercetată, pe întunecatele căi ale necunoscutului subteran întâlnindu-se geologi, geografi, biologi, paleontologi, antropologi, arheologi și biologi. Din efortul unei asemenea reuniuni de specialiști se va naște, în 1899, speologia (știința despre peșteri). Peșterile au conservat documente de netăgăduit, care atestă eforturile oamenilor spre propria lor devenire. Mărturie sunt nu doar
Agenda2004-35-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282826_a_284155]
-
a inclus doar pe cercetătorii culturii populare spirituale, adică pe aceia care au alcătuit culegeri sau au scris despre folclorul literar și muzical, despre obiceiuri și jocuri populare. Din opera complexă privind și civilizația materială a unor specialiști (etnografi, sociologi, geografi etc.), precum Traian Herseni, S. Mehedinți, H.H. Stahl, Romulus Vuia, Romulus Vulcănescu ș.a. n-a fost reținută decât opera lor privind cultura populară. Dicționarul nu cuprinde numai personalități, ci și pe acei mărunți și anonimi intelectuali ai satelor, care au
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
realitatea acestui spațiu: "Regina șAnglieiț a vorbit despre Europa Centrală. Dacă regina spune că există, atunci chiar există". Că nimeni nu știe cu precizie ce înseamnă e cu totul altceva: același Garton Ash amintește despre o carte din 1954 a geografului Karl Sinnhuber în care erau discutate peste 90 de definiții ale zonei - singurul teritoriu exclus din toate era Peninsula Iberică, singurele incluse în toate erau Boemia, Austria și Moravia. Mai mult, autorul Dosarului meu de securitate vorbește despre mecanismele de
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
Desperado să ascunzi lirismul pe după poalele altor arte, să amesteci genurile literare, artele, într-un singur tot. Când te gândești la opera ta, nu ți se pare că ești mai mult decât poet, că ești și romancier, și pictor, istoric, geograf? Recurgi la hibridizarea genurilor cu premeditare ori vine de la sine, când te apuci să scrii? George Szirtes: Mi-ai pus întrebările cele mai inteligente și cele mai imposibile din câte mi s-au pus până acum. Pari un lector neobișnuit
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
întîmplărilor, ultima fiind o adaptare pentru scenă a povestirilor din volumul omonim; în toate la un loc și-n fiecare-n parte, protagonistă continuă să fie istoria (în dimensiunea sa de ISTORIE lipsită de majuscule), fie ea a lui Ioan Geograful și a Armeanului Zadic, a nenumiților din Drumul ori a fostului nobil și-a fostului iacobin. În ce măsură codul dramatic îi servește lui Agopian ca pur pretext e cît se poate de evident în cele două piese inedite scrise în 1973
Un alt Agopian by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16227_a_17552]
-
secolul al XV-lea, generalii Enea Silvio Caprara și Luigi Ferdinando Marsigli (sec. al XVII-lea), Eugen de Savoia, baronul-guvernator Giuseppe di Brigido, pe vremea lui Iosif al II-lea, pentru a nu mai vorbi de iluministul venețian Francesco Griselini (geograf, istoric, desenator, cartograf, economist, etnograf, botanist) au readus Banatul în sfera civilizației occidentale, restabilind legăturile întrerupte între două țări avînd cîndva aceleași obiceiuri și guvernare. Dar lungile secole de izolare explică de ce românii - scria Guarnieri în 1939 - fixați la un
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]