12 matches
-
la 12 octombrie 1937 la Șimian în vechiul Sălaj (actualmente, în Bihor; naturalizat de peste șase decenii în Târgoviște). *Studii superioare în București: bilicențiat în istorie și în geografie; postuniversitar în jurnalism; doctor, cum laude, în geografie (cu o lucrare de geoistorie / geopolitică). *Redactor - șef, șef de departament, senior editor, de-a lungul a peste cinci decenii, la diferite publicații, și tele-jurnalist. *Professor Honorificus al Universității „Valahia” din Târgoviște, fiindu-i și unul dintre fondatori. * Membru al unor academii, asociați, societăți și
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Noi_aparitii_in_proiectul_intoarcere_stefan_doru_dancus_1339394764.html [Corola-blog/BlogPost/341979_a_343308]
-
la 12 octombrie 1937 la Șimian în vechiul Sălaj (actualmente, în Bihor; naturalizat de peste șase decenii în Târgoviște). Studii superioare în București: bilicențiat în istorie și în geografie; postuniversitar în jurnalism; doctor, cum laude, în geografie (cu o lucrare de geoistorie/ geopolitică). Redactor - șef, șef de departament, senior editor, de-a lungul a peste cinci decenii, la diferite publicații, și tele-jurnalist. Professor Honorificus al Universității „Valahia” din Târgoviște, fiindu-i și unul dintre fondatori. Membru al unor academii, asociați, societăți și
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL „ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR” de EMILIA DĂNESCU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 by http://confluente.ro/Emilia_danescu_editura_singur_noi_a_emilia_danescu_1339316739.html [Corola-blog/BlogPost/361178_a_362507]
-
în geografie istorică și toponimie geografică. A condus activitatea de cercetare monografică a satului Clopotiva (județul Hunedoara), monografie care a fost tipărită integral în 1940 (cu titlul "Clopotiva, un sat din Hațeg - Monografie sociologică"). A colaborat la revista Geopolitică și geoistorie. Contribuția semnificativă a lui Conea în știința geopolitică este legată de efortul acestuia de teoretizare a domeniului, dar și de identificare a direcției de cercetare în această știință. Conea plasează geopolitica în domeniul vast al relațiilor internaționale anticipând importanța pe
Ion Conea () [Corola-website/Science/301560_a_302889]
-
a metodelor de cercetare în geografie și geopolitică. A elaborat un sistem propriu de gândire geografică, concretizat în lucrarea sa fundamentală "Terra - introducere în geografia ca știință" (2 vol., 1931). Între 1940 și 1944 a colaborat cu revista "Geopolitică și geoistorie". Numit la 17 mai 1900 profesor la Facultatea de Litere din București, la prima catedră de geografie înființată în România, Simion Mehedinți a format în această calitate generațiile de mari geografi ai țării în frunte cu George Vâlsan, Constantin Brătescu
Simion Mehedinți () [Corola-website/Science/299299_a_300628]
-
Franche Comte", prezentând aspectele sociale, conflictele politice, viața cotidiană, viața provincială, ofensiva absolutismului. Politicul nu e eliminat, dar i se reduce importanța. Istoria structurală exprimă legăturile dintre componentele societății. Geografia și istoria devin o strânsă legătură, istoria transformându-se în geoistorie, concentrându-se pe legăturile dintre om și mediu, asupra comportamentelor demografice, economice și sociale. Istoria comparativă propune depășirea frontierelor artificiale moderne pentru că modelul istoriilor naționale nu se puteau aplica în Evul Mediu. Istoria mentalităților deschide drumul studiilor mentalității înaintașilor prin intermediul
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
perioadelor de război și pace, asupra comerțului, importanța drumurilor comerciale, bolile generate de climă. A schimbat perspectiva asupra timpului istoric, refuzând și denunțând "istoria evenimențială" sau "istoria-bătălie" în favoarea unei istorii profunde, întinse pe o durată mare de timp, înțeleasă în raport cu geoistoria. A definit economia-univers prin trei pași: definirea spațială, orașul cu vocație universală, precum și tipurile de economii (economie bogată de centru și economii sărace și periferice). Inegalitățile de dezvoltare economică asigură prosperitatea ansamblului economiei-univers. Conceptul de economie-univers arată interdependența dintre geografie
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
F.B. SUCIU SPAȚIUL ROMÂNESC DE LA FACEREA LUMII PÂNĂ LA JUDECATA DE APOI Variațiuni pe o temă de geoistorie Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României SUCIU, F. B. Spațiul românesc : de la Facerea lumii până la Judecata de Apoi / F. B. Suciu. Iași : Junimea, 2015 ISBN 97897337-1859-8 94(498) Redactor asociat: Gabriel MARDARE Coperta colecției: Vasilian DOBOȘ Coperta I: Michelangelo
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
unde puteți comanda oricare dintre titluri, beneficiind de reduceri), precum și pagina de facebook a editurii Junimea. (c) F.B. SUCIU (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA F.B. SUCIU SPAȚIUL ROMÂNESC DE LA FACEREA LUMII PÂNĂ LA JUDECATA DE APOI Variațiuni pe o temă de geoistorie Editura Junimea Iași 2015 Fetiței mele, Ari Cuvânt de început Mi-am făcut ceva curaj și m-am hotărât, după o îndelungă chibzuială, să aștern pe hârtie propriile gânduri despre spațiul românesc. Nu a fost nici ușor, pentru că, inevitabil, emoția
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
date care să susțină diferite teorii și ipoteze promovate în această carte. Rog cititorul să țină seama de faptul că lucrarea nu și-a propus să îmbrace o haină științifică, ci reprezintă o culegere de variațiuni pe o temă de geoistorie 1. PARTEA I DESPRE PĂMÂNTUL NOSTRU 1. DE LA FACEREA LUMII a. Pământul nostru sfânt Un fluviu luminos, numit Calea Lactee, curge și se varsă în abisul Universului întunecat. Într-un braț al acestei galaxii spiralate, se ascunde secretul înfăptuirii unui miracol
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de odinioară care ne poartă pe valurile sale." Istoricul distinge trei temporalități: evenimențialul (timpul politicului, al războaielor), conjuncturalul (timpul economic și social), lunga durată (timpul geografic). În această schemă cauzală, evenimentele reprezintă suprafața, decorul. Istoria oamenilor este, înainte de toate, o "geoistorie". Raporturile lor cu natura (relieful, clima, vegetația), "structurile cele mai profunde" sunt cele care explică, în mod fundamental, ceea ce li se întîmplă oamenilor. Relevînd istoria profundă, istoricul scoate în evidență permanențele, constantele, repetițiile: Există, dacă vreți, și mai lentă decît
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Se pot identifica diverse straturi și strategii ce se suprapun parțial în antropogeografia românească. De la interesele politice explicite, cum ar fi discursul privind legitimitatea încorporării Transilvaniei în statul român - principala preocupare a unei foarte interesante reviste științifice interbelice, Geopolitica și geoistoria -, la mize mai abstracte, cum ar fi problemele regionalismului și ale regionalizării, imaginarea națională a unor mari continuități - dar și rupturi și disjuncții - istorice și spațiale etnoculturale etc. Acest tip de dispute și discuții cultural-politice sunt probabil specifice amestecului și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
că apare ca politică, și nu ca geografie - nici măcar geografie politică și probabil nici măcar o diviziune a științelor politice, deși este, bineînțeles, un subiect legitim de studiu pentru științele politice” (Kristof, 1994, 222). În primul număr al revistei Geopolitica și geoistoria din 1941 G. Brătianu considera că „geopolitica la români este precum proza dlui Jourdain: adică a fost practicată dintotdeauna fără însă să fi purtat această denumire”. Chiar dacă aserțiunea istoricului român nu este valabilă în generalitatea ei, ea este, credem noi
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]