27,748 matches
-
fie îmbunătățite sau reduse, depinde de acceptul pe care și-l vor da reprezentanții celorlalte centre de cercetare din Europa), următoarele: imaginarul alterității, imaginarul artistic și literar, imaginarul cotidianului, imaginarul etnic, imaginarul socio-politic, imaginarul religios, imaginarul mediatic, imaginarul istoric, imaginarul geografic și imaginarul științific. Trebuie menționat că discuția asupra proiectului EURIMAG a fost polemică, pe alocuri, participanții punând următoarele probleme: va fi Comisia Europeană de la Bruxelles interesată doar de o Enciclopedie a Imaginarului?; nu ar fi mai degrabă realizabil un asemenea
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
din vremea noastră. Panseurile și notele sale de subsol au un vădit substrat ironic și, mutatis mutandis, ele ar putea trimite cu gîndul la notele lui Ion Budai Deleanu din }iganiada. Iată doar una dintre reflecțiile Scribului: Există o limită geografică și o limită de timp pînă unde răzbate înțelegerea. Doar povestea constituie a treia dimensiune, cea aptă de a da consistență faptelor. Întorcîndu-se la neînsemnatul scrib, ce le-ar fi spus tîrgovețului și țărăncuței din Bizanț ori din Burgundia personaje
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
Intitulat, cu o sugestie fonică de mlaștină existențială, Folfa, acesta prelungește și adâncește o temă a marginalității pe care poemele anterioare și chiar titlurile a două plachete (în margine, 1995; Fundătura Homer, 2002) o conturau într-un mod expresiv. Periferia geografică și socială era dublată de o subterană morală, din care o închipuire infernală avansa în prim-plan, smulgând hălci și devorându-le cu o înfrigurată ferocitate: ,după ce ucid nu mănânc câteva zile sau mănânc/ cu ochii. o mare scârbă îmi
Vremea ratării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11254_a_12579]
-
eseul lui Scarcelli deschide seria argumentelor politice, Gheorghe Ciascai, inițiază seria argumentelor de tip politic și geopolitic. Studiul sau ce este axat pe strategiile ce au avut ca scop umplerea vidului de securitate datorate imploziei URSS. Exprimată într-un spațiu geografic și cultural european, politicile de extindere ale NATO și ale Uniunii Europene, extinderile din anii 2004 și 2007, au condus la o "recuperare" politica și civilizațională a zece state din Europa Centrală și de Est, situate între Marea Baltica, Marea Neagră și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
più radicale. A partire da un aspetto cronologico di non irrilevante significato: quale momento considerare come terminus a quo per un discorso sull'identità europea, o, insomma, quando davvero la parolă Europa assume un'accezione più ampia di quella meramente geografică? Un campo, questo, în cui ancoră di recente Chris Wickham ha introdotto un' impetuosa ventata polemică, contestando la consolidată idée reçue che le rădici identitarie d'Europa risalgano sin all'Alto Medioevo 1. D'altronde, anche l'opinione, în qualche
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ha valore di 'africano' (Masuccio), 'servo o schiavo negro' (Macinghi Strozzi), o 'musulmano' (Luca Pulci): cfr. M. Cortelazzo, P. Zolli, Dizionario Etimologico della Lingua Italiană, Zanichelli, Bologna, 1998, vol. 3 (I-N), e W. Schweickard, Deonomasticon Italicum. Derivați da nomi geografici, vol. 3 (M-Q), Walter de Gruyter, Berlin, New York, 2009, s v. 19 Cfr. ad esempio R. Girardi, Raccontare l'Altro. L'Oriente islamico nella novella italiană da Boccaccio a Bandello, Liguori, Napoli, 2012; P. Pucci, Barbari fratelli: identità cristiane
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
REMOTTI, Francesco, Contro l'identità, Roma-Bari, Laterza, 1996. SAID, Edward, Orientalism,Vintage-Random, New York, 1979. SARTRE, Jean Paul, L'antisemitismo. Riflessioni sulla questione ebraică, a cură di I. Weiss, Edizioni di Comunità, Milano, 1982. SCHWEICKARD, Wolfgang, Deonomasticon Italicum. Derivați da nomi geografici, vol. 3 (M-Q), Walter de Gruyter, Berlin, New York, 2009. SEGRE, Cesare, "Quei luoghi comuni che fecero l'Europa", Corriere della seră, 24.12.1992. SORRENTINO, Vincenzo, "Michel Foucault: îl limite, l'altro, la libertà", Lo Sguardo, 4 (2010). TERRUSI
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
culți, ecc. La complessità delle società moderne non ha tuttavia cancellato îl concetto di confine: benché abbia reso possibile ridurre la distanza - sia fisica che sociale e psicologica - fra soggetti tra loro estranei (perché privi di legami di consanguineità, provenienza geografică, ecc.), ha continuato a far riferimento a un' idea di comunità legată a un territorio specifico e contraddistinta da caratteristiche condivise da tutti i suoi membri - come la lingua, la storia, le memorie collettive, gli uși, le leggi, le ricorrenze
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
volto. Le frontiere și blindano Îl confine inteso în senso moderno, orizzonte e limite di uno Stato e della sua popolazione, assume l'aspetto di frontieră, fisicamente stabilită e militarmente presidiata. Se i confini antichi, meno dettagliati nella loro estensione geografică (mă non per questo assenti), lasciavano sussistere territori "di nessuno", zone franche che restavano escluse dalla spartizione universale del globo, îl moderno assetto politico del mondo ha cancellato questi residui di incertezza, facendo în modo di racchiudere entro frontiere ogni
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
questo assenti), lasciavano sussistere territori "di nessuno", zone franche che restavano escluse dalla spartizione universale del globo, îl moderno assetto politico del mondo ha cancellato questi residui di incertezza, facendo în modo di racchiudere entro frontiere ogni porzione dello spazio geografico a disposizione (neppure i mari e le acque restano del tutto esclusi da questo universale bisogno di attribuzione politică; di più: neppure i ghiacci dell'Antartide possono considerarsi esenti dalla presenza di frontiere politiche...). Le frontiere a loro volta rinviano
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
lungi dal denotare genericamente ed estensivamente la "legge" o la "normă", fă riferimento a una dimensione essenzialmente spaziale del diritto: con îl termine nomos și evocă în sostanza l'idea di un ordine politico inscindibilmente legato allo spazio fisico e geografico della sua esistenza e validità11. È nel cuore dell'antichità, nella fâse cruciale della formazione della cultură civile greca, che și manifestă la consapevolezza che ordine politico e spazialità sono concetti non separabili, asserisce Schmitt: e del resto la legge
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
propria sovranità. Per lungo tempo la sovranità - nonostante și presenti în astratto fin dall'inizio come un concetto universale, applicabile în qualunque parte del mondo - è uno strumento di dominio che gli europei riservano a sé stessi, perlomeno nell'àmbito geografico che riescono a controllare: non vi può essere entità sovrana che non sia ammessa e riconosciuta da coloro (îl circolo ristretto delle "grandi potenze") che și ritengono depositari del "giusto concetto" di sovranità. I Paesi colonizzati o "colonizzabili", în questa
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
acolo pe unde triumfă rațiunea intempestiva și conjuncturala a intereselor și nu interesul rațiunii strategice suficiente. Iată că, la un sfert de veac după căderea Cortinei de Fier și a faliei strategice de pe Elba, aceasta falie a renăscut în inima geografică a Europei, reostilizând Rusia, agasând Statele Unite și scoțând din confortul postbelic Uniunea Europeană, obligată să joace din nou, în pofida forței sale economice și financiare uriașe, între cele două extreme, cu un ochi euroatlantic și cu altul european, rolul de pivot de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a Vestului European, cu o populație de o jumătate de miliard de locuitori și un PIB de peste 17 mii de miliarde de dolari, este nevoită să accepte din nou o falie strategică imensă, extrem de periculoasă, care trece chiar prin inima geografică a continentului. Din nou vectorii nucleari își recalculează traiectoriile pe marile ținte la unui război teribil, care se desfășoară tacit, dar care poate trece foarte ușor, în doar o secundă, Rubiconul nuclear. Desigur, toată lumea speră ca, si de data aceasta
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fosili, iar acești combustibili sunt localizați în unele din cele mai instabile locații de pe glob. O sursă importantă de risc o reprezintă schimbările climatice la nivel global, precum și impactul direct asupra resurselor de apă și mâncare. Analizând diferența dintre situarea geografică insulara și poziționarea geopolitică de legătură vitală în economia globală, britanicii își evaluează vulnerabilitățile și consideră necesară o reevaluare a sistemului de securitate și politicilor implicite pentru a identifica, evalua și gestiona eficient riscurile și amenințările din acest secol al
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
amenințărilor de natură diferită, interconectare și intercondiționare care poate duce la o serie de crize în cascadă, foarte dificil de prevăzut și de gestionat 8. Aceste intercondiționări sunt prezentate sub denumirea de parametrii de securitate. Documentul face o analiză atentă, geografică, din punct de vedere al securității, reliefând sursele de risc în principalele zone de interes ale Franței: Africa sub - sahariana; Europa de Sud-Est; spațiul rusesc; zonele corespondențe Asiei de Sud - Est; zonele de criză, vag determinate între Atlantic și Oceanul Indian. Riscurile asimetrice
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
referire explicită la riscuri neconvenționale sau asimetrice, amenințările clasice fiind o categorie largă, ce cuprind problematică de altă natură decât cea economică sau ecologică. Putem observa o preocupare atentă pentru analiză și gestionarea riscurilor socio-economice, precum și celor determinate de condiția geografică a țarii. Similar școlii de securitate franceze, strategia de securitate olandeză nu face o distincție clar între amenințări și vulnerabilități, riscurile fiind prezentate că premise ale amenințărilor. Analiza este bazată pe trei orizonturi de timp: termen lung (aproximativ 5 ani
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în identificarea categoriilor de riscuri și sugerează integrarea securității la nivelul UE. Simultan, fiecare stat a identificat riscuri specifice, neaplicabile în cazul unui terț, riscuri care rămân apanajul gestionării de către sistemul național de securitate. Acestea sunt tributare poziției geopolitice și geografice a statelor precum și determinărilor istorice. Considerăm că efortul prevenirii și gestionării riscurilor are același punct de plecare în majoritatea strategiilor de securitate vestice și anume identificarea și analiza factorilor de risc, dar fiecare stat are metodă proprie de abordare a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
respectul pentru drepturile omului și față de lege. Concluzii Democrațiile occidentale au dezvoltat strategii de securitate pragmatice, bazate pe experiența exercițiului democratic, pe ființarea unor instituții experimentate și pe cunoașterea profundă a intereselor naționale de protejat. Statele central-europene beneficiază de avantajul geografic, dar pot dezvolta sisteme de securitate naționale viabile, bazate pe documente programatice ale securității cu un grad ridicat de ancorare la realitățile mediului de securitate. Statele est-europene se prezintă cu sisteme de securitate care au nevoie de o elasticitate deosebită
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
preocupările privind securitatea națională. Statul ungar a adoptat o abordare pragmatică, fluenta, dar care acordă atenție excesivă minorității maghiare din statele vecine, fără a nominaliza, insă statele vizate. Analiza riscurilor este făcută pe paliere de interes și are determinări preponderent geografice funcție de spațiul de proveniență al factorilor de risc. Accentuarea protejării minorității maghiare și includerea în preocupările privind securitatea națională are beneficiile asigurării suportului public pentru strategia de securitate, dar considerăm că are dezavantajul complicării înțelegerii mediului de securitate, deoarece necesită
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
slovaca se înscrie în trendul strategiilor statelor din centrul Europei. Slovacia accentuează că risc specific cel asociat activității serviciilor secrete străine pe teritoriul național. Interesele naționale ale statelor europene au o componentă comună, derivată din valorile democratice comune, din proximitatea geografică și istorică împărtășită, dar și din valorile europene comune și din principiile Strategiei de Securitate a Uniunii Europene. Note 1 Strategia Națională de Securitate Britanică, Guvernul Majestății Sale, London, 2010, p. 1 în http:// merln.ndu.edu/ whitepapers.html, (accesat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
care europenii ar dezvolta-o cu Federația Rusă : "(...) desigur, e o țară enormă și uneori occidentalii nu pun piciorul în prag așa cum ar trebui. Ei ar trebui să încerce să aducă Basarabia înapoi în Europa". Teza Regelui cu privire la apartenența istorică, geografică și politica a teritoriului basarabean la UE face apel la configurația Europei antebelice, găsind în acest fel o legitimitate istorică puternică, asumată: "Nu ar fi vorba de schimbarea frontierelor deocamdată, dar Basarabia e parte a Europei pentru că a fost parte
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Cu toate acestea, regele nu vede cu ochi buni relația privilegiată a Federației Ruse cu UE. "Dosarul Moldova" rămâne pentru Mihai I o ipostaziere perfectă a politicii nefaste a Occidentului față de Europa de Est. A doua tema este percepția unei dimensiuni spațiale, geografice. Actul de la 23 August și propagarea memoriala a acestuia în politica de dupa 1989 este o temă simbolică esențială în înțelegerea importanței decriptării relației autorități-rege/Est-Vest și a orientării oficiale a României în prima parte a anilor '90. Reabilitarea mareșalului Ion
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
32 de ori iar "englez" de 27 de ori (la un volum de 444 811 cuvinte). În sensul creionat mai sus, ne propunem că în viitor să lărgim analiza cantitativa, care poate deveni relevanță pentru argumentarea ipotezei că, în ciuda îndepărtării geografice și lingvistice, "alfabetizarea politică" în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea se face prin influență consistentă a tradiției anglo-saxonă. Precum demonstrează și bibliografia de specialitate, veștile din Regatul Unit, acțiunile sale de politică internă/externă, precum și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
obișnuite, unii politicieni se definesc exclusivist, după model englezesc, ca oratori "parlamentari": P.P. Carp, Titu Maiorescu și, înaintea lor, Barbu Katargiu subliniază faptul că ei nu vorbesc oamenilor de pe "uliți". Alții declară explicit că modelele politice din proximitatea lingvistică sau geografică (francez, german, rus) sunt insuficiente pentru în raport cu aspirațiile tânărului stat din sud-estul Europei. * Vom observa deîndată că, în ciuda ideilor despre influență "modelatoare"26 și covârșitoare a culturii franceze, multe referințe vin direct din spațiul anglo-saxon. Alteori, modelată de intermediarul francez
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]